VIDEO Presedintele Basescu contesta la Curtea Constitutionala legea imunitatii parlamentarilor

de I.C.     HotNews.ro
Vineri, 26 aprilie 2013, 16:31 Actualitate | Esenţial


Presedintele Traian Basescu a trimis vineri presedintelui Curtii Constitutionale (CCR), Augustin Zegrean, o sesizare de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, informeaza Administratia Prezidentiala.

In cererea inaintata CCR, presedintele arata ca unele prevederi din Articolului I  (pct. 18 si 19) al legii de completare sunt neconstitutionale deoarece contravin principiului constitutional al separarii puterilor in stat si al dispozitiilor constitutionale ce stabilesc ca "Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti", ea fiind realizata prin intermediul instantelor.

Presedintele subliniaza ca "imunitatea parlamentara prevazuta de Articolul 72 din Constitutie reprezinta o garantie a exercitarii mandatului, iar nu un privilegiu al senatorului sau al deputatului ori o cauza de exonerare de raspundere penala", se arata in cererea de reexaminare.

"Imunitatea parlamentara reprezinta regula, iar ridicarea imunitatii parlamentare reprezinta exceptia, iar, ca orice exceptie, ridicarea imunitatii parlamentare trebuie sa fie de stricta interpretare si aplicare", sustine presedintele adaugand ca modul de redactare al noii legi "este de natura sa dea nastere la diferite interpretari, cu consecinte asupra independentei puterii judecatoresti".

Basescu arata ca sintagma "indicarea cazului prevazut de Codul de procedura penala si motivele concrete si temeinice care justifica luarea masurii preventive sau dispunerea perchezitiei" din cuprinsul Alin. (1) al Articolului 24 (modificat prin noua lege) conduce la concluzia ca Senatul sau Camera Deputatilor se poate pronunta asupra calificarii juridice a faptei sau asupra temeiniciei acesteia.

Totodata, potrivit presedintelui, "atat masurile preventive privative de libertate, cat si perchezitia ca procedeu de descoperire si ridicare a inscrisurilor si a mijloacelor materiale de proba, reprezinta ingradiri ale unor drepturi sau libertati fundamentale. Masura retinerii si masura arestarii preventive vizeaza libertatea individuala consacrata de Articolul 23 din Constitutie, iar activitatea de perchezitie trebuie desfasurata in conditiile in care inviolabilitatea domiciliului si a resedintei sunt expres consacrate de Constitutie, in Articolul 27. De aceea, stabilirea unor conditii de fond si de forma pentru luarea acestora permite, totodata, si exercitarea unui control judiciar adecvat asupra legalitatii si temeiniciei lor."

In acest context, referirile exprese din continutul legii atacate la "motivele concrete si temeinice" extrapoleaza aspectele legate de admisibilitatea, administrarea si chiar aprecierea probelor, atribute exclusive ale magistratului, de la puterea judecatoreasca, la reprezentantii puterii legislative, sustine presedintele Basescu.

Potrivit cererii, "interpretarea prevederilor continute de legea transmisa spre promulgare, in sensul ca Parlamentul, prin Camerele sale, precum si Comisia parlamentara care are in competenta analizarea situatiilor privind imunitatea, examineaza sub aspectul motivelor concrete, legale si temeinice cererea de retinere, arestare sau perchezitie a unui deputat sau senator ori cererea de incepere a urmaririi penale a unui membru al Guvernului care are si calitatea de deputat sau senator, contravin principiului separatiei puterilor in stat", iar "prin obligativitatea stipularii in cerere sau in sesizare a motivelor concrete, legale si temeinice pentru care se justifica o anumita masura sau inceperea urmaririi penale se poate naste convingerea ca Parlamentul, prin Camera competenta, ar urma sa judece faptele penale imputate unui deputat sau senator, ori unui membru al Guvernului".


