Summitul liderilor din Uniunea Europeana, de miercuri, consacrat energiei, isi propune sa raspunda la un triplu obiectiv: garantarea unor preturi abordabile pentru consumatori, reducerea facturii importurilor si asigurarea unei productii domestice continue, scrie AFP.
Factura la electricitate a devenit de mai multe luni principalul subiect de dezbatere in ceea ce priveste optiunile energetice ale UE
"Europa risca sa devina singurul continent din lume dependent de energia importata. In 2035, dependenta noastra va fi mai mare de 80% si acest lucru va avea consecinte pentru competitivitatea intreprinderilor noastre", a avertizat presedintele Consiliului UE, Herman van Rompuy.
Europa este chemata sa depaseasca la acest summit interesele nationale, adeseori contradictorii, pentru a mobiliza investitiile considerabile necesare dezvoltarii surselor de energie curata, constructiei de noi capacitati de productie si dezvoltarii interconexiunilor pentru a asigura circulatia gazelor si a electricitatii.
"Vom avea nevoie de o mie de miliarde de euro ca investitii pana in 2020", a spus Herman Van Rompuy.
Dar un acord este departe, in conditiile in care numeroase state sunt in recesiune si constranse sa faca economii drastice pentru a-si pune in ordine finantele publice. De altfel, proiectul de concluzii nu mentioneaza nicio cifra.
Acordul privind bugetul european pentru perioada 2014-2020 a fost incheiat cu pretul unor taieri drastice in cererile Comisiei pentru cofinantarea proiectelor de infrastructura.
Proiectul de concluzii, a carui copie a fost obtinuta de AFP, reaminteste ca fiecare stat este suveran in formarea mixului de surse energetice si ca fiecare trebuie sa-si informeze partenerii asupra marilor decizii energetice nationale susceptibile sa aiba un impact pe piata globala sau asupra altor state membre.
Acest paragraf pare sa tinteasca decizia unilaterala a Germaniei din 2011 de a renunta la energia nucleara.
Dezvoltarea energiilor regenerabile este reincadrata. Ea va continua, dar tinand cont de raportul cost-eficienta si de integrarea lor pe piata europeana de electricitate.
UE s-a angajat sa genereze 20% din consumul sau cu ajutorul energiilor regenerabile.
O noua sursa de energie se impune in dezbatere: gazele si petrolul de sist. Exploatarea sa in Statele Unite ofera un avantaj competitional companiilor americane, cu un pret la gaze de trei ori mai mic decat cel european, subliniaza un document pregatit de Franta.
Dar exploatarea gazelor de sist cu controversata tehnica a fracturarii hidraulice divizeaza statele membre. Mai multe tari - Polonia, Lituania, Ungaria, Romania, Spania, Marea Britanie - nu o resping.
Proiectul de concluzii nu transeaza problema, dar insista asupra "unei exploatari sustenabile si sigure a surselor de energii nationale".
"Daca statele vor sa exploateze gazul de sist, o pot face", precizeaza comisarul insarcinat cu Climatul, Connie Hedegaard.
"Dar toti expertii o spun: niciodata preturile nu vor fi cele din Statele Unite", a avertizat ea.
"Trebuie tinut cont de opinia cetatenilor", a avertizat insa colegul sau, Janez Potocnick, comisarul insarcinat cu protectia Mediului.
"Or, oamenii nu sunt convinsi ca exploatarea gazelor de sist nu are niciun risc", a subliniat el, intr-un discurs sutinut in Polonia, tara la carei guvern este unul dintre cei mai ardenti partizani ai exploatarii gazelor de sist.
"Intre altele, a subliniat el, analizeze arata ca exploatarea resurselor de gaze de sist in UE nu va reduce dependenta de importurile de gaze".
Evaziunea fiscala si somajul
Tot miercuri, europenii vor incerca sa convinga Austria si Luxemburgul sa renunte la restrictiile impuse in lupta impotriva evaziunii fiscale si a secretului bancar.
Deocamdata, europenii afiseaza un front unit in lupta impotriva evaziunii si a fraudelor fiscale, un flagel care reprezinta o lipsa de venituri de 1.000 de miliarde de euro pe an, potrivit estimarilor Bruxellesului.
Dar sansele de a ajunge la un acord sunt foarte reduse. Premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker a afirmat deja ca nu va fi "posibil miercuri la Bruxelles sa se extinda deciziile asupra carora au cazut de acord ministrii de Finante", saptamana trecuta.
Ministrii de Finante din cele 27 de state membre au decis marti sa incredinteze un mandat Comisiei Europene pentru a renegocia acordurile fiscale cu Elvetia, Andorra, Monaco, San Marino si Liechtenstein. Dar nu au reusit sa cada de acord asupra celui mai important punct: revizuirea unei legi europene privind regimul de fiscalizare a economisirilor.
Aceasta lege prevede schimbul automat de informatii legate de anumite date bancare iar ideea este de extindere a campului de aplicare, in special la asigurarile de viata.
Or, Austria si Luxemburgul, aparatoare fervente ale secretului bancar, nu au ridicat complet restrictiile, argumentand ca este nevoie in primul rand de negocieri cu terte tari, precum Elvetia, ceea ce va lua timp.
O alta tema a summitului ar urma sa fie somajul in masa, care afecteaza in special tinerii, pentru a pregati agenda inaintea summitului de la finele lui iunie, si care va fi consacrat cresterii si stimularii angajarii.
Premierii spaniol si portughez, Mariano Rajoy si Pedro Passos Coelho, s-au declarat dispusi sa sustina "orice plan" care vizeaza lupta impotriva somajului in randul tinerilor. Madridul detine recordul in materie, cu peste 50% din tineri in somaj.
Uniunea Europeana a alocat deja 6 miliarde de euro pana in 2020 pentru lupta impotriva somajului in randul tinerilor, dar analizeaza in prezent posibilitatea de accelerare a deblocarii unei parti din aceasta suma.
