UPDATE VIDEO Kovesi, Bica si Hosu au fost audiate pentru sefia DNA si DIICOT. Vezi ce declaratii au dat in fata membrilor CSM si unde au fost pusi in dificultate candidatii

de Victor Cozmei     HotNews.ro
Joi, 9 mai 2013, 8:20 Actualitate | Esenţial


Laura Codruta Kovesi si Alina Bica
Foto: Colaj foto
Articol actualizat  - Laura Codruta Kovesi, propusa pentru functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Alina Bica, propusa ca sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, si Elena Giorgiana Hosu, propusa ca procuror sef adjunct al DIICOT, au sustinut joi interviurile in fata membrilor sectiei de procurori a CSM. Interviul Laurei Codruta Kovesi s-a desfasurat dimineata fara prea mari emotii, in timp ce la celealte doua interviuri, atat Alina Bica, cat si elena Giorgiana Hosu au fost puse in dificultate de intrebarile procurorilor din CSM. Vezi in articol cum au decurs interviurile si unde au avut probleme candidatii in a raspunde la intrebari.

Laura Codruta Kovesi a fost audiata joi dimineata de catre sectia de procurori a CSM. Printre subiectele abordate si prezentarea proiectului sau de management, Kovesi a propus ca practica in cazul confiscarii exstinse a averilor nejustificate sa fie mai intens folosita. Fostul procuror general a sustinut ca averile persoanelor cercetate pentru infractiuni ar trebui confiscate mai usor.

Kovesi insista pe confiscarea extinsa a averilor ilicite

Kovesi a sustinut ca o prioritate a DNA, in caz ca va fi numita sef al Directiei, va fi abordarea si mai puternica a infractiunilor de spalare de bani si aplicarea confiscarii extinse.

"In practica vedem ca un inculpat are o avere ce depaseste mult veniturile sale. Cred ca trebuie sa aplicam prevederile legate de confiscarea extinsa. Confiscarea extinsa poate reprezenta in unele cazuri o pedeapsa mai eficienta decat o sentinta clasica", a declarat Kovesi.

Kovesi a mai vorbit despre dezvoltarea si implementarea strategiilor locale anticoruptie. "Acestea au demonstrat un spor de eficienta atunci cand fenomenul de coruptie este abordat strategic de catre toate institutiile".

Pentru a-si sustine candidatura, Kovesi a insistat pe experienta sa atat in domeniul anticoruptiei, dar si in conducerea parchetului general.

Kovesi despre echipa de conducere a DNA: N-as putea spune ca cinci sefi vor fi din DNA si altul din alt parchet. A fost propus ca adjunct domnul Calin Nistor. Domnul ministru m-a sunat si nu am avut nici o obiectie

"Am lucrat in domeniul anticoruptiei inca din anul 2000. Aceasta activitate imi este foarte familiara. Mai mult, in calitate de Procuror general am condus DNA prin intermediul procurorului sef, dar aceasta conducere nu a exclus contactul cu procurorii anticoruptie prin care sa cunosc activitatea lor, cu plusuri si minusuri", a spus Kovesi.

Printre alte aspecte, Kovesi a abordat si problema echipei manageriale a DNA.

"N-as spune ca ma uit doar la cei din institutie pentru conducere. Sau alti colegi care au lucrat sase ani la DNA si acum sunt la alt parchet. N-as putea spune ca cinci sefi vor fi din DNA si altul din alt parchet. Conteaza experienta, cariera, capacitatea manageriala. A fost propus ca adjunct domnul Calin Nistor. Domnul ministru m-a sunat si nu am avut nici o obiectie. Insa, ramane problema celor care au doua mandate si care nu mai pot ocupa aceeasi functie", a spus Kovesi.

In cadrul sesiunii de intrebari-raspunsuri, Kovesi nu a fost pusa in dificultate de intrebarile puse de procurorii din CSM, desi la un moment dat a fost intrebata ce parere are despre petitia semnata de 90 de procurori care se opuneau procedurii actuale de selectie a sefilor de parchete. Kovesi a raspuns ca petitia nu o vizeaza personal.

