UPDATE Prima zi de audieri la CSM pentru sefia Parchetului General / Vezi ce declaratii au facut Tiberiu Nitu, Bogdan Licu si Codrut Olaru si cum s-a incurcat in raspunsuri candidatul la functia de Procuror General

de Victor Cozmei     HotNews.ro
Miercuri, 8 mai 2013, 7:30 Actualitate | Esenţial


Articol actualizat - Tiberiu Nitu, propus pentru functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ), Bogdan Licu, propus ca prim-adjunct al procurorului general, si Codrut Olaru, propunerea pentru adjunct al procurorului general, au sustinut miercuri interviurile in fata sectiei de procorurori a CSM. In cadrul audierilor, cei trei procurori au fost prinsi pe picior gresit de mai multe ori de intrebarile membrilor CSM, Tiberiu Nitu - principala figura a audierilor - ajungand chiar sa se fastaceasca de cateva ori. Mai mult, mare parte din discursul si raspusurile lui Tiberiu Nitu au fost sub imperiul expresiilor "vom analiza", "vom vedea" sau "vom face impreuna".

In sedinta de joi, incepand cu ora 9,30, vor fi sustinute interviurile de catre Laura Codruta Kovesi, propusa de ministrul Justitiei in vederea numirii in functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Alina Bica, propusa ca sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, precum si de catre Elena Giorgiana Hosu, propusa ca procuror sef adjunct al DIICOT.

In baza interviurilor de miercuri si joi, dar si a proiectelor de managment inaintate de candidati, CSM va da joi dupa-amiaza avizul consultative catre Ministerul Justitie, avize ce vor fi inaintate catre presedintele tarii, cel ce are ultimul cuvant in numirea sefilor la parchete.

Nitu, la a doua audiere dupa ce anterior primise aviz negativ de la CSM: Acum mi-am imbunatatit proiectul managerial

Tiberiu Nitu, principala figura a audierilor de miercuri - candidatul la sefia Parchetului General, si-a sustinut in fata sectiei de procurori a CSM proiectul sau de management si a scos in evidienta vulnerabilitatile sistemului evidentiate de el. Printre acestea se numara insuficienta resurselor umane si materiale.

Tiberiu Nitu a subliniat ca, fata de procedura anterioara cand a primit aviz negativ de la CSM, a imbunatatit proiectul managerial pe care l-a prezentat si a dovedit receptivitate la intrebarile adresate de catre membrii Sectiei pentru procurori la interviul de anul trecut.

Nitu, prins pe picior gresit de intrebarilor membrilor CSM: O balba, o fastaceala si "vom vedea", "vom analiza", "vom face impreuna"

Nitu a fost pus in dificultate de cateva intrebari ale presedintelui CSM, Oana Schmidt-Haineala, legate de impactul pe care l-ar avea intrarea in vigoare a Legii de punere in aplicare a Codului de procedura civila privind restructurarea unor parchete deoarece prevede ca acolo unde, la curtile de apel si la tribunale, respectiv la parchetele de pe langa aceste instante, functioneaza sectii maritime si fluviale - acestea urmeaza a fi transformate in complete specializate.

"Daca cunosc implicatiile legii? Nu am facut o evaluare personal. (....) Voi aprofunda problema. Mi-am notat-o sa stiti. (...) In urma unor analize pe care le vom face impreuna, (...), vedem impreuna - cum vom putea rezolva aceasta problema exact cum ati spus-o si dvs . (...) Cand este vorba de transformare si de reforma prin efectul legii, personal sunt adeptul identificarii celor mai bune solutii prin care procurorii sa fie valorificati cat mai bine pe zonele pe care le stabilesc cat mai bine", a raspuns Nitu, citat de Agerpres.

De asemenea, seful CSM i-a cerut sa explice care este diferenta dintre eficacitate si eficienta din perspectiva activitatii Ministerului Public, ambele concepte fiind folosite in proiectul sau de management.

"Sunt zone in care cele doua concepte se unesc si in acelasi timp se diferentiaza. Eficienta presupune capacitatea unui sistem de a rezolva problemele pe care le are, iar eficacitatea presupune si acest lucru, dar si a le rezolva conform obiectivelor pe care ti le-ai atins. (...) Notiunea nu este foarte clar delimitata", a mentionat procurorul.

Pe langa dificultatile intampinate in timpul sesiunii de intrebari-raspunsuri, discursul si raspunsurile oferite de Nitu nu au convins si au fost sub imperiul expresiilor "vom analiza", "vom vedea" sau "vom face impreuna".

Bogdan Licu vrea monitorizarea procurorilor care au brusc o viata luxoasa si crede ca MCV-ul trebuie pastrat

In continuarea audierilor, in afta sectiei de procurori a CSM, la interviu, a venit procurorul Bogdan Licu, propus ca prim-adjunct al procurorului general. La fel, Licu si-a prezentat proiectul, a discutat despe aceleasi vulnerabilitati si a abordat o linie asemenatoare cu discursul lui Nitu. La fel, Licu a fost pus in dificultate de catre intrebarile unora din membrii CSM.

In cadrul prezentarii sale, Licu a venit si cu o propunere mai dura: sefii parchetelor ar trebui sa monitorizeze mai atent procurorii din subordine, care 'brusc' au un stil de viata 'luxos', ca o masura de a preintampina cazurile de coruptie si lipsa de integritate.

"Din nefericire si magistratii sunt oameni si orice padure are uscaturi. Cred ca ar trebui o monitorizare mai atenta, o monitorizare in sens pozitiv a colegilor, care prezinta susceptibilitati de a cadea prada unor asemenea practici. Acest lucru se observa cel mai usor de catre conducatorii parchetelor, care ar trebui sa sesizeze anumite anomalii in activitatea unor colegi, in comportament, in stilul de viata, care brusc la unii devine luxos, inexplicabil, anomalii in relatiile cu colegii, cu justitiabilii, cu avocatii. Mare parte a cazurilor de coruptie din Ministerul Public au fost gasite in unitati de parchete mici, cu unul-doi procurori, care erau greu de controlat si urmarit de sefii ierarhici. Sefii parchetelor trebuie sa observe deviatiile profesionale, comportamentale ale unor colegi din subordine", a spus Licu.

In cadrul interviului, Licu a sustinut ca Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) trebuie mentinut, insa a observat ca MCV tinde sa se transforme intr-un mecanism de monitorizare la nivel european.

In ceea ce priveste faptul ca proiectul sau de management contine pasaje similare cu proiectul judecatorului Iulian Dragomir de la Inalta Curte, fara nicio citare, Bogdan Licu nu a fost intrebat nimic de membri sectiei de procurori a CSM.

