Primul protestatar ridicat de fortele de ordine si arestat preventiv dupa violentele petrecute in ianuarie 2012, in centrul Capitalei, cere statului daune de peste 500.000 de euro, dupa ce a fost gasit nevinovat de catre instanta, transmite Mediafax.

Mihai Capatana (24 de ani), achitat de instanta pentru ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, a dat in judecata statul roman, prin Ministerul de Finante, si cere 10.000 de lei daune materiale si 500.000 de euro daune morale pentru "perioada arestului preventiv de 33 de zile".

Potrivit plangerii adresate Tribunalului Bucuresti, tanarul a fost ridicat de fortele de ordine in 15 ianuarie 2012, in jurul orelor 21.30, fiind suspectat ca, impreuna cu mai multe persoane, ar fi rasturnat jardinierele si cosurile de gunoi din zona intersectiei bulevardelor Dimitrie Cantemir si Marasesti, apoi le-ar fi incendiat.

Capatana a fost dus atunci la Politie, unde a fost amprentat, fotografiat si audiat, iar apoi, la propunerea procurorilor, a fost arestat pentru 30 de zile, in 16 ianuarie 2012, printr-o decizie a Judecatoriei Sectorului 4. La 11 februarie 2012, aceeasi instanta a prelungit masura de arest preventiv, dar tanarul a contestat decizia la Tribunalul Bucuresti, care a admis recursul, in 16 februarie 2012, si a decis eliberarea lui.

In timpul arestului preventiv, procurorii Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 4 l-au trimis in judecata pe Mihai Capatana pentru ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice.

Probele anchetatorilor au fost inregistrarile video, plansele foto si declaratiile a trei martori care erau la aproximativ 50 de metri distanta si care au descris evenimentele si cum a fost retinut tanarul. Unul dintre martori l-a recunoscut fara ezitare pe Mihai Capatana din plansele foto, precizand ca acesta a participat la violente.

"Datorita plajei de vizibilitate, camera nu l-a surprins pe inculpat decat static, in mijlocul strazii, dar acest fapt nu inlatura declaratiile martorilor oculari", se arata in actul de trimitere in judecata.

Atat in fata anchetatorilor, cat si la instanta de judecata, Mihai Capatana a sustinut ca este nevinovat si ca era doar in trecere spre Piata Universitatii, unde dorea sa se alature demonstrantilor si sa protesteze pasnic, dar nu i-au permis fortele de ordine sa treaca spre Piata Unirii.

"Am ramas in acea zona (intersectia Dimitrie Cantemir-Marasesti) si, din curiozitate, priveam la manifestanti, in unele momente fiind foarte aproape de ei, dar neluand parte la manifestarile lor", arata Mihai Capatana in plangerea prin care solicita daune de la statul roman.

La 29 noiembrie 2012, Judecatoria Sectorului 4 a dispus achitarea lui Mihai Capatana pentru ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, pe motiv ca fapta nu a fost savarsita de el. Instanta a retinut in motivare ca declaratia martorului care l-a identificat pe Mihai Capatana ca fiind unul dintre cei care au participat la incendieri si violente a fost data cu rea-credinta. Judecatorul a explicat aceasta prin faptul ca martorul respectiv era la o distanta de 40-50 de metri, la fel ca ceilalti doi martori care nu i-au putut distinge fizionomia tanarului, iar in zona mai erau persoane cu haine similare cu ale lui Capatana si, in plus, protestatarii aveau fetele acoperite cu fulare.

In motivarea Judecatoriei Sectorului 4 se mai arata ca, din inregistarile unei camere video din zona, se observa ca Mihai Capatana privea spre grupul recalcitrant, nu a purtat nicio discutie cu persoanele agresive, iar la un moment dat a stat langa doua-trei persoane care se manifestau violent, dar nu a interactionat cu acestea.

"Analizand intreaga inregistrare video, instanta nu poate sa nu observe faptul ca in niciunul dintre momentele inregistrate nu este surprins inculpatul actionand in modul descris in rechizitoriu. Mai mult, este surprins inculpatul singur, fara a purta vreo discutie cu vreuna din persoanele care apare in mod frecvent ca fiind cele ce incendiaza si provoaca distrugeri, fara a se manifesta violent, agresiv sau macar agitat", a notat instanta in motivarea deciziei de achitare a lui Capatana.

De asemenea, instanta a mentionat ca Mihai Capatana a ajuns la fata locului dupa ce tinerii agresivi incepusera distrugerile si incendierile.

Procurorii au contestat decizia Judecatoriei Sectorului 4 la Curtea de Apel Bucuresti, care, la 23 martie 2013, a decis definitiv achitarea tanarului.

In 16 mai, Mihai Capatana a dat in judecata statul roman, solicitand daune pentru zilele petrecute dupa gratii.

"In urma acestei masuri care s-a luat impotriva mea, intreaga mea viata mi-a fost afectata in mod iremediabil, fiind supus la umilinte de nedescris, la tratamente injositoare, inchis in celula cu infractori de drept comun, toata aceasta experienta lasandu-mi amprente asupra psihicului, care nu se vor vindeca niciodata", a precizat Capatana in plangerea adresata Tribunalului Bucuresti.

Tanarul a mentionat ca lucra si lucreaza la o societate care asigura mentenanta la un "hotel prestigios", unde, pentru ca a fost arestat preventiv, a fost repartizat la un alt loc de munca.

"Prin privarea de libertate a subsemnatului cat timp am fost arestat preventiv mi s-a adus atingere drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, iar traumele psihice si suferintele fizice provocate trebuie sa fie reparate prin acordarea unor despagubiri, intrucat am avut de suportat atat pe perioada detentiei, cat si ulterior o serie de consecinte, in sensul ca am fost izolat de colectivitate, am avut de suferit la locul de munca, am suferit oprobriul public, in sensul ca multe din cunostintele mele ma evitau sistematic, deoarece eram ca un infractor de drept comun, care am fost arestat", mai arata tanarul, in plangere.

Protestele din ianuarie 2012 desfasurate in centrul Capitalei - la care au iesit in strada, mai multe zile la rand, sute de persoane - au inceput in 13 ianuarie, in semn de solidaritate cu Raed Arafat, atunci subsecretar de stat la Ministerul Sanatatii, protagonist al unui conflict public cu presedintele Traian Basescu, pe tema reformelor din Sanatate.

In timpul evenimentelor au avut loc ciocniri intre manifestanti si fortele de ordine, soldate cu victime de ambele parti, dar si cu ranirea unor operatori si reporteri.

Protestele au durat noua zile, insa confruntari violente intre manifestanti si jandarmi au avut loc in 14 si 15 ianuarie, fiind distruse magazine, semafoare, stalpi de iluminat.