Vezi mai jos in articol ce declaratii a facut Kovesi si cum a raspuns la intrebarile membrilor CSM.



Alina Bica vrea trecerea Politiei Judiciare in subordinea DIICOT

Joi dupa-amiaza, Alina Bica a fost audiata la CSM pentru functia de sef al DIICOT. Bica a susţinut ca poliţia judiciară trebuie trecută in subordinea Ministerului Public si a pledat si ea pentru confiscarea extinsa sau valorificarea bunurilor sechestrate in vederea confiscarii.

Alina Bica a fost pusa in dificultate de catre presedintele CSM Oana Schmidt Haineala
care a intrebat-o pe Bica (fost secretar de stat in mandatul ministrului Predoiu la Justitie) ce ar face daca va exista in viitor o cauza sau un dosar preluat de DIICOT si ce va viza un act normativ avizat cu semnatura de Alina Bica in perioada cand era secretar de stat.


- Haineala:
La Ministerul Justitiei ati avut delegata atributia de a viza spre legalitate documentele. Daca intr-o situatie ipotetica va exista o infractiune, un dosar in care apare o lege, un act normativ pe care l-ati vizat spre legalitate si acest dosar este de competenta DIICOT - Ce veti face dvs in calitate de sef al institutiei?

- Alina Bica:
Desigur, voi lua legatura cu procurorul general. Ii voi explica situatia. Imi voi prezenta punctul de vedere si voi solicita ca dosarul sa fie investigat de altcineva.

Presedintele CSM, procurorul Oana Haineala nu s-a aratat multumita de raspunsul Alinei Bica.

Giorgiana Hosu, prinsa pe picior gresit de intrebarile membrilor CSM

Ultima audiere a fost cea a procurorului Elena Giorgiana Hosu pentru functia de sef adjunct la DIICOT. Vizibil emotionata, Hosu si-a prezentat proiectul sau de management si a abordat disfunctiile identificate ale structurii, insa de cele mai multe ori solutiile propuse de aceasta vizau "o comunciare mai buna".

Hosu a fost pusa in dificultate in repetate randuri de procurorii din CSM, in special de intrebarile procurorului Bogdan Gabor.

Intrebarile lui Gabor si raspunsurile nesatisfacatoare date de Hosu le puteti citi chiar mai jos.

  • Vezi mai jos principalele momente si declaratii ale interviurilor de joi dupa cum au fost transmise LIVE-TEXT de HotNews.ro

UPDATE 17:03 Sedinta s-a incheiat cu o ultima intrebare adresata de ministrul Justitiei.

Robert Cazanciuc (ministrul Justitiei):
Ati vorbit de obiective strategice. Unul ar fi mentinerea graduluid e integritate morala si profesionala a aprocurorului. Cum se poate face acest lucru?

Elena Hosu:
Am subliniat ca in DIICOT nu au existat niciodata probelem de integritate profesionale. Este important sa comunicam si sa ne cunaostem intre noi, sa ne cunoastem problemele. Asa putem mentine gradul de incredere intre noi si de colegialitate.

17:00 Florentina Gavadia (CSM): Ce masuri veti lua pentru aplicarea confiscarii extinse?

Hosu:
In prezent confiscarea extinsa se aplica cu timiditate. Exista un singur caz al DNA in care a fost aplicata confiscarea extinsa. Procurorii DIICOT stiu sa aplice masuri asiguratorii, dar cred ca trebuie sa lucram pe aplicarea de masuri asiguratorii la infractiunile de trafic de droguri sau de trafic de persoane.

16:52 Gabor (CSM): Colaborarea interinstitutionala, cu celelalte parchete. Cum o vedeti?

Hosu:
Da. este adevarat ca la structura judiciara pe care o avem nu se pot acoperi toate dosarele trimise in instanta de catre DIICOT. In general, pana acum, colaborarea a fost buna. Comunicarea cu procuroriic are intra in instanta pe dosarele noastre a fost buna.

