Sahin Yuksek, 40 de ani, liderul unei grupari turce care a dominat in ultimii ani piata de legume si fructe din Romania, a fost arestat sambata, 20 aprilie, de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) pentru dare de mita. Tribunalul Bucuresti a admis propunerea procurorilor si a dispus arestarea cetateanului turc pentru o perioada de 29 de zile.
Procurorii il acuza pe Yuksek ca i-a oferit 40.000 de euro unui inalt functionar din Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) ca sa denatureze rezultatele unui control efectuat la firma Yuksek International Fruct SRL, compania fanion a clanului turc.
Banii au fost oferiti printr-un intermediar, insa operatiunea a cazut dupa ce functionarul statului l-a denuntat pe turc la DNA.
Clanurile turce au creat o adevarata colonie a "intermediarilor" in afacerile frauduloase din judetul Ilfov.
RISE Project a investigat, in toamna trecuta, gruparea Yuksek pana la ea acasa, in regiunea Hatay, situata la granita cu Siria. De aici sute de cetateni turci au venit in Romania ca sa faca afaceri cu alimente sau sa fie interpusi ai clanurilor turce in afacerile lor frauduloase.
Schema fraudei
Sahin Yuksek este cunoscut in regiunea Hatay drept "Vamesul" pentru aparatul de influenta pe care l-a dezvoltat in vamile romanesti. Prin acest mecanism, cantitati uriase de legume si fructe au fost introduse la pret subevaluat in tara, ocolind taxele, scrie RISE PROJECT.
Mai departe, marfurile intrau intr-un circuit comercial complicat: vanzari repetate cu adaosuri mici catre firme controlate din umbra de aceleasi clanuri. In lantul comercial erau folosite uneori si zece firme pentru ingreunarea controalelor.
Penultima firma din lant colecta grosul datoriilor la stat, deoarece aici se facea saltul de pret. Uneori se punea un adaos si de zece ori mai mare fata de cel din vama, locul pe unde marfa intra subevaluata.
Firmele cu probleme erau inchise rapid, fiind pasate unor interpusi care declarau sedii fictive.
Pe acest traseu, populatia Romaniei este prejudiciata anual cu sute de milioane de euro, reprezentand taxe si impozite care nu mai ajung niciodata la buget.
O valoare exacta a prejudiciilor este aproape imposibil de realizat, pentru ca firmele interpuse in lantul evazionist functionau doar cateva luni si nu raportau contabil nicio activitate, desi efectuau importuri de milioane de euro in cateva saptamani.
Firmele problema din lantul comercial erau infiintate pe numele unor cetateni straini turci, sirieni, irakieni, macedonieni etc. si controlate de turci pe baza unor procuri secrete.
Un articol de Daniel Bojin, Romana Puiulet, Cristi Ciuperca
0
17