  • Sesizarea de neconstitutionalitate formulata de Presedintie
Domnului Augustin Zegrean
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

In temeiul dispozitiilor Articolului 146 lit. a) din Constitutia Romaniei si ale Articolului 15 din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, formulez urmatoarea

SESIZARE DE NECONSTITUTIONALITATE
asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor

Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor a fost, initial, adoptata de cele doua Camere ale Parlamentului in sedinta comuna din 22 ianuarie 2013 si trimisa la promulgare Presedintelui Romaniei la data de 24 ianuarie 2013. In data de 4 februarie 2013, Presedintele Romaniei a formulat o cerere de reexaminare a legii.

Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, in forma adoptata la data de 13 februarie 2013, dupa reexaminarea la cererea Presedintelui Romaniei, a fost contestata la Curtea Constitutionala.

Prin Decizia nr. 81 din 27 februarie 2013 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor, in ansamblul sau, precum si, in mod special, a dispozitiilor Articolului I pct. 3 [referitoare la modificarea Articolului 7] si ale Articolului I pct. 14 [referitoare la introducerea Articolului 19¹] din lege, Curtea Constitutionala a admis obiectia de neconstitutionalitate.

Dupa operarea unor modificari in vederea punerii in acord a legii cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 81/2013, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 136/2013, in sedinta comuna a Camerelor Parlamentului din 20 martie 2013 a fost adoptata Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, supusa unui nou control de constitutionalitate.

Prin Decizia nr. 195 din 3 aprilie 2013 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Articolului I pct. 14 [referitoare la introducerea Articolului 19ᅡ Alin. (1)] si ale Articolului IV din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor, Curtea Constitutionala a admis in parte obiectia de neconstitutionalitate.

Dupa reluarea procedurii legislative, s-au operat unele modificari in vederea punerii in acord a legii cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 195/2013, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 223/2013.

In sedinta comuna a Camerelor Parlamentului din 17 aprilie 2013 a fost adoptata Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, si transmisa spre promulgare Presedintelui Romaniei, la data de 19 aprilie 2013.

Motivele sesizarii sunt urmatoarele:

Prevederile Articolului I pct. 18 [referitoare la modificarea Articolului 24] si ale Articolului I pct. 19 [referitoare la introducerea Articolului 24²] din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, transmisa Presedintelui Romaniei spre promulgare, sunt neconstitutionale deoarece contravin dispozitiilor Articolului 1 Alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, potrivit carora "Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale", dispozitiilor Articolului 124 Alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, conform carora "Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti", precum si dispozitiilor Articolului 126 Alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, ce prevad ca "Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite prin lege", pentru considerentele pe care urmeaza sa le detaliem.

Articolul I al legii aflate la promulgare, la pct. 18 prevede ca Articolul 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor va avea urmatorul cuprins: "(1) Cererea de retinere, arestare sau perchezitie a deputatului ori a senatorului se adreseaza de catre ministrul Justitiei presedintelui Camerei din care deputatul sau senatorul face parte pentru a fi supusa aprobarii plenului Camerei respective, in temeiul Articolului 72 din Constitutia Romaniei, republicata. Cererea trebuie sa contina indicarea cazului prevazut de Codul de procedura penala si motivele concrete si temeinice care justifica luarea masurii preventive sau dispunerea perchezitiei. (2) Presedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce, de indata, cererea la cunostinta Biroului permanent, care o trimite Comisiei care are in competenta analizarea situatiilor privind imunitatea pentru a intocmi un raport in termen de cel mult 3 zile. Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale si temeinice invocate. Raportul Comisiei se aproba prin votul secret al majoritatii membrilor prezenti. (...)".

Totodata, potrivit Articolului I al legii aflate la promulgare, la pct. 19, se prevede introducerea Articolului 24² in Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, cu urmatorul cuprins: "(1) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sesizeaza Camera Deputatilor sau Senatul, dupa caz, pentru a cere inceperea urmaririi penale pentru savarsirea unei fapte penale care are legatura cu exercitarea mandatului unui membru al Guvernului care are si calitatea de deputat sau de senator, in temeiul Articolului 109 din Constitutia Romaniei, republicata. Sesizarea trebuie sa contina motivele concrete, legale si temeinice care justifica inceperea urmaririi penale.(...) (4) Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale si temeinice invocate; acesta se aproba prin votul secret al majoritatii membrilor prezenti. (...)".