Gabor (CSM): V-as da o situatie ipotetica ce porneste de la situatii care au aparut in practica parchetului. Daca ar exista neintelegri intre procurorii din cadrul DIICOT si procurorii de la parchetele tribunalelor sau curtilor. Ce solutii ati vedea?

Hosu:
In prind exista un ordin al procurorului general...

Gabor (CSM): In afara ordinului... Nu vorbim de el.

Hosu:
Calea ar fi tot comunicarea. E clar ca in momentul acela, procurorul sef al serviciului judiciar va incerca sa gaseasca o solutie. Suntem cu totii procurori si trebuie sa ne ajutam...

16:48 Bogdan Gabor (CSM): N-am regasit in lucrarea dvs obiective in ceea ce priveste gestionarea informatiilor clasificate. Ce intentionati sa faceti dvs in acest sens, al gestionarii informatiilor clasificate?

Hosu:
Nu au fost pana acum probleme, poate de aceea nici nu am identificat nicio disfunctie in proiectul meu. Cotnroalele efectuate nu au relevat niciodata probelem in gestionarea acestor informatii, in arhivarea, in pastrarea lor.

Gabor (CSM): La nivelul birourilor teritoriale caredeti ca pastrarea si protejarea acestor informatii este bine pus la punct? Nu credeti ca ar merit un ajutor?

Hosu:
Atata timp cat este respectat regulamentul de ordine interioara...

Gabor (CSM): In ceea ce priveste materia judiciara. Stiti care este indicele de admisibilitate a cailor de atac?

Hosu:
Da... Am si facut referire. Cam 50-60% din caile de atac exercitate. Bineinteles ca totul este perfectibil. Nu se poate spune ca este un indice slab sau unul foarte bun.

Gabor: Eu va intreb ce faceti dvs in calitate de adjunct in aceasta materie.

Hosu:
Eu simt nevoie a unor sedinte saptamanale cu procurorii de judiciar la care sa participe si procurorii sef-serviciu pentru discutarea problemelor din instanta, a solutiilor, concret pe fiecare dosar in parte. Astfel incat sa se cunoasca o anumita practica a instantei, ca procurorii sa stie anumite lucruri.

16:35 Gh Muscalu (CSM): Ce ganditi pe relatia cu furnizorii de informatii in combaterea criminalitatii organizate, in special SRI si DGIPI?

Hosu:
Intodeauna a fost o colaborare buna cu furnizorii de informatii. Practic este o parte din aceeasi munca pe care o desfasuram impreuna. Cel care aduce informatia, munca sa nu se opreste doar acolo. De multe ori procurorul mai are nevoie de completari. Colaborarea nu are cum sa nu fie buna.

Muscalu (CSM): Aveti in vedere modificari legislative care stau la abza activitatii DIICOT?

Hosu:
O problema ar fi chestiunea cu Politia Judiciara. Dupa modelul DNA. Trebuie evaluat fiecare ofiter de politie judiciar si trebuie trecut nominal prin ordin al procuorului sef in coordonarea DIICOT. Nu este un lucru pe care sa-l inventam. Exista, dar ii putem oferi o forma mai buna de a fi folosit. Politia Judiciara o gandesc ca o structura proprie a DIICOT.

16:13 Hosu:
O alta disfunctie ar fi interpretarea neunitara la normele referitoare la competenta materiala, mai ales in raport cu DNA. Solutia ar fi o mai buna comunicare la nivel de procurori sef-directie.

Numarul scazut de procurori, mai ales la structura centrala este o problema pe care o avem mai mult, dar care poate fi inlaturata printr-o mai bunca comunicare cu procurorii care se pot prezenta la interviurile de promovare la DIICOT. O alta solutie ar putea fi delegarea procurorilor cu experienta mai mcia de 6 ani si cu o experienta vadita in acest domeniu de activitate.

Georgiana Hosu
discuta si despre problema sediilor si mentioneaza, ca exemplu, ca "prezentarea materialului de urmarire penala se face uneori si pe holurile institutiei".

"Acesta situatie trebuie indreptata prin transferarea de sedii poate de la RAPPS, sustine Hosu.

