"Initiativa legislativa a Domnului Remus Cernea este irealista si inadecvata pentru contextul romanesc actual. Ea nu rezolva criza economica actuala, ci, dimpotriva, ar putea crea si o criza in relatia stat-culte religioase". Raspunsul apartine Patriarhiei Romane si vine dupa ce deputatul USL Remus Cernea (Partidul Verde) a anuntat ca pregateste un proiect de lege prin care finantarea cultelor sa fie bazata pe directionarea de catre fiecare contribuabil a unei parti a impozitului pe venit catre cultul de care apartine; in cazul persoanelor care nu apartin unui cult, acestea pot sa nu dea bani, potrivit propunerii lui Cernea.
Deputatul USL Remus Cernea a anuntat ca pregateste impreuna cu un grup de parlamentari o initiativa legislativa care sa vizeze o alta forma de finantare a cultelor decat cea de la bugetul de stat, scrie Agerpres. Acesta a declarat ca proiectul va fi lansat in dezbatere publica la sfarsitul lunii aprilie si vizeaza o finantare a cultelor bazata pe directionarea de catre fiecare contribuabil a unei parti a impozitului pe venit catre cultul de care apartine.
"Persoanele care nu apartin niciunui cult pot sa nu directioneze sau pot sa directioneze catre o organizatie umanitara. Acest model este utilizat in Germania, este un model democratic. Am discutat cu mai multi colegi parlamentari si toti au fost de acord cu acest model. Nu este un proiect de lege indreptat impotriva bisericii, ci un proiect care are ca referinta necesitatea de a asigura o sursa de finantare pentru activitatea cultelor in acord cu un principiu asumat de tarile europene - separarea dintre stat si biserica", a afirmat Remus Cernea.
Patriarhia Romana: Banul public oferit cultelor provine de la contribuabili care sunt in majoritate crestini ortodocsi
Patriarhia Romana a reactionat luni, 8 aprilie, printr-un comunicat de presa in care anunta ca "initiativa legislativa a Domnului Remus Cernea este irealista si inadecvata pentru contextul romanesc actual. Ea nu rezolva criza economica actuala, ci, dimpotriva, ar putea crea si o criza in relatia stat-culte religioase".
Vezi mai jos comunicatul integral al Patriarhiei Romane
"In legatura cu initiativa legislativa a domnului deputat Remus Cernea referitoare la o alta forma de finantare a cultelor decat cea de la bugetul de stat, precizam urmatoarele:
1. Sprijinul pentru culte de la bugetul public este o consecinta a secularizarii de catre stat a averilor bisericesti in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza din anul 1863. Prin Legea pentru secularizarea averilor manastiresti adoptata si publicata in ziua de 17/29 decembrie 1863 au fost confiscate toate proprietatile bisericesti. Astfel, art. 1 al Legii preciza: 'Toate averile manastiresti din Romania sunt si raman averi ale statului.'
Potrivit istoricului Constantin C. Giurescu (Viata si opera lui Cuza Voda, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1966, pp. 148-149) in Tara Romaneasca manastirile detineau 16,55% din suprafata agricola si forestiera a tarii, iar in Moldova manastirile detineau 12,16% din suprafata agricola si forestiera a tarii. De exemplu, Mitropoliei Moldovei din Iasi i-au fost confiscate prin Legea de secularizare aproximativ 300.000 ha de teren agricol si forestier.
In scurt timp dupa adoptarea acestei legi, statul roman a constatat ca Biserica nu mai putea sa asigure salariile preotilor si sa intretina bisericile si celelalte imobile bisericesti. Ca atare, a fost adoptata Legea clerului de mir si a seminariilor care prevedea salarizarea preotilor de la bugetul de stat si Legea pentru reglementarea proprietatilor rurale, potrivit careia parohiile au primit un lot de pamant cultivabil, asa-numita sesie parohiala. Aceste suprafete agricole asigurau insa venituri modeste, dupa cum reiese din analiza situatiei cultelor din Romania reintregita, facuta de Ministerul Cultelor in perioada interbelica, in care se preciza ca se pot intretine integral din mijloace proprii doar 2% dintre parohiile ortodoxe ardelene si 3% dintre cele din Regat. In acelasi timp, si altele din cheltuielile Bisericii (reparatii, constructii) au fost preluate de catre statul roman ca o compensatie materiala pentru proprietatile preluate.
Acest sprijin a continuat sa fie acordat inclusiv in perioada regimului comunist tocmai datorita obligatiei asumate de catre stat in 1863.
O eventuala incetare a sprijinului statului fata de Biserica Ortodoxa Romana si alte culte ar trebui sa fie urmata, in mod firesc, de o restituire a tuturor averilor bisericesti confiscate, care, insa, intre timp au fost folosite pentru improprietarirea succesiva a populatiei sarace. In plus, banul public oferit cultelor provine de la contribuabili care sunt in majoritate crestini ortodocsi.
2. Pana la domnitorul Alexandru Ioan Cuza, proprietatile bisericesti erau administrate in cele doua Principate Romanesti - Tara Romaneasca si Moldova - de Casa Centrala a Bisericii. Veniturile realizate erau utilizate pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, construirea si repararea de biserici, salariile clerului, dar si pentru opera sociala sau infiintarea de scoli si asigurarea salarizarii cadrelor didactice. Biserica noastra contribuia cu bani la dezvoltarea invatamantului romanesc, dar si cu numeroase terenuri intravilane acordate in mod gratuit, pe care au fost construite scoli. Aceasta realitate se poate constata astazi in multe localitati, unde scoala este construita in imediata vecinatate a bisericii.