Imunitatea parlamentara prevazuta de Articolul 72 din Constitutie reprezinta o garantie a exercitarii mandatului, iar nu un privilegiu al senatorului sau al deputatului ori o cauza de exonerare de raspundere penala.

Inviolabilitatea parlamentarului, ca forma a acestei imunitati (alaturi de lipsa raspunderii juridice pentru voturile si opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului), a fost calificata in literatura juridica de drept constitutional ca fiind o imunitate de procedura. Ea vizeaza exclusiv raspunderea penala ca forma a raspunderii juridice si implica nu numai urmarirea penala si trimiterea in judecata (doar pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului), ci si aplicarea unei masuri preventive privative de libertate (retinerea si arestarea), precum si unul dintre procedeele de descoperire si ridicare a inscrisurilor si a mijloacelor materiale de proba (perchezitia).

Totodata, imunitatea parlamentara reprezinta regula, iar ridicarea imunitatii parlamentare reprezinta exceptia, iar, ca orice exceptie, ridicarea imunitatii parlamentare trebuie sa fie de stricta interpretare si aplicare.

Insa, modul de redactare al noului text al Articolului 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, articol ce reglementeaza "Procedura in caz de retinere, arestare sau perchezitie", este de natura sa dea nastere la diferite interpretari, cu consecinte asupra independentei puterii judecatoresti, pentru urmatoarele motive:

Astfel, sintagma "indicarea cazului prevazut de Codul de procedura penala si motivele concrete si temeinice care justifica luarea masurii preventive sau dispunerea perchezitiei" din cuprinsul Alin. (1) al Articolului 24 conduce la concluzia ca Senatul sau Camera Deputatilor se poate pronunta asupra calificarii juridice a faptei sau asupra temeiniciei acesteia.

In plus, atat masurile preventive privative de libertate, cat si perchezitia ca procedeu de descoperire si ridicare a inscrisurilor si a mijloacelor materiale de proba, reprezinta ingradiri ale unor drepturi sau libertati fundamentale. Masura retinerii si masura arestarii preventive vizeaza libertatea individuala consacrata de Articolul 23 din Constitutie, iar activitatea de perchezitie trebuie desfasurata in conditiile in care inviolabilitatea domiciliului si a resedintei sunt expres consacrate de Constitutie, in Articolul 27. De aceea, stabilirea unor conditii de fond si de forma pentru luarea acestora permite, totodata, si exercitarea unui control judiciar adecvat asupra legalitatii si temeiniciei lor.

Referirile exprese din continutul legii atacate la "motivele concrete si temeinice" extrapoleaza aspectele legate de admisibilitatea, administrarea si chiar aprecierea probelor, atribute exclusive ale magistratului, de la puterea judecatoreasca, la reprezentantii puterii legislative. Aceasta intrucat temeinicia, precum si caracterul concret al motivelor nu pot fi stabilite in afara cadrului trasat de legalitatea, pertinenta, concludenta si utilitatea probelor. Astfel, in etapa incuviintarii retinerii, arestarii sau perchezitiei, competenta plenului fiecarei Camere va excede unei simple evaluari sau aprecieri legate de seriozitatea si lipsa arbitrariului la luarea masurilor respective si va putea produce consecinte directe si indirecte pe terenul asigurarii intereselor urmaririi penale sau al judecatii.

Altfel spus, interpretarea prevederilor continute de legea transmisa spre promulgare, in sensul ca Parlamentul, prin Camerele sale, precum si Comisia parlamentara care are in competenta analizarea situatiilor privind imunitatea, examineaza sub aspectul motivelor concrete, legale si temeinice cererea de retinere, arestare sau perchezitie a unui deputat sau senator ori cererea de incepere a urmaririi penale a unui membru al Guvernului care are si calitatea de deputat sau senator, contravin principiului separatiei puterilor in stat, prevazut de Articolul 1 Alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, intrucat o asemenea atributie este cu totul straina statutului juridic constitutional, rolului si functiilor celor doua Camere ale Parlamentului si conduce la incalcarea rolului puterii judecatoresti.