16:05 Giorgiana Hosu:
DIICOT a avut intodeauna ca prioritate strategica combaterea crimei organizate si si-a asumat pe deplin in combaterea acestui fenomen ce prejudiciaza grav ssitemul
Elena Giorgiana Hosu
Foto: Hotnews
economic si social. Activitatea DIICOT este apreciata atata in interiorul Ministerului Public, cat si de catre partenerii externi sau judecatori. Aprecierea este data si de numarul mic de achitari.

Infiintarea DIICOT si-a atins scopul si, in acest moment, noii echipe ii revine sarcina sa dea valoare muncii ficecarui procuror si sa rezolve orice disfunctie a structurii. O prima disfunctie identificata ar fi volumul mare de lucru. Acesta este datorat in cea mai mare parte clauzelor complexe. Ca exemplu, perchezitiile informatice asupra unor servere ce pot dura aproape un an de zile. Sunt documente care, ulterior perchezitiilor domiciliare, trebuie desigilate si inventariata - fapt ce dureaza luni de zile.

16:00
A inceput audierea procurorului Giorgiana Hosu pentru functia de sef adjunct la DIICOT.

15:35
Audierea Alinei Bica s-a incheiat. Va urma, dupa o scurta pauza, audierea procurorului Giorgiana Hosu pentru functia de adjunct al sefuluI DIICOT.

15:17 Bogdan Gabor (CSM) o intreaba pe Alina Bica despre reorganizarea structurilor teritoriale ale DIICOT.

Alina Bica:
La acest moment directia are 15 servicii teritoriale si 26 de birouri. Am gasit birouri cu un singur procuror si un numar mic de dosare. exista o preocupare din partea mea pentru a regandi o eventuale desfiintare, reorganizare sau reasezare ale acestor directii si birouri. Se impune o analiza, o discutie atat cu sevii de serviciu, cat si cu sefiid e birouri. Nu consider ca schema din acest moment este batuta in cuie.

15:10 Alina Bica:
In proiect discut despre necesitatea standardizarii unor acte de urmarire penale, ce cerinte minimi sa aiba ordonanta princa re se dispune un investigator sub acoperire. In acest moment folosirea investigatorului sub acoperire este prevazuta in patru legi distincte. Trebuie sa avem o reglementare unitara. Ceea ce spun se leaga de ghidul de bune practici.

14:48 Oana Schmidt Haineala (CSM) o intreaba pe Alina Bica (fost secretar de stat in mandatul ministrului Predoiu la Justitie)
ce ar face daca va exista in viitor o cauza sau un dosar preluat de DIICOT si ce va viza un act normativ avizat cu semnatura de Alina Bica in perioada cand era secretar de stat.

Haineala: La Ministerul Justitiei ati avut delegata atributia de a viza spre legalitate documentele. Daca intr-o situatie ipotetica va exista o infractiune, un dosar in care apare o lege, un act normativ pe care l-ati vizat spre legalitate si acest dosar este de competenta DIICOT - Ce veti face dvs in calitate de sef al institutiei?

Alina Bica:
Desigur, voi lua legatura cu procurorul general. Ii voi explica situatia. Imi voi prezenta punctul de vedere si voi solicita ca dosarul sa fie investigat de altcineva.

Presedintele CSM, procurorul Oana Haineala nu s-a aratat multumita de raspunsul Alinei Bica.

14:40
Alina Bica si-a incheiat prezentarea proiectului de management. Urmeaza sesiunea de intrebari-raspunsuri.

14:35 Alina Bica:
Referitor la celeritatea si predictibilitatea urmaririi penale. Experienta mea ca fost procuror sef-serviciu in DIICOT mi-a arata ca actul de urmarire penala se poate face cu celeritate. Am avut dovada vie cum un dosar in care au fost anchetati 60 de inclupati si 400 de societati comerciale a fost realizat in sase luni de zile de la obtinerea arestarii prevenitve a inculpatilor. Trebuie sa identificam astfel de metodologii de lucru pentru toate infractiunile grave pe care le avem astazi.