Codrut Olaru: Ministerul Public sa aiba initiativa legislativa si sa fie inclus in CSAT

Ultimul intervievat al zilei a fost procurorul Codrut Olaru. Acesta a declarat, in timpul prezentarii sale ca ar trebui luata in calcul acordarea de initiativa legislativa pentru Ministerul Public si includerea ministerului in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT).

'Cred ca se impune in mod categoric acordarea initiativei legislative Ministerului Public. Insist foarte mult pe acest lucru, deoarece din aceasta perspectiva Ministrul Public traieste un paradox. Suntem, probabil, cel mai mare consumator de legislatie penala, cand vorbim de punerea in practica a unor creatii legislative, dar paradoxul face sa nu putem sa ne promovam propriile legi prin intermediul autoritatii legislative, atunci cand experienta si practica procurorilor arata ca sunt legi care trebuie modificate, abrogate, sunt aspecte infractionale care nu sunt reflectate in legislatia actuala. Cred ca Ministerul Public are nevoie de initiativa legislativa proprie. Evident ca, in acest context, poate ca trebuie luat in calcul si includerea in CSAT a Ministerului Public. Suntem singurul minister public, care, desi avem responsabilitate pe ce inseamna politici strategice pe zona noastra, nu suntem inclusi in CSAT", a spus Codrut Olaru.

El a subliniat ca, pana acum, a fost folosit Ministerul Justitiei ca vehicul pentru promovarea initiativelor legislative, dar acest lucru ar trebui sa fie ceva provizoriu.

Pe de alta parte, Olaru considera ca parchetele militare trebuie sa existe ca structura specializata in cadrul DIICOT, iar la nivel teritorial sa existe ca institutii functionale in cadrul Ministerului Public, insa mentinerea in functie a procurorilor militari cu actuala componenta creeaza inechitati profesionale.

  • Vezi mai jos desfasurarea sedintei CSM si citeste declaratiile facute de catre cei trei candidati:

UPDATE 15:45 Codrut Olaru - Despre propunerea ca initiativa legislativa sa fie acordata Ministerului Public:

Argumentele sunt de ordin practic, institutuional. Desi suntem cel mai mare consumator de legislatie penala, nu avem posibilitatea sa ne exprimam in materie de legislatie. Daca tot discutam despre modificarile Constitutiei, in mod categoric acest lucru ar trebui inclus ca prerogativ al Ministerului Public.

15:25 Olaru:
Categoric atragerea de fonduri euopene trebuie sa fie o constanta. Proiectele cu finantare europeana vizeaza instruirea procurorilor. Daca mergem pe ideea ca procuroriid e la structurile specializate sunt foarte bine isntreuiti si ar fi sa ne aplecam spre procurorii din teritorii, ar putea fi o idee buna instruirea lor pe probleme economico-financiare.

Increderea justitiei este o problema de perceptie. Cum il facem pe cel din fata televizorului sa ne creada ca deciziile noastre sunt corecte. Procurorul nu este un dusman al societatii, ci este un factor de echilibru. Cred ca o buna carte de vizita pentru castigarea increderii este ca metodologiile, dinamismul, caracterul proactiv si recunoasterea internationala si nationala sa fie transferate catre unitatile de parchet din teritoriu. Cei dint eritoriu trebuie sa fie incurajati sa abordeze actiuni de anvergura.

15:10 Codrut Olaru:

Consider ca macar o parte din fondurile obtinute prin masurile asiguratorii luate in dosare sa fie acordate Ministerului Public. Macar o treime daca ar fi alocata, ar contribui foarte mult.

Despre activitatile privind ifnractiunile economico-financiare - Daca as aprecia pe baza activitatii privind infractiunilor economico-financiare dusa de fosta conducere, consider ca este utila pastrarea specializarii procurorilor pe infractiunile economice-financiare. As fi mult mai exigent cu rezultatele concrete si m-ar preocupa valoarea concreta a masurilor asiguratorii dispuse. este practic etalonul pentru astfel de infractiuni.

Nu m-am gandit vreodata la diferenta intre ldier si manager. Ma gandesc ca ldier inseamna sa ai niste abilitati de a conduce, iar managerul presupune dobandirea unor astfel de abilitati de-a lungul timpului. Cred, fara sa ma gandesc la un exemplu concret, ca este foarte important ca lider sa stie cei din subordinea ta ca esti o persoana foarte bine pregatita, ca poti lupta si ii poti sustine si ca, in mod categoric, sa poti sa formezi la randul tau oameni puternici.

Despre Parchetele Militare:
Cred ca, la acest moment, parchetele militare trebuie sa existe ca structura specializata in cadrul DIICOT, iar la nivel teritorial trebuie sa existe ca institutii functionale in subordinea Ministerului Public. Mentinerea in functie a procurorilor militari cu actuala componenta creeaza, in mod categoric, inechitati profesionale intre noi.

14:52 Codrut Olaru:

Imi doresc ca deficientele constatate de mine in program sa contituie si prioritati manegeriale pentru viitoare conducere. Am stabilit o serie de prioritati pentru perioada imediata: indeplinirea conditionalitatilor din MCV, lucru care pentru noi ca tara constituie o carte de vizita.

Activitatea de combatere a coruptiei trebuie continuata. Plusul pe care trebuie sa-l conservam este ca pana la aceasta data Romania niciodata nu a avut monitorizare pe criminalitate organizata. Asta inseamna ca institutiile de profil functioneaza. Ca prioritate se impune consolidarea institutionala a DNA si DIICOT - institutii ce au fost vector de imagine pentru Ministerul Public.

Cred ca se impune in mod categoric acordarea initiativei legislative Ministerului Public. Insist foarte mult pe acest lucru, deoarece din aceasta perspectiva Ministrul Public traieste un paradox. Suntem, probabil, cel mai mare consumator de legislatie penala, cand vorbim de punerea in practica a unor creatii legislative, dar paradoxul face sa nu putem sa ne promovam propriile legi prin intermediul autoritatii legislative, atunci cand experienta si practica procurorilor arata ca sunt legi care trebuie modificate, abrogate, sunt aspecte infractionale care nu sunt reflectate in legislatia actuala.

Cred ca Ministerul Public are nevoie de initiativa legislativa proprie. Evident ca, in acest context, poate ca trebuie luat in calcul si includerea in CSAT a Ministerului Public. Suntem singurul minister public, care, desi avem responsabilitate pe ce inseamna politici strategice pe zona noastra, nu suntem inclusi in CSAT'

Am folosit Ministerul Justitiei ca vehicul prin care sa promovam initiativele legislative, dar acest lucru ar trebui sa fie ceva provizoriu.