Prin obligativitatea stipularii in cerere sau in sesizare a motivelor concrete, legale si temeinice pentru care se justifica o anumita masura sau inceperea urmaririi penale se poate naste convingerea ca Parlamentul, prin Camera competenta, ar urma sa judece faptele penale imputate unui deputat sau senator, ori unui membru al Guvernului. Or, Articolul 126 Alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, stabileste, fara echivoc, ca justitia se realizeaza numai prin instantele judecatoresti, singurele in masura sa asigure o justitie unica, impartiala si egala, astfel cum se prevede la Articolul 124 Alin. (2) din Legea fundamentala. Camerele nu au atributii constitutionale de a se pronunta asupra calificarii juridice sau a temeiniciei imputatiei intrucat ar echivala cu impietarea asupra competentei si independentei puterii judecatoresti.

Aceleasi argumente juridice raman valabile si in cazul dispozitiilor Articolului.  24² din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, introdus prin legea aflata la promulgare.

Domnule Presedinte al Curtii Constitutionale,
Distinsi membri ai Plenului Curtii Constitutionale,

In considerarea argumentelor expuse va solicit sa admiteti sesizarea de neconstitutionalitate si sa constatati ca dispozitiile Articolului I pct. 18 [referitoare la modificarea Articolului 24] si ale Articolului I pct. 19 [referitoare la introducerea Articolului 24²] din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor au fost adoptate cu nerespectarea prevederilor Articolului 1 Alin. (4), Articolului 124 Alin. (2) si Articolului 126 Alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

TRAIAN BASESCU

PRESEDINTELE ROMANIEI






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.















.*.


3964 vizualizari

  • -17 (17 voturi)    
    Ca asa e democratia vazuta de bas (Vineri, 26 aprilie 2013, 16:51)

    La Tour Eiffel [utilizator]

    Cu imunitatea lui e perfect de acord si n-are nici o problema. Da sa aiba si altii asta nu mai e in regula.
    • +2 (2 voturi)    
      citeste legea (Sâmbătă, 27 aprilie 2013, 7:57)

      lars [utilizator] i-a raspuns lui La Tour Eiffel

      si interpretarea pe care o da contitutia: imunitatea parlamentara este data pentru opiniile si activitatea din parlament nu pentru orice activitate, cum o interpreteaza parlamentarii. In plus, decand au parlamantarii competente juridice, prin care sa decida asupra unui dosar? Si din cate stiu, presedintele poatea avea imunitate maxim doua mandate, pe cand la parlamantari, acesti pot beneficia de ea de cate mandate au, si 10 mandate. Ti se pare normal?
    • +3 (3 voturi)    
      ===================== (Sâmbătă, 27 aprilie 2013, 8:58)

      Zede [utilizator] i-a raspuns lui La Tour Eiffel

      Ai citit sesizarea, sau te-a excitat titlul, nu ai mai putut sa te abtii si ai scris obsesia ta?
    • +1 (1 vot)    
      Cum poate fi suspendat un parlamentar? (Duminică, 28 aprilie 2013, 17:24)

      ty [utilizator] i-a raspuns lui La Tour Eiffel

      Un presedinte am vazut. Cum vrea muschii unei majoritati tembele.
  • +13 (13 voturi)    
    PSD: legea sunt eu! (Vineri, 26 aprilie 2013, 16:59)

    neaos [utilizator]

    Daca cele expuse sunt corecte nu pot sa zic decat ca zic ca PSD face legea cum tuna vreunui parlamentar sau baron local.
    Chiar nu puteau citi constitutia inainte de a deveni "alesi"?
    Par mai mult o adunatura de papagali, lipsiti de verticalitate. Din 500 de parlamentari nu a putu sa iasa unul si sa zica ca "Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti".
    trebuia sa "marcheze" Basescu incompetenta lor? Jalnic!
  • +8 (8 voturi)    
    privilegii nu gluma... (Vineri, 26 aprilie 2013, 17:07)