14:20 Alina Bica despre Planul institutional al DIICOT:

In opinia mea a trebui sa exista o mai buna corelare intre aceasta structura si Ministerul Public. Se impune o transare a competentei materiale intre parchetele nespecializate si cele doua structuri specializate - DIICOT si DNA.

Un parchet nespecializat poate la randul sau, in anumite conditii, sa faca o ancheta pe o evaziune fiscala sub 1 milion de euro. Ne trezim de multe ori ca un parchet de pe langa un tribunal s-a sesizat pentru o infractiune de spalare de bani pentru care a fost sesizat si DIICOT. La un moment dat ne trezim ca ANAF-ul ne spune ca mai multe structuri cer acelasi lucru. Cred ca putem gasi criterii obeictive si sa hoataram ce este mai bine pentru societate si Ministerul public, din perspectiva cazuisticii si a procurorilor specializati.

Este mult mai usor sa se discute despre DIICOT sa preia Politia Judiciara. As vedea ca prim pas ca DIICOT sa aiba posibilitatea sa preia Politia Judiciara si, poate pasul doi, este ca Ministerul Public sa preia Politia Judiciara in ansamblu si pentru celelalte structuri. Eu sunt fan in ceea ce face DNA in privinta politiei judiciare.


14:07 Alina Bica isi prezinta proiectul de management.
Despre proiectul sau de management puteti citi mai multe aici.

Alina Bica:
Consider ca este o provocare si o onoare pentru orice procuror sa ajunga in psotura de a conduce o structura precum DIICOT. Proiectul meu prezinta o viziune prin care sa se consolideze, sa evalueze si sa se reformeze DIICOT astfel icnat si pe viitor sa avem de aface cu o structura elastica si dinamica.

Consider ca actualul moment este unul prielnic pentru a gandi o noua strategie si abordare a fenomenului criminalitatii organizate. Ma refer aici la noi intrumente precum confiscarea extinsa sau valorificarea bunurilor sechestrate in vederea confiscarii.

Alina Bica precizeaza prin proiectul sau de management ca directiile de actiune ale DIICOT vor fi structurate in obiective strategice, obiective operationale/ actiune si obiective specifice.

14:05 Ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc o prezinta pe Alina Bica despre care spune ca are experienta vasta in domeniul combaterii crimei organizate si in cadrul DIICOT. "Numirea dumneai la sefia DIICOT ar insemna si o continuitate pentru institutie", spune Cazanciuc.

14:00 Sedinta CSM s-a reluat. Alina Bica si Giorgiana Hosu urmeaza sa sustina interviurile pentru sefia DIICOT.

10:50 Audierea Laurei Codruta Kovesi s-a incheiat. Vezi mai jos  declaratiile facute de candidatul la sefia DNA.

10:45 Kovesi este intrebata de procurorul Elena Hach (CSM) cum va gestiona situatia creata de petitia semnata de circa 90 de procurori in care se critica procedura de numire la sefia parchetelor.

Laura Codruta Kovesi:
Din cate stiu eu, acea petitie nu ma viza pe mine direct. Nu cred ca procurorii DNA au o problema cu mine si sunt sigura ca nu este o atmosfera ostila fata de mine. Am discutat cu multi dintre colegii din DNA. Eu mereu am avut o colaborare buna cu procurorii din DNA.

10:35 Elena Hach (CSM): Ce startegie veti avorda pentru combaterea si prevenirea eventualelor fapte ce coruptie la nivelul sistemului judiciar?

Kovesi:
Coruptia in sistemul judicair a fost si va ramane o prioritate a DNA. Trebuie continuat ce s-a inceput bun. Am sesizat un aspect - in foarte multe dintre dosarele in care au fost implicati magistrati, dosarele au plecat de la denuntul unor persoane. DNA va avea un rol extrem de important in a incuraja oamenii sa vina si sa faca astfel de denunturi. Au fost rare situatiile in care au fost sesizari din oficiu. Nu sunt de neglijat si alt fel de informatii.