Consider ca macar o parte din fondurile obtinute prin masurile asiguratorii luate in dosare sa fie acordate Ministerului Public. Macar o treime daca ar fi alocata, ar contribui foarte mult.

14:40 Codrut Olaru abordeaza problema sanctiunilor disciplinare si evaluarea procurorilor:

Ar fi utila regandirea sistemului de evaluare profesionala. Poate nu-i vom mai evalua pe toti procurorii din sistem cu "Foarte bine". Evaluarea trebuie sa corespunda unor realitati functionale.

Trebuie sa avem la indemana, ca manageri, santionarea procurorilor care nu corespund din anumite puncte de vedere. Sunt abateri de minima importanta - exemplu, lipsa repetata de la serviciu. Tu ca manager constati abaterea si nu poti decat sa parcuri procedura standard prin Inspectia Judiciara. Cred ca in aceste cazuri ca procurorul sef, prin intermediul procurorului general, sa adopte masuri sanctionatorii.

14:33 Olaru:
Trebuie trecut la o echilibrare a schemelor de personal. Se impune sa fie facut in cel mai rapid mod posibil. Principala consecinta: eliminarea discrepantelor majore dintre componentele Ministerului Public.

Solutie alternativa: Desfiintarea unitatilor de parchet cu volum de munca redus, cu icnarcatura redusa. Nu este o idee noua, stiu ca exista in prezent un studiu de impact pentru 32 de astfel de unitati.

As vedea ca o prioritate si reducerea numarului functiilor de conducere. In acest moment, aproximativ 25% din functiile din Minister sunt de conducere. Cred, prin evaluarea proprie, majoritatea functiilor de conducere pot fi preluate in sarcina sefului ierarhic.

Cred ca la nivelul central al Ministerului, numarul de 175 de procurori este foarte mare.

14:28 Codrut Olaru:
Proiectul  meu este structurat pe doua componente: una exclusiv teoretica, cu trimitere la principalele instiutii, notiuni si concepte ale managementului si o componenta tehnica.

Cred ca foarte importante sunt identificarea unei viziuni si ale unor obiective pe termen scurt, pe termen mediu sau lung. Procurorul este personajul principal din care cu totii facem parte. Trebuie promovat, motivat atunci cand este cazul, dar si sanctionat atunci cand se impune.

In partea tehnica a proiectului meu am incercat identificarea problemelor cu care Ministerul Public se confrunta in acest moment. Cele doua probleme mari actuale: deficitul de personal si stocul mare de dosare. La cele doua se mai pot adauga: baza logistica, alocarea bugetara si personalul conex.

14:22 A inceput interviul lui Codrut Olaru, candidatul la functia de
adjunct al procurorului general.
Codrut Olaru se prezinta, vorbeste despre cariera sa de pana in prezent si despre proiectul sau de management.

13:00
Interviul lui Bogdan Licu s-a incheiat. Urmeaza interviul lui Codru Olaru, candidatul la functia de adjunct al procurorului general

12:48
Licu a fost intrebat cum crede ca poate fi crescuta increderea populatiei in Parchetul General. "Cred ca in primul rand printr-o comunicare corecta cu presa. Am vorbit de acele scrugeri de informatii, tocmai din acest motiv. Apar scurgeri de informatii doar la anumite televiziuni sau ziare si asa apar suspiciuni".

Despre recrutarea procurorilor la DNA si promovarea in functii: "Cred intr-o unificare a practicii. Trebuie sa vedem daca e mai bine cu interviu sau cu examen. Cred ca cel mai eficient ar fi o combinatie intre cele doua, intre examen si interviu".

Bogdan Licu a detaliat cateva masuri pentru a diminua cazurile de coruptie si lipsa de integritate, raspunzand unei intrebari pusa de ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc:

"Din nefericire si magistratii sunt oameni si orice padure are uscaturi. Cred ca ar trebui o monitorizare mai atenta, o monitorizare in sens pozitiv a colegilor, care prezinta susceptibilitati de a cadea prada unor asemenea practici. Acest lucru se observa cel mai usor de catre conducatorii parchetelor, care ar trebui sa sesizeze anumite anomalii in activitatea unor colegi, in comportament, in stilul de viata, care brusc la unii devine luxos, inexplicabil, anomalii in relatiile cu colegii, cu justitiabilii, cu avocatii. Mare parte a cazurilor de coruptie din Ministerul Public au fost gasite in unitati de parchete mici, cu unul-doi procurori, care erau greu de controlat si urmarit de sefii ierarhici. Sefii parchetelor trebuie sa observe deviatiile profesionale, comportamentale ale unor colegi din subordine"

12:43
Despre couparea functiilor de conducere in teritoriu prin delegare - Functiile de conducere nu sunt atractive si, atunci, oamenii ezita sa le ocupe. Si sitemul de ocupare este alambicat. In planul meu managerial exista o propunere sa nu mai fie delegati in functie procurorii din functiile de conducere daca nu se prezinta la concursurile de ocupare a functiei.

12:38 Gheorghe Muscalu (CSM): Cum vreti sa incercati sa limitati scurgerea de informatii din dosare?

Licu:
Problema scurgerii sunt in cazul dosarelor "vizibile", in special in mass-media, dar cu siguranta exista si scurgeri in mediul infractional. Informatiile clasificate sunt cele mai sensibile din dosarele penale. Nu exista registre speciale pentru aceste informatii clasificate

12:12 Oana Schmidt Haineala (CSM): Creionati-ne putin diferenta dintre un manager si un lider.

Licu:
Managerul administreqaza foarte bine problemele administratiei respective. liderul este cel care poate foarte bine sa adune in jurul lui oamenii, in jurul unei valori comune. Sa identifice capacitatile fiecaruia si sa le valorifice. Ca sa citez pe un cercetator american, nu mai retina cum cum il cheama: "Managerul se formeaza, liderul se naste".

Haineala (CSM): Ce este MCV si cum vedeti dvs evolutia sa in timp?

Licu:
Mecanismul este unul stabilit de Comisia Europeana. Nu putem spune ca ne-a fost impus. Cu totii am fost de acord ca acest MCV sa existe. Sunt revoltat uneoir cand aud "ce ne cer aia". Nu e asa, noi l-am acceptat, am fostd e acord. Prin el am putut vedea cum este sistemul consolidat de justitie in alte tari.

