Curtea Constitutionala a respins, vineri, contestatia PDL in cazul Legii privind despagubirile pentru imobile nationalizate, pentru care Guvernul si-a angajat raspunderea in Parlament, se arata intr-un comunicat de presa transmis de CCR.

• Comunicatul CCR

In ziua de 10 mai 2013, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.a) din Constitutia Romaniei si al art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, s-a intrunit pentru a solutiona, in cadrul controlului anterior promulgarii, obiectia de neconstitutionalitate referitoare la Legea privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, formulata de un numar de 53 de deputati apartinand Grupului Parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a respins, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate a Legii privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, in raport de criticile formulate.

Argumentatia retinuta in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale va fi prezentata in cuprinsul deciziei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei.

Contestatia luata vineri in discutie de judecatorii constitutionali a fost depusa de PDL la Curtea Constitutionala in 22 aprilie, transmite Mediafax.

Potrivit vicepresedintelui PDL Liviu Negoita, din punct de vedere procedural, la asumarea raspunderii Guvernului s-ar fi incalcat decizia 1431 din 2010 a Curtii Constitutionale, care precizeaza ca angajarea raspunderii Guvernului este neconstitutionala daca un proiect pe aceeasi tema se afla in proces de legiferare. El a precizat ca PDL a depus in 2010 un proiect pe aceasta tema care se afla in dezbatere parlamentara la Senat si Guvernul a ignorat acest lucru "si a venit peste aceasta procedura si si-a asumat raspunderea".

Negoita mai sustinuse ca este incalcata si decizia 1557 din 2009 a Curtii Constitutionale, care precizeaza ca transformarea Guvernului, prin asumarea de raspundere, in autoritate legiuitoare concurenta Parlamentului incalca articolul 1 alineat 4 si articolul 61 alineat 1 din Constitutie.

Legea restituirii proprietatilor incalca articolul 15 alineat 2 din Constitutie si Comisia Nationala constituita prin aceasta lege se substituie justitiei, a mai aratat Negoita. El a explicat ca deciziile irevocabile ale Consiliilor Locale date in temeiul Legii 10 din 2001 pot fi atacate doar la instantele de contencios administrativ, iar Comisia Nationala constituita in temeiul legii de restituire poate invalida in mod ilegal decizia irevocabila ale Consiliilor Locale.

El a mai apreciat ca dreptul la proprietate este ingradit prin prevederea potrivit careia cel care va dobandi proprietatea este obligat sa-i mentina destinatia timp de 10 ani.

Premierul Victor Ponta declara, la sfarsitul lunii aprilie, ca se asteapta ca presedintele Traian Basescu sa promulge Legea privind despagubirile pentru imobile nationalizate, dupa ce Curtea Constitutionala va analiza contestatia depusa de PDL, precizand ca a discutat cu seful statului inainte ca proiectul sa fie adoptat.

Potrivit premierului, demersul PDL de a contesta proiectul Legii imobilelor nationalizate la Curtea Constitutionala este de departe "cel mai inconstient si iresponsabil gest" din politica ultimilor 23 ani, deoarece neadoptarea legii ar impune Romaniei sa achite imediat opt miliarde de euro.

Un document guvernamental prezentat de Mediafax releva ca Guvernul considera ca neadoptarea Legii privind restituirea imobilelor sau blocarea actului la CC va avea consecinte grave, deoarece statul trebuie sa achite opt miliarde de euro, nu din buget, pentru ca nu sunt acoperite, ci de la pensii si salarii, ceea ce ar echivala cu neplata tuturor pensiilor in 2013.

Conform datelor guvernamentale, pana in prezent au fost platite cinci miliarde de euro ca despagubiri pentru imobile nationalizate si mai trebuie achitate inca aproape opt miliarde de euro.

In 17 aprilie, Guvernul si-a angajat raspunderea in Parlament pentru proiectul de lege privind despagubirile pentru imobile nationalizate, care stabileste ca fostii proprietari ai caselor nationalizate care nu pot fi despagubiti in natura vor primi puncte in valoare nominala de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achizitiona prin licitatie alte imobile sau le vor preschimba in bani, dar dupa 2017, in limita a 14 la suta pe an din suma punctelor.

Ultima transa va reprezenta 16 la suta din numarul punctelor acordate, astfel incat suma totala sa poata fi achitata intr-un interval de sapte ani, calculat din 2017.

Fostii proprietari de imobile nationalizate ale caror dosare au fost deja solutionate vor primi despagubiri in numerar in termen de cinci ani, incepand cu ianuarie 2014, in transe anuale egale al caror cuantum nu poate fi sub 5.000 lei.

Uniunea Nationala a Asociatiilor Proprietarilor Expropriati (UNAPE) sustine ca termenele de rezolvare sunt inacceptabil de lungi (10-15 ani), iar solutia acordarii de puncte in locul imobilelor confiscate si blocarea accesului in instante timp de 60 de luni constituie "o batjocura la adresa drepturilor elementare ale omului, conferite atat de Constitutia Romaniei, cat si de Conventia de la Haga".

Reprezentantii UNAPE sustin ca in 30 aprilie au trimis o petitie Avocatului Poporului, in care au solicitat sesizarea Curtii Constitutionale in cazul Legii despagubirilor pentru imobile nationalizate, insa institutia nu a facut acest demers.