Standardele de integritate - aici trebuie sa ne adaptam la ce a stabilit CSM prin codul deontologic si legile privind organizarea judiciara si statutul magistratilor. Au fost incalcari a codului deontologic in DNA si aceste lucrari s-aus esizat la CSM. Voi continua in aceasta directie. Cred ca experienta profesionala a procurorilor DNA este sufiecient de mare pentru a asigura un trend crescator in cazul faptelor de coruptie in randul magistratilor.

Hach (CSM): Ar fi oportuna infiintarea unui post de consilier de etica in acest domeniu, pentru prevenirea faptelor de coruptii?

Kovesi:
In masura in care nu s-ar suprapuyne peste atruibutiile CSM, nu as avea probleme cu o astfel de propunere. Nu stiu ce atributii ar avea acest consilier, daca va fi procuror, daca ar fi functionar. Eu cred ca un procuror cand intra in directie, el trebuie privit cu bunacredinta.

Florentina Gavadia (CSM) o intreaba pe Kovesi daca crede ca se impune restrangerea sau extinderea birourilor teritoriale ale DNA.

Kovesi:
Nu cred ca se impune o reducere a structuroilor DNA teritoriale. Poate o extindere a lor acolo unde se sesizeaza ca fenomenul de coruptie este mai extins, ca este unul sistemic.

10:20 Kovesi, despre insuficienta resurselor umane:
Initial, la preluarea mandatului de procuror general, DNA functiona cu 140 si ceva de posturi, acum are 175 de posturi. Din punct de vedere al numarului de dosare, numarul de procurori prevazuti acum in schema poate fi suficient.

O decizie privind marirea sau micsorarea schemei de personal o putem avea in vederea rolului pe care il va avea DNA in viitor, in vederea competentelor pe care DNA le va avea. O prioritate va fi ocuparea locurilor vacante, inainte de suplimentarea numarului de posturi. O sa am in vedere poate si o reorganizare a procurorilor pe compartimente.

10:13 Kovesi
a fost intrebata cum vede acordarea calificativelor pentru procurori si cat cantareste celeritatea in aceasta evaluare.

Kovesi:
Evaluarea pentru celeritate se va face in functie de modul in care au fost dispuse actele de urmarire penala si timpul in care au fost dispuse actele. Eu am vazut, in calitate de procuror general, dosare inregistrare de un an jumatate si care au fost declinate in repetate randuri de procurori. Fiecare avea o justificare. Au primit dosarul, l-au studiat, l-au declinat. Si tot asa.  Voi face o analiza pe dosarele vechi. Notiune este definita de CSM un an de la inregistrare si sase luni de la inceperea urmaririi penale.

Haineala (CSM) intreaba de componenta viitoarei echipe manageriala din DNA.

Kovesi: N-as spune ca ma uit doar la cei din institutie pentru conducere. Sau alti colegi care au lucrat sase ani la DNA si acum sunt la alt parchet. N-as putea spune ca cinci sefi vor fi din DNA si altul din alt parchet. Conteaza experienta, cariera, capacitatea manageriala.

A fost propus ca adjunct domnul Calin Nistor. Domnul ministru m-a sunat si nu am avut nici o obiectie. Insa, ramane probleme celor care au doua mandate si care nu mai pot ocupa aceeasi functie.

10:05 Oana Schmidt Haineala (CSM): Intr-un raport al Bancii Mondiale se mentioneaza ca rata de condamnari a DNA este de circa 90%. Este un punct tare sau o vulnerabilitate?

Kovesi:
Daca ma puneti sa raportez acest procent - de 10% de achitari - la rata europeana, atunci nu este foarte ridicat. Daca raportez acest procent la celelalte unitati de parchet unde procentul de achitari este 2-3%, atunci da, e un procent ridicat. Dar daca privim specificul si copmplexitatea infractiunilor atunci nu cred ca este o cifra ingrijoratoare.

