Curtea Constitutionala a Romaniei a respins miercuri sesizarea senatorilor PDL si PP-DD privind modificarea Statutului cadrelor militare si a constatat ca legea, in raport cu criticile formulate, este constitutionala, transmite Agerpres.

Decizia este definitiva si general obligatorie, urmand ca actul normativ sa fie transmis presedintelui Romaniei pentru promulgare.

Curtea a reluat miercuri dimineata dezbaterea sesizarii de neconstitutionalitate asupra modificarii Legii 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, dupa ce in sedinta din 8 mai, dezbaterea sesizarii semnate de toti senatorii PDL, carora li s-a alaturat si senatorul PP-DD Tudor Barbu, fusese amanata.

Potrivit Mediafax, senatorii au atacat in aprilie la Curtea Constitutionala modificarile la Legea privind statutul cadrelor militare adoptate in sedinta Senatului din 9 aprilie, acuzand faptul ca legea adoptata depaseste cadrul cererii de reexaminare formulata de seful statului si dezbatuta in cele doua Camere ale Parlamentului, fiind astfel neconforma cu prevederile articolului 77 alin. (2) din Constitutie si cu toata jurisprudenta Curtii Constitutionale.

"Parlamentarii Puterii au adoptat un alineat 22 la art. 86 din legea criticata de neconstitutionalitate, la dezbaterea cererii de reexaminare a presedintelui Romaniei, al carui continut nu are nicio legatura cu continutul cererii de reexaminare in cauza. Continutul cererii de reexaminare se refera la aprobarea anuala a conducatorului institutiei pentru mentinerea in activitate a generalilor si a amiralilor dupa implinirea varstei standard de pensionare pana la varsta de 60 de ani si la trecerea in rezerva a cadrelor militare care nu pot promova baremurile de pregatire fizica, in timp ce textul adaugat la Legea rezultata dupa reexaminare se refera la ministerele carora li se aplica dispozitiile din art. 86 alin. (2) care, la randul sau, priveste conditiile in care coloneii si comandorii pot fi mentinuti peste limita varstei de grad prevazuta la art. 92 din Legea nr. 80/1995", sustin semnatarii sesizarii.

Senatorii au decis, in 9 aprilie, ca militarii pot fi mentinuti in activitate dupa implinirea varstei de pensionare pana la varsta de 60 de ani, cu aprobarea conducerii institutiei, in functie de nevoile de incadrare. Ei au adoptat, cu un amendament, actul normativ de modificare a Legii 85/2005 privind statutul cadrelor militare, retrimis in Parlament, pentru reexaminare, de catre presedintele Traian Basescu. Proiectul a fost adoptat cu 103 de voturi "pentru", 28 "impotriva" si trei abtineri.

Conform unui amendament propus de Comisia pentru aparare si insusit de senatori, prevederile proiectului de lege se vor aplica in exclusivitate MApN si structurilor militarizate ale MAI.

Potrivit proiectului, pensionarea cadrelor MApN si MAI se va face gradual - generalii cu o stea se vor pensiona la varsta de 56 de ani, cei cu doua stele la 57 de ani, cei cu trei stele la 58, iar generalii cu patru stele la 59 de ani.

Prelungirea perioadei pana la 60 de ani se poate face potrivit deciziilor luate de comisiile de selectie care functioneaza in institutiile militare, iar propunerea de pensionare sau nu a acestora va fi obligatorie pentru ministrul Apararii.

Presedintele Comisiei de aparare a Senatului, Corneliu Dobritoiu, a mentionat, in timpul dezbaterilor, ca serviciile speciale precum STS, SPP, SRI vor functiona in baza Legii 80, care prevede pensionarea la 60 de ani, iar prelungirile se vor face in functie de ierarhia care subordoneaza acele institutii.

Senatul a adoptat acest proiect de lege in calitate de Camera decizionala.

Deputatii au reexaminat, in 26 martie, la cererea presedintelui Basescu, Legea privind statutul cadrelor militare, adoptand, cu 302 voturi "pentru", 2 "impotriva" si 13 abtineri, raportul Comisiei de aparare care stabileste ca generalii pot ramane in sistem pana la 60 de ani, cu aprobarea sefului unitatii.

Deputatii au mentinut prevederea criticata de presedintele Traian Basescu potrivit careia un general care poate sa iasa la 56 de ani la pensie poate fi mentinut de catre conducatorul institutiei pana al 60 de ani, completand proiectul de lege, insa, prin adaugarea unor prevederi clare prin care se stabileste momentul in care generalii ies la pensie. Astfel, in urma reexaminarii proiectului de lege, Camera a stabilit, in urma adoptarii raportului Comisiei de aparare, ca un general cu o stea sa iasa la pensie la 56 de ani, un general cu doua stele - la 57, un general cu trei stele - la 58 de ani si un general cu patru stele - la 59 de ani.

Presedintele Traian Basescu a retrimis la Parlament, pe data de 21 martie, o propunere de lege care modifica statutul cadrelor militare, modificari care prevad ca generalii si amiralii pot fi mentinuti in activitate dupa implinirea varstei standard de pensionare cu aprobarea anuala a conducatorului institutiei.

Propunerea a fost caracterizata de Basescu, intr-o conferinta de presa, drept "un act de tradare nationala, ori un act care vadeste o profunda prostie". Propunerea acuzata de presedinte a fost facuta de de Comisia de Aparare din Senat, condusa de liberalul Corneliu Dobritoiu, care-l mai are in componenta pe Gabriel Oprea (UNPR), ambii fosti ministri ai Apararii. Traian Basescu a spus ulterior, intr-o conferinta de presa, ca "printre initiatori e si un fost ministru al Apararii, provenit din Armata", fara a-l nominaliza.

Presedintele a afirmat atunci ca in cazul in care ar fi promulgat legea ar fi rezultat decapitarea armatei si "punerea sub control politic a generalilor". "Mi s-a parut ori o prostie ori o lovitura data armatei", a declarat seful statului, adaugand ca "nu ar fi singura institutie supusa loviturilor". Intrebat ce alte institutii sunt atacate, Basescu a raspuns "uitati-va ce face Antena 3 cu CSM si Justitia".

"E prima oara dupa revolutie cand se incearca punerea sub control politic a generalilor", a declarat Basescu.

"Recomandarea mea publica e ca Senatul sa fie mult mai atent, si Senatul poate uita de aceasta lege", a declarat presedintele, precizand ca un nou statut al militarilor ar trebui discutat cu acestia si "nu facut pe initiativa legislativa de cativa parlamentari".