Despre evolutia lui imi este greu sa va spun exact. el a fost fluid. Conditionalitatile initiale s-au nuantat cu anumite mici cerinte, cum ar fi cele privind achizitiile publice. Este normal sa fie asa.

Eu consider ca MCV-ul trebuie sa continue. Ce observ, cand inca eram membru al CSM si aveam contacte cu organizatiile similare din Europa, ca acest mecanism se va transforma intr-unul European de Cooperare si Verificare.

Haineala (CSM): Ce nota ati da Parchetului de pe langa ICCJ?

Licu:
9,5.

12:00 Licu:
Am sustinut infiintarea unui Consiliu al Procurorilor General. Ei stiu cel mai bine situatia din teritoriu. Prin acest Consiliu care s-ar consulta trimestrial, chiar si prin videoconferinta, conducerea Minsiterului Public ar putea lua la cunostinta ultimele probleme sau situatii aparute. La acest Consiliu imi doresc sa invitam sectia de procurori a CSM, Ministerul Justitiei, conducerea DIICOT, DNA, conducerea INM.

11:55 Bogdan Licu:
Ce inteleg eu prin "managementul strategic"? Din pacate, Ministerul Public, dar nu numai, a fost mai degraba administrat, decat condus. Acest lucru l-au sesizat si cei de la Banca Mondiala. Managementul strategic priveste mereu in viitor. Prin implenetarea acestui concept sper sa ajungem la acel moment inc are sa crestem productivitatea resurselor deja existente. Este imposibil sa aducem deodata 200-300 de procurori si, dintr-odata, sa creasca productivitatea.

Puncte tari in sistem: statutul de magistrat al procurorului, independenta stabilita prin lege.

Puncte slabe: cazurile de lispa de integritate, de coruptie. Acestea au efect asupra perceptiei publice, cat si asupra infaptuirii actului de justitie. Alta vulnerabilitate: cresterea continua a numarului de dosar.

Oportunitate: Implementarea noilor coduri ofera oportunitatea de a eficientiza justitia. O alta oportunitatea este MCV-ul ce ne ofera o analiza rece a ceea e a fost, este si ce va fi de facut.

11:45 Bogdan Licu:
Cu privire la resursele materiale. De cele mai multe ori, cand vorbim despre acest aspect, toata lumea se gandeste la salarii. Nu ma refer la salarii, acestea sunt la un nivel satisfacator. Eu vorbesc de sedii, dotarea acestora, tehnica criminalistica, tehnica IT, autovehicule. Justitia costa si, ca peste tot in lume, pentru a avea o justitie eficienta trebuie sa investesti in ea.

In colaborare cu Ministerul Justitiei ma gandesc sa gasim solutii de atragere a unor fonduri europene nerambursabile. Nu cunsoc in acest moment daca pana acum au fost accesate astfel de fonduri.

Volumul de activitate - In moemntul de fata acesta este extrem de dezechilibrat. Pe langa faptul ca in fiecare an cresc numarul de cauze supuse solutionarii, incarcatura pe procuror difera foarte mult. Din aceasta cauza creste stocul dosareor ramase nesolutionate, este o crestere sesizabila de la an la an.

Cred ca e folositoare o rearondare teritoriala a unitatilor. Sa luam doua-trei comune, un orasel mai mic a unui parchet care este sufocata de dosare si sa le rearondam la alta unitate de parchet cu un volum de activitate mai mic. Aceasta masura trebuie facuta in consens cu sectia de judecatori a CSM pentru ca presupune si o rearondare a instantei.

11:35 Bogdan Licu:
Proiectul meu este unul individual, dar studiind proiectele domnului Nitu si domnului Olaru am constatat ca principalele vulnerabilitati si discfunctionalitati depistate de mine se regasesc si in proiectele lor. Sper ca vom reusi sa creionam o adevarata strategie pentru viitor al Minsiterului Public.

In toata activitatea mea, si cat am fost la CSM, am militat si voi milita pentru independenta si statutul de magistrat al procurorului. Este pentru prima data cand procurorii se pot bucura de independenta si autonomie in actele pe care le desfasoare. Daca vom reusi sa consfiintim aceste lucruri si prin Constitutie, acesta va fi un alt pas inainte spre o justitie independenta.

Resursele umane - Vesnica problema a Ministerului Public. De 16 ani de cand lucrez in M Public auzim despre aceasta problema. Tot timpul incercam sa ocupam locurile vacante. In 2008 am crezut ca vom reusi ins farsit sa rezvolvam problema,dar a venit peste noi un tavalug a pensionarilor anticipate. Au fost si cateva sute de pensionari pe an.

11:33 Sedinta s-a reluat.
Urmeaza interviul procurorului Bogdan Licu, candidatul la functia de prim-adjunct al procurorului general.

11:05 Audierea lui Nitu a luat sfarsit.
Sectia de procurori a luat o pauza si va urma audierea procurorului Bogdan Licu, candidatul la functia de prim-adjunct al procurorului general.

11:02 Robert Cazanciuc, ministrul Justitiei: Ati stabilit prin obiectivele majore o continuare a luptei impotriva coruptiei. Avem un trend pozitiv in ultimii ani. Ce va propuneti concret sa mentineti acest trend pozitiv?

Nitu:
Ceea ce trebuie sa facem intr-o prima faza: consolidarea a ceea ce s-a facut pana acum. Din postura de procuroru general poti asigura resursele necesare, resursele financiare. Pot fi purtatorul de cuvant al procurorilor in CSM, in fata Ministrului Justitiei. Pot oferi tot sprijinul pe care pot sa-l ofer, cu pregatirea si experienta mea, in materia consolidarii si dezvoltarii unei metodologii, a unui cadrul de lucru propice dezvoltarii. Vorbim de formare profesionale si alocarea de resurse.

10:50 Tiberiu Nitu este intrebat de procurorul Elena Hach (CSM) ce parere are de amendamentul la Codul de Procedura Penala introdus de Tudor Chiuariu in Parlament prin care se spune ca rechizitoriile vor fi verificate de judecatori in camera preliminara pentru a determina daca exista "aparenta de netemeinicie".

"E greu sa cred, nu cred ca va trece de votul in plen. Ce poti face cand aplici o lege... Ne vom coordona in asa fel incat solutiile sa fie legale si temeinice. Sigur, pot face o consultare cu colegii - sunt sigur ca 99% dintre colegii procurori nu sustin asa ceva - vom transmite punctul nostru de vedere, pozitia noastra premierului, Consiliului", a declarat Nitu.


10:43 Elena Hach (CSM): Referitor la Directia de Politie Judiciara. De ce credeti ca este mai usor, pentru inceput, crearea acestei directii?