Intr-un procent extrem de mic au fost achitari imputabile procurorilor. De foarte multe ori probatoriul a fost modificat prin noi expertize sau noi martori. Dar avand in evdere complexitatea si specificul infractiuni, nu as spune ca procentul este inrhijorator. Daca ne raportam la media europeana - 75% condamnari - nu avem de a face cu un procent rau.

10:00 Kovesi sustine ca un alt obiectiv al sau consta in imbunatatirea comunicarii publice si a relatiei cu mass media.

"Facilitarea accesului mass media la informatiile de interes public din activitatea procurorilor este o conditie obligatorie pentru cresterea increderii cetatenilor in justitie. Este extrem de important o activitate transparenta. De cele mai multe ori cetateanul isi ia informatiile din mass-media", a declarat Kovesi.

Kovesi mai sustine ca o posibila vulnerabilitate ce tine de comunicarea publica consta in acuzatiile cu privire la transmiterea neautorizata a unor informatii din dosare catre presa. Astfel, Kovesi sustine folosirea de certificate digitale si semnaturi digitale pentru a vedea cine a avut acces la documentele unui dosar pentru a putea stabili astfel sursa unor eventuale documente aparute in presa.

9:55 Kovesi sustine ca intrarea in vigoare a noilor coduri poate reprezenta o alta oportunitate de dezvoltare a DNA si apreciaza ca un alt obiectiv important consta in consolidarea si apararea statutului procurorurlui. "Nu e un obiectiv nou, este unul pe care trebuie sa-l continui", a spus Kovesi.

"Un punct slab, poate fi o vulnerabilitate este situatia resurselor umane: situatia functiilor de conducere si a posturilor vacante. Un obiectiv este configurarea ecjhipei manageriale. Sunt foarte multe functii de conducere sunt ocupate prin delegare", sustine Kovesi.

9:50 Kovesi sustine ca o prioritate a DNA, in caz ca va fi numita sef al Directiei, va fi abordarea si mai puternica a infractiunilor de spalare de bani si aplicarea confiscarii extinse.

"In practica vedem ca un inculpat are o avere ce depaseste mult veniturile sale. Cred ca trebuie sa aplica prevederile legate de conficarea extinsa. Confiscarea extinsa poate reprezenta in uenle cazuri o pedeapsa mai eficienta decat o sentinta clasica", a declarat Kovesi.

Kovesi a mai vorbit despre dezvoltarea si implementarea strategiilor locale anticopruptie. "Acestea au demonstrat un spor de eficienta atunci cand fenomenul de coruptie este abordat strategic de catre toate institutiilor".

9:35 Laura Kodruta Kovesi si-a inceput prezentarea si discuta despre proiectul sa de managament depus la CSM. Despre acest proiect puteti citi mai multe putin mai jos in articol.

- Am lucrat in domeniul anticoruptiei inca din anul 2000. Aceasta activitate imie ste foarte familiara. Mai mult, in calitate de Procuror general am condus DNA prin itnermediul procurorului sef, dar aceasta conducere nu a exclus contactul cu procurorii anticoruptie princ are sa cunosc activitatea lor, cu plusuri si minusuri.

- Un obiectiv e indeplinirea conditionalitatilor stabilite de Comisia Europeana in MCV. Un alt obiectiv e si imbunatatirea relatiei cu mass-media.

- Experienta mea imi permite sa asigur compatibilitatea intre vechea conducere si ce urmeaza.

- O atentie deosebita trebuie sa acordam tuturor faptelor care au ca efect diminuarea resurselor bugetare. Astfel, printre infractiunile pe care ne vom concetra vor fi si cele care aduc atingere fondurilor europene.

- O conditie esentiala pentru depistarea faptelor de coruptie: dezvoltarea si diversificarea surselor si a furnizorilor de informatii, mai ales in ceea ce priveste institutiile care au rol in combaterea si prevenirea unor astfel de fapte.



9:30 A inceput sedinta sectiei de procurori a CSM.
Ministrul Justitiei Robert Cazanciuc prezinta propunerea de candidat la sefia DNA: Laura Codruta Kovesi.

