Europa isi sarbatoreste ziua joi, 9 mai, zi care marcheaza atat sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cat si declaratia istorica a ministrului francez de externe, Robert Schuman, unul din fondatorii Uniunii Europene. Ziua Europei, desi un simbol al unitatii in randul locuitorilor "batranului continent", este umbrita de un euroscepticism in crestere si de urmarile politicilor de austeritate aplicate ca solutie la criza.
In cadrul unui discurs tinut la Paris, pe 9 mai 1950, Schuman a propus unirea industriilor de otel si carbuni a Frantei, Germaniei de Vest si a altor state, ducand la crearea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului. Acest eveniment fiind considerat un moment fundamental in istoria Europei. Un an mai tarziu, a fost semnat tratatul care prevedea crearea unui astfel de organism. Propunerea lui Robert Schuman este considerata a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.
Tratatul de la Lisabona, care a inlocuit Constitutia Europeana, are o declaratie a saisprezece membri care sustin simbolurile europene. Parlamentul European a recunoscut oficial ziua de 9 mai ca sarbatoare oficiala in octombrie 2008.
Potrivit wikipedia, ziua este celebrata in diferite forme in majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene si in tarile din jur, precum Turcia. Datorita naturii politice a zilei, au fost vazute incercari de a educa oamenii despre Uniunea Europeana si discursuri in sprijinul integrarii europene. Drapelul este un alt simbol cu un rol important in celebrarea zilei Europei. Desi exista preferinta de a sarbatori ziua Europei in 9 mai, avand in vedere vizibilitatea mai mare a Uniunii Europene, 5 mai este inca celebrata in unele state europene datorita rolului Consiliului in apararea drepturilor omului, democratiei parlamentare si a statului de drept. In schimb, Declaratia Schuman a fost doar o propunere de unire a industriilor de carbuni si otel a Frantei si Germaniei. Mai mult, 9 mai coincide cu Ziua Victoriei, sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial pe frontul de est din Europa(celebrata pe 8 mai in Europa de vest).
Scepticism si proteste la adresa politicilor de austeritate
Dupa cativa ani in care tratamentul aplicat crizei din Europa a fost austeritatea - reducerea drastica a cheltuielilor, principalii promotori ai acestei masuri, avand in frunte figura cancelarului german Angela Merkel, se confrunta cu o presiune din ce in ce mai apasatoare sa renunte la aceste remedii deloc populare si sa gaseasca o cale de a reinstaura cresterea in Europa.
Europenii au iesit in strada in repetate randuri in ultimii ani, cerand locuri de munca si atenuarea curei de austeritate. Pe 1 mai, de ziua internationala a Muncii, au avut loc demonstratii in Spania, Grecia, Italia, Portugalia, Turcia, Franta sau Polonia.
Mai mult, austeritatea a dat nastere la euroscepticism. Increderea publica in proiectul Uniunii Europene a scazut la un nivel record, dupa cum arata un studiu recent Eurobarometru si publicat saptamana aceasta de Consiliul European al Relatiilor Externe, in contextul crizei financiare dar si a problemei migratiei. In Spania, 72% dintre cei chestionati spun ca au tendinta de a nu avea incredere - diferenta enorma fata de 23% in 2007, anul dinaintea crizei financiare.
Lipsa de incredere a crescut si in Germania, de la 36% la 59%. Astfel, euroscepticismul nu mai tine doar de Marea Britanie, unde neincrederea a crescut de la 49% la 69%, ci se resimite si in Polonia - 42% fata de 18% in 2007, Italia - 53% fata de 28% sau Franta - 56% fata de 42%.
In Romania, euroscepticismul a fost promovat intens de o parte din presa, dar si de unii lideri politici, in special in perioada ce a urmat referendumului pentru suspendarea presedintelui Traian Basescu, in iulie 2012, marsandu-se pe interventia de la Bruxelles in politica interna.
O problema cu care Uniunea se confrunta se refera si respectarea statului de drept si necesitatea unor masuri de sanctionare, precum taierea unor fonduri sau conditionarea aderarii la spatiul Schegen, Romania fiind una dintre statele vizate.
Ministrii de externe din Germania, Finlanda, Danemarca si Olanda au trimis in luna martie o scrisoare comuna presedintelui Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso, prin care solicita crearea unui mecanism pentru salvgardarea valorilor fundamentale ale blocului daca o tara incalca principiile democratice.
Scrisoarea celor patru state solicita Comisiei sa ia masuri pentru a putea "reactiona prompt si eficient pentru a asigura respectarea" principiilor fundamentale ale UE, precum democratia, drepturile omului si statul de drept in tarile membre.
Scrisoarea privind adoptarea unui mecanism pentru apararea valorilor blocului comunitar a venit dupa o alta, semnata de doua dintre cele patru state, Germania si Olanda, plus Marea Britanie si Austria, prin care executivului comunitar i s-ar cere sa ia masuri in scopul de a le permite statelor membre sa aplice restrictii mai mari pentru evitarea acestui presupus "turism" vizand ajutoarele sociale.
La acel moment, Jonathan Todd, purtatorul de cuvant al comisarului european pentru forta de munca, a declarat ca problema "turismului pentru beneficii sociale" nu exista, deoarece nicio tara UE nu a transmis informatii oficiale in acest sens, fiind vorba doar despre "o perceptie".
In contextul ingrijorarilor privind migratia, guvernul britanic al conservatorului David Cameron, sub presiunea aripii sale de dreapta si a partidului populist anti-european UKIP, a anuntat miercuri noi masuri in materie de imigratie, prezentate drept o prioritate pe agenda legislativului sau, dezvaluita de regina Parlamentului.
Marea Britanie vrea "sa se asigure ca atrage oameni care contribuie" la viata regatului "si inchide usa celorlalti", a declarat regina Elisabeta a II-a, venit ca caleasca pana la Westminster, potrivit unui ritual imuabil, pentru a citi parlamentarilor programul executivului.
Marea Britanie vs. UE
Premierul britanic David Cameron a promis in ianuarie, sub presiunea euroscepticilor, sa organizeze pana la sfarsitul lui 2017 un referendum privind mentinerea Marii Britanii intr-o Uniune Europeana reformata. Cameron vrea sa repatrieze prerogativele Bruxelles-ului catre Londra, in special in domeniul "afacerilor sociale si infractionale.
Un sondaj din luna februarie arata ca jumatate dintre britanici ar vota pentru iesirea din UE.
"Plecarea este o decizie voluntara, libera si este perfect legitima, dar ea are un pret", a declarat Van Rompuy la Londra, in cursul unei conferinte europene despre mijloacele de relansare a zonei euro si despre locul Marii Britanii in Europa.
"Presupun ca celorlalte tari din UE "nu le place in mod deosebit aceasta idee", dar "nu se mai tem de ea", a apreciat Van Rompuy. "Cum sa convingi o camera plina de persoane daca mana ta ramane agatata de clanta?", a continuat el.
"Sa parasesti clubul este legal posibil. Dar nu este vorba despre plecare. Aceasta ar fi o problema mult mai complicata si o decizie dificil de aplicat, pe plan legal si politic (...). Sa te gandesti la un divort dupa 40 de ani de casatorie", a adaugat el, o aluzie la intrarea Marii Britanii in UE in 1973.
.
4
5