Nitu:
Este mai usor din punct de vedere organiatoric. Noi ar trebui sa ne concetram cu selectia efectiv a oamenilor care sa inceapa repede lucrul. Este strans legat si cu proiectia legata de reorganizarea parchetelor. Eu ii vad (n.r. pe politistii judiciari) lucrand intr-o cladire dedicata, separati - nu numai institutional si privind atributile. Acest lucru nu poate fi creat brusc transferandu-i de la politie. Am avut in vedere o rgupare a activitatii, sa nu mai fie rupti de cercetarea penala. Sa faca audieri de martori, de victime, sa administreze probele - cercetare penala.

10:38 Florentina Gavadia (CSM): Credeti ca este necesara angajarea unor specialisti pe modelul DNA? Macar la nivelul Curtilor de apel.

Nitu: Da. Un astfel de lucru ar fi extrem de benefic sistemului. Ar trebui identificate acele infractiuni care stau cel mai mult pe rolul parchetului - din experienta stiu ca acestea sunt cele economice si rutiere. Ar trebui sa angajam astfel de specialisti care sa consilieze procurorii.

10:19
Tiberiu Nitu vorbeste despre rolul grefierului si sustine ca acestia ar putea sa preia din sarcinile procurorului. "Spre exemplu la solutiile de netrimitere in judecata. Grefierul ar putea sa intocmeasca documentatia, iar procurorul doar sa supervizeze", a declarat Nitu.

Despre statutul procurorului: "Procurorul este magistrat si asta trebuie sa fie, asa este bine. Vreau sa imi asigur colegii procurori ca statutuld e magistrat al procurorului nu este negociabil."

10:13 Muscalu cere detalii despre reorganizarea Politiei Judiciare.

Nitu:
Cred ca pentru inceput ar fi mult mai usor sa putem crea o astfel de Politiei Judiciare in cadrul MAI, precum Directia generala Anticoruptie. - DGA. Sa fie directia Politiei Judiciare si sa functioneze in subordinea procurorului.

9:58 Gheorghe Muscalu (CSM): Cum vedeti dvs functionarea parchetelor militare si dubla subordonare a acestor procurori, fata de Ministerul Public si Ministerul Apararii?

Nitu:
As vrea ca experienta procurorilor militari sa nu fie pierduta. Pe de alta parte, dincolo de aspectele pur tehnice, aici trebuie avute in vedere si aspectele de politica penala. Trebuie tinut cont si de situatia corpului militar ca atare. Sunt infractiuni specifice.

Cred ca trebuie sa facem o analiza extrem de atenta. Din informatiile mele exista in curs de derulare de trecere a unor colegi din corpul parchetelor civile in corupul celor militar. Ei sunt organizati in parchete, in tara, pe langa judecatorie si totusi au o suprafata mare de acoperit. Nu cred ca trebuie sa stabilim diagnosticul "nu avem nevoie". Trebuie facuta o analiza sa vedem de ce expertiza avem nevoie sau nu.

In perioada cat eu am fost la PICCJ in functia de prim-adjunct, sub aspect pur tehnic procurorii acestia s-au manifestat ca magistrati si nu au avut vreun moment o subordonare in fata ministrului.

Muscalu ii adreseaza lui Nitu mai multe intrbari legate de numarul procurorilor din tara.

Nitu
: In teritoriu nu avem procuropri care sa nu desfasoare activitati operative. De dorit este ca un numar cat mai mari de procurori sa desfasoare activitati operative. La PICCJ este nevoie de procurori care, aparent - spre exemplu serviciul de documentare - nu fac activitati operative, dar activitatile lor sunt foarte importante. Propuneam infiintarea unui departament de management, sa putem valorifica cunostintele procurorilor specializati pe management. In tara nu sunt procurori care sa nu desfasoare activitati operative. Singura zona in care ar putea fi scosi procurorii din neoperativ si pusi in operativ este la PICCJ.

9:47 Oana Schmidt Haineala (CSM): As vrea sa-mi explicati care ar fi diferenta dintre eficacitate si eficienta?

Tiberiu Nitu:
Eficienta presupune capacitatea unui sistem de a rezolva problemele pe care le are, iar eficacitate presupune si acest lucru,d ar si indeplinirea obiectivelor pe care ti le-ai propus. Si in informarile Comisiei Europene se folosesc ambele notiuni, cand eficacitate, cand eficienta.

Consumam resurse pentru a aobtine niste rezultate. In domeniul nostru este cat mai multe fapte penale si cat mai multi inclupati sa fie deferiti justitiei. Daca avem un indice bun, inseamna ca suntem eficienti. Cele doua notiuni nu sunt clar delimitate.

Haineala (CSM):
Despre problemele resurselor umane. Sitit ce impact are intrarea in vigoare a Legii de punere in aplicare a Codului de Procedura Civila privind restructurea unor parchete? Se prevede ca acolo unde, la curtile de apel si la tribunale - respectiv la parchetele de pe langa aceste instante - functioneaza sectii maritime si fluviale - acestea urmeaza a fi transformate din sectii in complete specializate. Cum vedeti pasii? Daca nu mai avem sectii maritime si fluviale.

Nitu: In urma unor analize pe care le vom face impreuna, avand in vedere si regulamentul de ordine interioara, vedem - impreuna - cum vom putea rezolva aceasta problema. Cand este vorba de transformare sir eforma prin efectul legii, personal sunt adeptul identificarii celor mai bune solutii prin care procurorii sa fie valorificati cat mai bine pe zonele pe care le stabilesc cat mai bine.

Haineala (CSM): In procedura anetrioara ati primit un aviz negativ de la CSM. ce considerati ca s-a schimbat acum?

Nitu:
Eu consdier ca am imbunatatit proiectul si am aprofundat problemele discutate la interviul anterior. Mi le-am insusit in proiect si voi incercat sa le dezvolt impreuna cu dumneavoastra. Nu-mi propun nimic de unul singur. Toti procurorii din Romanai suntem o echipa.


9:35 Tiberiu Nitu:

- Este nevoie de o reglementare, de crearea unei metodologii, un ghid in materie de management in Ministerul Public. Sunt foarte multi colegi tineri care promoveaza intr-o functie de conducere. Ieri solutionau dosare si azi ajung sa conduca un colectiv. A fi prim-procuror presupune sa lucrezi cu alti procurori, oameni cu personalitate. Trebuie sa invatam.