----

''Avand in vedere faptul ca ministrul Justitiei a invederat, in cadrul sedintei Sectiei pentru procurori de miercuri, imposibilitatea de a participa la sedinta Sectiei din data de 10 mai, calendarul sedintei Sectiei pentru procurori a CSM din data de 9 mai se modifica si se completeaza astfel: dupa sustinerea interviurilor de catre doamnele procuror Laura Codruta Kovesi, Alina Bica si Elena Giorgiana Hosu, conform noului calendar orar, Sectia pentru procurori se va pronunta asupra avizelor prevazute de dispozitiile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare'', preciza CSM, informeaza Agepres.


Hotararile Sectiei pentru procurori a CSM vor fi motivate si transmise Ministerului Justitiei in cursul zilei de vineri, iar acestea vor ajunge ulterior la presedintele Traian Basescu, cel care are ultimul cuvant in numirea sefilor la parchete.

Laura Codruta Kovesi, in proiectul sau de management: Cea mai mare amenintare la adresa DNA - posibilele presiuni din afara sistemului judiciar

documente
(10 Apr 2013) PDF, 213KB
"Cea mai mare amenintare la adresa functionarii Directiei Nationale Anticoruptie este reprezentata de posibilele presiuni (de regula din afara sistemului judiciar) urmarind limitarea independentei procurorilor", afirma Laura Codruta Kovesi, nominalizata pentru sefia DNA, in proiectul postat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

"O structura care are drept prerogative legale combaterea coruptiei la nivel inalt se confrunta in mod inerent cu critici dinspre diverse segmente socio-politice si personalitati ale vietii publice, motiv pentru care unul dintre obiectivele mele prioritare va consta in apararea statutului procurorului anticoruptie si consolidarea independentei sale fata de orice ingerinte externe", afirma Kovesi, nominalizata de Victor Ponta la conducerea DNA, in acest proiect.

Fostul procuror general subliniaza ca va continua sa respinga "solicitarile comisiilor parlamentare de audiere a unor procurori in legatura cu anchetele pe care le efectueaza" si va solicita interventia CSM "pentru apararea reputatiei profesionale a procurorilor la adresa carora se vor face afirmatii defaimatoare de catre unii reprezentanti ai legislativului sau executivului".

Proiectul de management al Alinei Bica, propusa la conducerea DIICOT. Printre obiective: asigurarea independentei procurorilor in efectuarea urmaririi penale, realizarea unui act de urmarire penala transparent

documente
Alina Bica, propusa de premierul Victor Ponta pentru functia de procuror sef al DIICOT, propune in proiectul de management publicat pe site-ul Consiliului Superior al magistraturii, printre directiile de actiune al DIICOT, asigurarea independentei procurorilor in efectuarea urmaririi penale, realizarea unui act de urmarire penala transparent si cu respectarea celor mai inalte exigente profesionale dar si o abordare mai activa in ceea ce priveste instituirea masurilor asiguratorii.

In proiectul de managemnt, Bica precizeaza ca directiile de actiune ale DIICOT vor fi structurate in obiective strategice, obiective operationale/ actiune si obiective specifice.


In 3 aprilie, premierul Victor Ponta, in calitate de ministru interimar al Justitiei, a transmis Sectiei pentru procurori, spre avizare, propunerile de numire in functii de conducere: Tiberiu Nitu pentru functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie; Dimitrie Bogdan Licu pentru functia de prim adjunct al procurorului general al PICCJ; Codrut Olaru pentru functia de adjunct al procurorului general al PICCJ; Laura Codruta Kovesi ca procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie; Alina-Mihaela Bica pentru functia de procuror sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism; Elena Giorgiana Hosu pentru functia de adjunct al procurorului sef al DIICOT.

Potrivit articolului 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, "procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul CSM, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















8586 vizualizari

  • +4 (6 voturi)    
    dilema antologica a Bicai (Joi, 9 mai 2013, 17:54)

    sisipisi [utilizator]

    Si eu as fi putut s-o pun in mare dificultate pe Alina Bica, daca as fi intrebat-o care e diferenta intre acquis si IQ...


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by