INML: Deficit major de legisti in 28 de judete, in 16 servicii nu se pot face nici analize de sange

de V.M.     HotNews.ro
Luni, 27 mai 2013, 21:24 Actualitate | Esenţial


Mai putin de un medic legist la suta de mii de locuitori in 28 de judete si imposibilitatea efectuarii celei mai elementare investigatii, din lipsa dotarilor, in 16 servicii de medicina legala - sunt doua dintre problemele semnalate in raportul anual al Retelei Nationale de Medicina Legala, transmite Mediafax.

"Chiar daca s-a ameliorat raportat la anul 2011, in momentul actual incadrarea cu personal in marea majoritate a institutiilor medico-legale se situeaza mult sub nivelul minim acceptabil (in raport cu volumul de munca)", arata raportul Retelei Nationale de Medicina Legala din 2012, avizat de Consiliul Superior de Medicina Legala.

La aceasta lipsa acuta de personal se adauga o repartizare a dizarmonica pe judete si municipii a medicilor legisti, neexistand nici un fel de corelatie cu populatia judetelor deservite, mai arata raportul.

Astfel, la nivelul a 28 de servicii de medicina legala judetene (SMLJ) exista mai putin de un medic legist la suta de mii de locuritori, cele mai mici valori fiind inregistrate in judetele Ialomita, cu 0,39 medici legisti la suta de mii de locuitori, Calarasi (0,63), Galati (0,64) si Teleorman (0,69).

Reperul de un medic legist la 100.000 de locuitori nu reprezinta un maxim ideal ci "un minimum minimorum aflat la limita functionalitatii sistemului medico-legal", se mai arata in raport.

In situatia in care exista un singur medic legist incadrat intr-un serviciu judetean de medicina legala, este iluzoriu sa se vorbeasca de calitatea si celeritatea activitatii judiciare, mai spune sursa citata.

Dincolo de subdotarea cu personal, o alta problema semnalata in raport face referire la lipsa dotarilor.

"Exista multe servicii judetene de medicina legala care nu poseda nici cele mai elementare posibilitati de investigare toxicologica, anatomopatologica sau serologica, ceea ce perturba si mai mult functionalitatea sistemului, acest gen de investigatiii trebuind sa fie efectuate de insitutul medico-legal teritorial, ceea ce inseamna, cheltuieli suplimentare de transport al probelor si prelungirea termenelor de finalizare a expertizelor", se spune in raportul Retelei Nationale de Medicina Legala

Astfel, SMLJ Giurgiu si SMLJ Ilfov nu au laboratoare nici de toxicologie, nici de anatomie patologica. Majoritatea serviciilor care poseda laborator de toxicologie sunt capabile sa efectueze doar anlize pentru determinarea alcoolemiei intrucat sunt lipsite de mijloace de detectare a drogurilor.

Alte 11 servicii judetene nu au laborator de anatomie patologica si sunt 14 care nu pot efectua nici cea mai elementara investigatie serologica, cum ar fi cea pentru aflarea grupei de sange.

"Poate ca unii apreciaza ca zugravim intr-un mod prea dramatic situatia existenta. O facem doar in conformitate cu realitatea: exista de exemplu un SMLJ care nu are o sala proprie de autopsie si nici macar o autosanitara de transport; desigur ca in acest loc autopsiile se efectueaza in conditii rudimentare, care nu pot asigura un minimum de protectie personalului si care nu permit in niciun caz efectuarea autopsiei la standarde europene de calitate. Daca resursele financiare, materiale si umane sunt atat de limitate si nu pot fi imbunatatite, poate o solutie ar putea fi concentrarea resurselor catre dotarea corespunzatoare a laboratoarelor institutelor de medicina legala, dotare atat umana, cat si tehnica, pentru a face fata solicitarilor de investigatii a SMLJ arondate", spun reprezentantii Retelei Nationale de Medicina Legala.

In anul 2012, s-au efectuat, la nivel national, 18.745 de autopsii medico-legale, in 57 la suta din cazuri fiind vorba de moarte violenta.

Ca si in anii trecuti, 17 la suta din autopsii nu s-au efectuat la sediul institutiilor medico-legale, ci pe teritoriul judetului, in conditii mai mult sau mai putin improvizate. In aproximativ 20 la suta din autopsii, medicii legisti trebuie sa efectueze necropsia asupra unor cadavre prezentand un risc biologic considerabil (TBC activ, Hepatita B si C, SIDA, putrefactie avansata) si, in pofida folosirii unor echipamente de protectie, riscul de contaminare a personalului care efectueaza autopsia nu poate fi eliminat, ceea ce explica incidenta crescuta a TBC si hepatitelor in randul personalului din institutiile de medicina legala.

Reteaua semnaleaza multiple probleme legate si de faptul ca servicii judetene de medicina legala sunt subordonate spitalelor judetene, iar banii alocati de la buget sunt gestionati de spital, nevoile SMLJ fiind trecute in plan secundar.

Potrivit raportului, cel mai adesea directorul spitalului judetean asimileaza SMLJ cu o sectie de spital ceea ce favorizeaza atitudini abuzive, se efectueaza incadrari de personal fara specializarea necesara, destituiri sau numiri in functia de sef de serviciu abuzive, incercari de intimidare sau amestec in organizarea SMLJ si chiar imixtiuni in activitatea medico-legala.

Din cauza acestui mod de organizare, apar probleme si la nivelul achizitiilor, investitiilor si salarizarii personalului SMLJ.

Reprezentantii Retelei Nationale de Medicina Legala sustin ca solutia optima pentru o buna functionare a serviciilor judetene de medicina legala este arondarea lor, atat din punct de vedere metodologic, cat si financiar, institutelor de medicina legala de pe raza teritoriala de care acestea apartin, dar pentru a pune in functiune aceasta modificare Ministerul Sanatatii trebuie insa sa tina seama de anumite elemente, cum ar fi aprobarea unei reglementari unitare la nivel national privind organigrama si dotarea minima necesara pentru un SMLJ, pe care Consiliul Superior de Medicina Legala a elaborat-o si a trimis-o spre aprobare inca din 2008.

De asemenea, spatiile ocupate de serviciile judetene de medicina legala, precum si dotarile materiale de care beneficiaza trebuie sa ramana in custodia Ministerului sanatatii, spre folosinta SMLJ-urilor, mai sustin sursele citate.

Reteaua Nationala de Medicina Legala este alcatuita din 53 unitati medico-legale: Institutul National de Medicina Legala "Mina Minovici" Bucuresti si cinci institute de medicina legala in Iasi, Cluj-Napoca, Craiova, Targu-Mures, Timisoara, 36 de servicii de medicina legala judetene in municipiile resedinta de judet (cu exceptia celor in care functioneaza institute de medicina legala si a municipiului Bucuresti), 11 cabinete medico-legale subordonate serviciilor judetene respective, situate in orasele Lugoj, Campulung Muscel, Comanesti, Fagaras, Petrosani, Sighetul Marmatiei, Medias, Campulung Moldovenesc, Radauti, Barlad, Onesti.

In aceste 53 de unitati medico-legale au activat anul trecut 975 de persoane.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















604 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    Cum asa? (Luni, 27 mai 2013, 23:38)

    un dac [utilizator]

    pai nu avem la conducerea ministerului cel mai longeviv ministru al sanatatii secondat de cel mai roman dintre straini?


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by