-
Eu promovez un stil de conducere participativ. Motivarea procurorilor este prin responsabilizare. Ii atragi in actul de conducere, stabilesti obiectivele unanim la nivel local in functie de cele de la nivel central. Motivarea morala este identificata ca cea mai buna motivare, chiar si peste stimularea materiala.

Nitu mai vorbeste despre nevoia de a dezvolta confiscarea extinsa si mentioneaza ca "trebuie lucrat mult pe zona de lupta impotriva coruptiei, in directia combaterii spalarii banilor".

9:25 Tiberiu Nitu despre eficacitatea parchetelor si despre Politia Judiciara:


- O alta vulnerabiliate identificata de mine este eficiacitatea redusa. A scazut numarul inculpatilor trimis in judecata. N-a scazut mult, nu este o cifra alarmanta, dar trebuie evidentiat.

- Mi-as dori sa aflu cum reuseste un procuror din Franta sa solutioneze 2.000 de dosare pe an. In Germania, Italia se solutioenaza peste 1.000-2.000 de dosare. 

- 95% din activitatea noastra suntem stransi legat de activitatea Politiei. Indiferent ce ne propunem, noi suntem stransi legat de activitatea Politiei Judiciare. Am identificat ca fiind o solutie, pentru inceput, infiintarea unei directii a Politiei Judiciare ce va avea aceeasi competenta teritoriala ca Parchetul. Sa faca doar acte de cercetare penala.

- O idee ar fi desfiintarea a 30 de parchele locale mici si in locul lor ar putea fi infiintate unitati de politie judiciara. Acolo unde se retrage parchetul vine politia judiciara. Facem ca in locul celor 2-3 procurori sa venim cu 20 de politisti de judiciara care vor face acte de urmarire penala

- Daca politistul de la Politia Judiciara X insturmenteaza cauze penale, audiaza martori si are tehnologia alaturi, scaneaza documentele, le comprima, le trimite prin e-mail prin reteaua securizata a Ministerului public, procurorul descarca fisierele, se uita, emite o rezolutie, un act. Nici n-ar mai fi nevoie ca procurorul sa se deplaseze.

- DNA-ul si DIICOT sunt eficiente pentru ca lucreaza practic cu directiile lor de Politie Judiciara.

- Mi-a folosit foarte mult experienta la Inspectia Judiciara. iti poti face o idee foarte clara care sunt problemele procurorilor, grefierilor si ale sistemului. Am considerat ca obiectivul principal este cresterea numarului de dosare solutionate. Ar fi bine sa le solutionam in termen de sase luni de la sesizare.

- Nu poti sa spui ca mai administrezi in aceleasi conditii mijloacele de proba la 3-4 ani de la data sesizarii.




9:10
Tiberiu Nitu despre punctele abordate in proiectul sau de management:

- Eu consider ca raproartele Comsiei Europene sunt foarte importante pentru Ministerul Public si consider ca ne arata pasii pe care i-am indeplinit si ce trebuie sa facem in continuare.

- Am considerat ca vulnerabilitati a Ministerului Public repartizarea neunitara a resurselor umane, precum si volumul foarte mare de munca. Trebuie gasite solutii ca resursele umane sa fie repartizate eficient. Trebuie sa facem ca volumul de munca sa fie echitabil si rezonabil.

- Am propus ca actul de justitie sa fie unul predictibil. Cred intr-o mai buna organizare a parchetelor. Am mai considerat ca tehnologia folosita este o vulnerabilitate. Avem nevoie de o tehnologie mai avansata.

- Uzura echipamentului IT si dotarea cu echipamente depasite este o vulnerabilitate constatata nu numai de mine. Trebuie sa gasim, impreuna cu domul prim-ministru, resursele financiare pentru a retehnologiza Ministerul Public.

- Legat de modul de repartizare a resurselor umane este volumul de munca ce se refelecta in numarul de dosare ramase nesolutionate. Procentul de dosare solutionate a crescut cu 2%, numarul cauzelor ramase nesolutionate a crescut cu 7%. Trebuie sa gasim solutiile pentru ca acest decalaj sa se reduca.

- Trebuie regandit rolul grefierului in sistemul nostru. In timp ce la nivel european exista 44-45 de grefieri la suta de mii de locuitori, noi avem cam 41. Acest lucru se leaga si cu problema echipamentelor IT.

Update: 9:06
A inceput sedinta. Tiberiu Nitu se prezinta, vorbeste despre activitatea sa ca procuror si despre planul sau de management.


 

"Avand in vedere calendarul stabilit pentru procedura de avizare a propunerilor ministrului Justitiei pentru functiile de conducere la PICCJ, DNA si DIICOT, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii face urmatoarele precizari: in sedinta din 8 mai, incepand cu ora 9,00, vor fi sustinute interviurile de catre domnul procuror Tiberiu - Mihail Nitu, propus de ministrul Justitiei in vederea numirii in functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie; domnul procuror Bogdan Licu, propus de ministrul Justitiei in vederea numirii in functia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si de catre domnul procuror Codrut Olaru, propus de ministrul Justitiei in vederea numirii in functia de adjunct al procurorului general al PICCJ", informeaza CSM citat de Agerpres.

In sedinta de joi, incepand cu ora 9,30, vor fi sustinute interviurile de catre Laura Codruta Kovesi, propusa de ministrul Justitiei in vederea numirii in functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Alina Bica, propusa ca sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, precum si de catre Elena Giorgiana Hosu, propusa ca procuror sef adjunct al DIICOT.

Totodata, Sectia pentru procurori se va intruni vineri, incepand cu ora 8,30, in vederea emiterii avizelor prevazute de dispozitiile art. 54 alin. (1) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Tiberiu Nitu, propus procuror general, vrea un act de justitie predictibil si o mai buna organizare a parchetelor

documente
Tiberiu Nitu, propus pentru functia de procuror general al Romaniei, prezinta in proiectul sau managerial o serie de obiective ce vor putea fi realizate in urmatorii ani, printre care imbunatatirea alocarii resurselor umane si repartizarea echilibrata a volumului de munca, un act de justitie predictibil, o mai buna organizare a parchetelor, metodologii si proceduri unitare de lucru, relateaza Agerpres.

Pentru Ministerul Public vor constitui, in continuare, obiective importante ale activitatii procurorilor: combaterea coruptiei, atat la nivel inalt, cat si la nivel local, combaterea criminalitatii organizate, combaterea evaziunii fiscale, a contrabandei, a spalarii banilor, solutionarea cauzelor avand ca obiect infractiunile prin care sunt fraudate fondurile europene, a cauzelor privind achizitiile publice, recuperarea prejudiciilor produse prin savarsirea infractiunilor, confiscarea beneficiilor obtinute prin savarsirea infractiunilor, inclusiv aplicarea confiscarii extinse.