    IancuJianu [utilizator]

    ...demne de clica din cepex a epoii lu' Pingelica.
  • +11 (11 voturi)    
    Era de asteptat... (Vineri, 26 aprilie 2013, 18:04)

    Observator roman [utilizator]

    ...magariile "alesilor" pot fi inca indeptate atata timp cat mai exista o cenzura (un presedinte care e dispus sa se bata si o Curte Constitutionala care isi vede de treaba). Cand, printr-un simulacru de referendum, aceste obstacole vor fi inlaturate, "magariile" vor trece, iar poporul... ei bine, poporul isi va da seama ca a fost tras pe sfoara dar va fi prea tarziu... Ca de fiecare data.
    • +4 (4 voturi)    
      ===================== (Sâmbătă, 27 aprilie 2013, 9:00)

      Zede [utilizator] i-a raspuns lui Observator roman

      Daca nu se intampla vreun miracol, poporul nu isi va da seama de nimic si va continua sa pasca linistit, dupa exemplul stramoasei Mioritze.

      Poporul nu si-a dat seama nici de faptele ingrozitoare care s-au petrecut vara trecuta.

      Poporul este inca la nivelul de baza al piramidei lui Maslow, si reactioneaza numai la ce ii afecteaza direct burta.
  • +11 (11 voturi)    
    Felix (Vineri, 26 aprilie 2013, 19:35)

    DEMA GOGU' [utilizator]

    Felix ,vrea sa stie daca sa mai candideze la senat sau nu.
  • +11 (11 voturi)    
    felicitari (Vineri, 26 aprilie 2013, 20:32)

    lulu1 [utilizator]

    nu credeam sa ajung a-l felicita pe presedinte, dar pentru initiativa de a contesta la CCR ineptia emanata din mintile parlamentarilor, FELICITARI!!!
  • +8 (8 voturi)    
    Ce a fost în capul lor ? (Vineri, 26 aprilie 2013, 21:30)

    Fisherman [utilizator]

    ”Prin obligativitatea stipularii in cerere sau in sesizare a motivelor concrete, legale si temeinice pentru care se justifica o anumita masura sau inceperea urmaririi penale se poate naste convingerea ca Parlamentul, prin Camera competenta, ar urma sa judece faptele penale imputate unui deputat sau senator, ori unui membru al Guvernului. Or, Articolul 126 Alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, stabileste, fara echivoc, ca justitia se realizeaza numai prin instantele judecatoresti, singurele in masura sa asigure o justitie unica, impartiala si egala, astfel cum se prevede la Articolul 124 Alin. (2) din Legea fundamentala. Camerele nu au atributii constitutionale de a se pronunta asupra calificarii juridice sau a temeiniciei imputatiei intrucat ar echivala cu impietarea asupra competentei si independentei puterii judecatoresti.”

    Nu trebuie să ai studii academice ca să înțelegi adevărul din această frază.
    Faptul că cei 322 x 3 au avut tupeul să contrazică acest adevăr promovând o Lege în Parlamentul României arată cu claritate că acest Parlament nu are pe agendă Respectarea Statului de Drept.

    Iar acest Parlament a fost votat doar de 25% din cetățenii cu drept de vot.
  • +3 (3 voturi)    
    ? (Sâmbătă, 27 aprilie 2013, 6:04)

    cotora [utilizator]

    parlamentarii se cred o categorie sociala aparte ?, o specie superioara fata de ceilalti ?, nimeni nu este mai presus de lege !
  • +2 (2 voturi)    
    să sparie gîndul (Sâmbătă, 27 aprilie 2013, 10:18)

    Ioana Munteanu [utilizator]

    Neruşinarea fără limite a acestei clase politice trebuie denunţată, criticată, atacată fără oprire, indiferent dacă par de neînvins sau nu. Haide Băse!


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by