Tiberiu Nitu
Foto: AGERPRES
(...) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie va conduce, prin intermediul procurorilor sefi, cele doua structuri specializate ale Ministerului Public - Directia Nationala Anticoruptie si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - si va sustine activitatea acestora prin asigurarea unui management stabil, a bugetului, a resurselor umane si materiale necesare. Avem in vedere faptul ca cele doua structuri specializate au avut un parcurs pozitiv pana in prezent in ceea ce priveste combaterea fenomenului infractional si a rezultatelor obtinute, evolutie ce trebuie consolidata, iar rezultatele, sub anumite aspecte, imbunatatite", mentioneaza Nitu in proiectul sau managerial.

Acesta face referire si la o serie de 'vulnerabilitati' ale Ministerului Public, identificate pe baza constatarilor si recomandarilor facute de expertii Comisiei Europene in raportul din iulie 2012, dar si pe baza propriilor constatari.

In opinia lui Nitu, vulnerabilitatile MP ar fi: resursele umane si volumul de munca, eficacitatea redusa a sistemului, lipsa de omogenitate in exercitarea actului de conducere, inconsecventa jurisprudentei, inexistenta unor metodologii, proceduri unitare, precum si a unei standardizari in desfasurarea unor activitati, perspectiva uzurii echipamentelor IT.

Consulta aici proiectul de management integral propus de Tiberiu Nitu

Bogdan Licu promite un stil de conducere democratic si stimularea capacitatii creative a subordonatilor

Bogdan Licu, propus pentru functia de prim-adjunct al procurorului general al Romaniei, promite sa adopte un stil de conducere democratic si sa stimuleze capacitatea creativa a subordonatilor, noteaza Agerpres.

"Domeniul judiciar se mai caracterizeaza prin faptul ca munca magistratilor si a celorlalte categorii de personal are o importanta sociala deosebita, presupune mari responsabilitati si asumarea permanenta a unor riscuri procedurale sau de alt gen. Cerintele impuse de implementarea masurilor pentru reforma justitiei si de
documente
(10 Apr 2013) PDF, 439KB
indeplinirea conditionalitatilor stabilite prin Mecanismul de Cooperare si Verificare si au determinat ca procurorii sa lucreze sub presiunea termenelor si a rezultatelor, a mijloacelor media si a opiniei publice, aceasta in conditiile in care activitatea de combatere a infractionalitatii este greu cuantificabila, iar rezultatele obtinute sunt deseori contestate si rareori apreciate", precizeaza Licu, in proiectul sau managerial.

Bogdan Licu
Foto: Agerpres
El a precizat ca isi doreste o implicare cat mai mare a procurorilor generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel la nivelul 'managementului de top' al Ministerului Public.

"In activitatea pe care o voi desfasura ca prim-adjunct al procurorului general al PICCJ voi adopta un stil de conducere democratic, bazat pe comunicare permanenta si consultarea colegilor; stimularea capacitatii creative a subordonatilor; participarea subordonatilor nu numai la indeplinirea sarcinilor, ci si la luarea deciziilor; motivarea salariatilor; delegare de autoritate si raspunderi", sustine el.
Potrivit lui Licu, in urma analizarii situatiei actuale a Ministerului Public, au fost identificate o serie de disfunctionalitati, prezentand in proiectul sau managerial masurile ce se impun a fi luate pentru remedierea acestora.

Astfel, printre disfunctionalitatile identificate se afla si "lipsa unei echipe manageriale (extinse) la nivelul PICCJ", problema pentru care Licu prezinta urmatoarele masuri ce pot fi luate: efectuarea propunerilor de competenta procurorului general al PICCJ pentru ocuparea prin numire a tuturor functiilor de procuror sef serviciu si procuror sef birou din cadrul PICCJ; constituirea si consolidarea spiritului de echipa si a colaborarii in cadrul echipei manageriale; antrenarea intregii echipe, prin motivarea corespunzatoare, in special morala, a membrilor echipei de conducere.

Codrut Olaru, propus procuror general adjunct al PICCJ, are ca prioritate acordarea initiativei legislative pentru MP

Codrut Olaru, propus pentru functia de procuror general adjunct al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, mentioneaza in proiectul sau managerial printre prioritatile imediate acordarea initiativei legislative pentru Ministerul Public.

Codrut Olaru
Foto: Agerpres
"Aceasta prioritate trebuie realizata de indata, in contextul in care Ministerul Public este chemat sa puna in practica dispozitiile penale si civile ale forului legislativ, dar nu are posibilitatea initierii directe a unor proiecte de legi, in conditiile in care, in mod frecvent, constatarile practice impun fie amendarea unor legi, fie adoptarea altora noi. Alternativele actuale oferite Ministerului Public, fie de a formula puncte de vedere pe marginea unor proiecte de legi initiate de alte institutii sau lansate in dezbatere publica, fie exercitarea unei astfel de initiative prin intermediul altor institutii carora aceasta prerogativa le este recunoscuta (in principal, Ministerul Afacerilor Interne) nu mai pot continua", arata Olaru in proiectul managerial, potrivit Agerpres.

In opinia sa, o alta prioritate imediata ce trebuie asumata de Ministerul Public este indeplinirea conditionalitatilor ce revin MP prin Mecanismul de Cooperare si Verificare in principal, pentru continuarea si consolidarea activitatii de combatere coruptiei.

"Activitatea de combatere a coruptiei, in principal, a coruptiei din sfera functiilor de autoritate publica, trebuie sa constituie o prioritate declarata a oricarei echipe manageriale, iar suportul ce trebuie acordat directiei specializate cu atributii in materie trebuie sa fie total si neconditionat. In aceeasi nota, trebuie mentinut dinamismul si rezultatele bune existente in materia combaterii criminalitatii organizate si a terorismului, chiar daca, pe acest segment, nu exista disfunctionalitati punctuale constatate de evaluarile Comisiei Europene", sustine Codrut Olaru in proiectul sau.


In 3 aprilie, premierul Victor Ponta, in calitate de ministru interimar al Justitiei, a transmis Sectiei pentru procurori, spre avizare, propunerile de numire in functii de conducere: Tiberiu Nitu pentru functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie; Dimitrie Bogdan Licu pentru functia de prim adjunct al procurorului general al PICCJ; Codrut Olaru pentru functia de adjunct al procurorului general al PICCJ; Laura Codruta Kovesi ca procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie; Alina-Mihaela Bica pentru functia de procuror sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism; Elena Giorgiana Hosu pentru functia de adjunct al procurorului sef al DIICOT.

Potrivit articolului 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, "procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul CSM, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data".


Citeste mai multe despre   
















7640 vizualizari

  • +8 (8 voturi)    
    Daca.... (Miercuri, 8 mai 2013, 9:53)

    Cataleya [utilizator]

    ....Basescu il va numi, oricum pe acest Nitu, este intelegerea dintre Presedinte si Premier.
    Dar daca CSM il va "valida" pe acest individ, in ciuda faptului ca acum cateva luni, acelasi CSM l-a facut praf si pulbere, inseamna ca situatia e urata de tot.
    • 0 (0 voturi)    
      nu cred ca Nitu va primi aviz favorabil de la CSM (Joi, 9 mai 2013, 6:31)

      ..13 [utilizator] i-a raspuns lui Cataleya

      Vazand si ascultand o parte din poticnelile lui Nitu nu cred ca acesta va primi aviz favorabil de la CSM.

      Cred ca Presedinta CSM nu ii va acorda nici un fel de sustinere, dar evident ca decizia finala apartine tuturor membrilor CSM.
  • -2 (4 voturi)    
    gresita transcrierea, draga HN (Miercuri, 8 mai 2013, 10:33)

    mihailv [utilizator]

    exprimarea elevata a domnului Nitu este:
    "Grefierul ar putea sa preia din sarcinile procurorului. Sa intocmeasca documentatia, iar procurorul decat sa supervizeze."
  • +8 (12 voturi)    
    Cam mare ii palaria pe care vrea sa o poarte (Miercuri, 8 mai 2013, 10:49)

    00 [utilizator]

    Foarte slaba prestanta din partea unui procuror.... daca m-as documenta 2 luni pe aceasta tema as face o impresie mai buna sau cel putin egala cu cea a domnului.
    In aceste functii ar trebui sa vedem elita intelectualitatii si profesionistii recunoscuti in domeniul respectiv atat intern cat si international, nu oameni obisnuiti sau mediocri
    • 0 (2 voturi)    
      fara violenta! (Miercuri, 8 mai 2013, 17:21)

      Fu Thien Zbang [utilizator] i-a raspuns lui 00

      prestanta se refera la prezenta FIZICA!OK? ce vrei tu sa spui,cred,se refera la PRESTATIE,nu? adica o alta "ciorba"!minusul meu e si pentru cei care au dat + fara sa stie semnificatia cuvintului,le-a placut doar comentul!cap fara minte!
  • +3 (7 voturi)    
    a 2-a oara cu noroc (Miercuri, 8 mai 2013, 13:00)

    rochiri [utilizator]

    Si odata cu indepartarea lui Moraru sa dus si cu DNA-ul ! Noapte buna Romania !
    • +1 (3 voturi)    
      Nu cred (Miercuri, 8 mai 2013, 17:32)

      Kappa [utilizator] i-a raspuns lui rochiri

      Din fericire trebuie sa jucam pe pachetul de carti al UE si FMI.
      Si vor da cu pachetul peste fata, nu noua, ci distinsilor Copy-Paste si KKrau, cu subtitlul "Daca nu vreti sa pocniti, urmati-Ne".
      De data asta este bine pentru noi.
  • +5 (5 voturi)    
    omul asta... (Miercuri, 8 mai 2013, 16:54)

    luci30 [utilizator]

    TN,bate cimpii in breful ante-planului de managenent....ba-i buna ,ba nu-i buna activitatea MP...standandizarea procedeelor in instrumentarea cazurilor(de parca toate ar acelasi modus-operandi) ...iar ,clopotei,din CV,ar trebui sa sune destul de convingator pt. a demonstra ca este un santajabil predispus la multe .....personal nu-mi ofera incredere
  • 0 (2 voturi)    
    Uslasul perfect (Miercuri, 8 mai 2013, 18:20)

    Trojan.H [utilizator]

    Nistor asta e uslasul perfect, pe cuvint. E ca la carte. Militian smecheras, sfertodoct si agresiv.
    Oops, mi se mai adauga o fila la dosar.
  • +1 (1 vot)    
    Reforma in justitie (Miercuri, 8 mai 2013, 20:48)

    Fanfan la tulipe [utilizator]

    Este clar ca justitia trebuie sa progreseze iar sistemul de resurse umane din parchete, profund invechit, trebuie reformat din temelii pe criterii noi, dupa o evaluare corecta. Nu se pot admite diferentele mari inregistrate intre volumul de munca al diferitelor parchete de pe langa judecatorii, unele supraincarcate si altele care nu-si justifica existenta, in conditiile in care procurorii beneficiaza de aceleasi salarii, cele din urma trebuie desfiintate iar posturile redistribuite dupa necesitati, nu se pot admite diferentele mari intre volumul de munca al parchetelor de pe langa judecatorii si cel al instantelor superioare, in special parchete de pe langa curti de apel si parchetul general, competenta dupa materie trebuie regandita, de asemenea, este inadmisibil sa ai mari probleme de personal la parchetele de pe langa judecatorii si o multime de procurori sa care hartii pe la CSM sau Parchetul General, munca acestora trebuie preluata de salariati care sa nu fie magistrati, iarasi, pe acelasi fond al lipsei de personal sunt o multime de procurori detasati in alte institutii, este anormal, daca esti magistrat, procuror, atunci fa ceea ce face un procuror, in caz contrar da-ti demisia...Din pacate vad ca numai dl. Licu sustine reducerea numarului de procurori la nivel central, dl. Nitu spune ca in continuare are nevoie de o armata de procurori pentru "documentare"...Nu mai spun de diferentele enorme de salarizare intre un procuror stagiar si un procuror de la Parchetul General ( de 3-4 ori mai mare)...Cum nu mi se pare normak nici ca un pensionar sa aiba pensia de 3-4 ori mai mare ca un procuror in activitate...Problemele sunt cunoscute, vointa sa fie...
  • +1 (1 vot)    
    profesionist Codrut Olaru (Joi, 9 mai 2013, 6:46)

    ..13 [utilizator]

    Din nefericire pentru unii, valoarea lui Codrut Olaru a batut de la distanta.

    A punctat problemele din sistem si a propus clar masuri. Nu s-a ferit de ele! DA, este o persoana responsabila si doreste sa isi aduca contributia la o mai buna activitate.

    Despre ceilalti alta data, poate nu o sa fie nevoie...
    Astazi astept cu interes interviul dnei Kovesi.

    In final astept cu interes concluziile de la CSM.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version