In anul 1860, veniturile Casei Centrale a Bisericii din cele doua Principate au fost incorporate direct in bugetele celor doua provincii, desi statul nu ar fi trebuit sa aiba niciun drept asupra acestora. In consecinta, statul si-a luat responsabilitatea sprijinirii unitatilor de cult si a personalului bisericesc.
3. Sprijinul de la bugetul de stat pentru culte nu se face din mila, ci reprezinta o recunoastere a contributiei cultelor la viata societatii romanesti. Potrivit Legii 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, 'statul roman recunoaste cultelor rolul spiritual, educational, social-caritabil, cultural si de parteneriat social, statutul lor de factori ai pacii sociale, precum si rolul important al Bisericii Ortodoxe Romane si al celorlalte Biserici si culte recunoscute in istoria nationala a Romaniei si in viata societatii romanesti' (art. 7, alin. 1 si 2).
4. Sprijinul de la bugetul de stat asigura doar in parte cheltuielile pentru salarizarea personalului clerical si neclerical al cultelor religioase. Potrivit statisticilor oficiale ale Ministerului Finantelor Publice, din cei 14.231 de preoti si diaconi ai Bisericii Ortodoxe Romane, peste 1.000 sunt salarizati exclusiv din fondurile proprii ale unitatilor bisericesti, iar aproape 1.500 din cei aproximativ 17.000 de salarizati neclericali sunt platiti integral de Biserica. La aceste cheltuieli salariale ale unitatilor bisericesti se adauga si cele pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult (plata facturilor la curent electric, apa, gaze etc.), pentru lucrari de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant, pentru furnizarea in nume propriu si/sau in parteneriat de servicii sociale acreditate in conditiile legii, pentru actiuni specifice si alte activitati non-profit ale cultelor religioase, conform Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, potrivit articolului 15, alin. 1, lit. f, din Codul Fiscal.
5. Statul roman nu finanteaza opera social-filantropica si cultural-educationala pe care Biserica Ortodoxa Romana o desfasoara in beneficiul unor categorii defavorizate din societate. In pofida crizei economice din ultimii ani, lucrarea sociala a Bisericii nu s-a diminuat, ci, dimpotriva, a cunoscut anual o usoara crestere. De exemplu, in anul 2012, pentru sustinerea activitatilor social-filantropice, desfasurate prin intermediul celor 679 de institutii sociale si 767 de proiecte si programe sociale, eparhiile Patriarhiei Romane au cheltuit aproximativ 70.000.000 lei, suma provenita din donatiile credinciosilor si alte venituri bisericesti proprii.
6. Sumele primite de la stat sunt relativ mici, intrucat reprezinta doar 0,2% din bugetul de stat. Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finantelor Publice, in anul 2013 celor 18 Culte recunoscute din Romania le sunt alocate de la bugetul de stat 487, 4 milioane lei din care 276,9 milioane lei pentru salarizarea personalului clerical, 174,1 milioane lei pentru salarizarea personalului neclerical si 36,4 milioane lei sprijin pentru constructii, restaurari etc. Suma de 487, 4 milioane lei reprezinta 0,2% din bugetul de stat pe anul 2013, respectiv 0,08% din PIB-ul Romaniei pe anul 2013. De pilda, contributia pentru culte de la bugetul de stat este de aproximativ 10 ori mai mica decat bugetul pentru Educatie (4, 4 miliarde lei).
7. In majoritatea statelor europene, cultele religioase beneficiaza de sprijin financiar de la bugetul de stat, precum si de diferite scutiri fiscale cu scopul sprijinirii activitatii acestora in tarile respective.
Asadar, dupa cum exista un model german bazat pe traditia istorica si economica a Germaniei, tot asa exista si un model romanesc care tine cont de istoria, cultura, religia, traditia, realitatea sociala si economica din Romania. De altfel, fiecare stat din Uniunea Europeana are specificul sau. In acest sens, Tratatul privind functionarea Uniunii Europene mentioneaza ca 'Uniunea respecta si nu aduce atingere statutului de care beneficiaza, in temeiul dreptului national, Bisericile si asociatiile sau comunitatile religioase din statele membre' (Partea I, Titlul II, art. 17, 1).
In concluzie, initiativa legislativa a Domnului Remus Cernea este irealista si inadecvata pentru contextul romanesc actual. Ea nu rezolva criza economica actuala, ci, dimpotriva, ar putea crea si o criza in relatia stat-culte religioase."
Premierul Victor Ponta: Propunerea lui Remus Cernea nu are sustinerea USL
Propunerea deputatului Remus Cernea conform careia Biserica sa nu mai primeasca bani de la stat nu este sustinuta de Uniunea Social Liberala, a declarat luni premierul Victor Ponta, copresedinte al Uniunii. "Nu (n.r. nu este de acord). E propunerea domniei sale si nu are sustinerea Uniunii Social Liberale", a afirmat Victor Ponta, citat de Agerpres.
Marioara Nistor(PP-DD): Initiativa legislativa a lui Remus Cernea privind Biserica reprezinta o nastrusnicie fara margini
"Intentia unui grup de parlamentari, in frunte cu Remus Cernea, de a initia o propunere legislativa prin care Biserica sa nu mai fie finantata de catre stat este o nastrusnicie fara margini", a declarat deputatul PP-DD Marioara Nistor. Potrivit acesteia, "Biserica reprezinta etalonul suprem in materie de incredere al romanilor in institutiile acestui stat lovit de soarta. Biserica este finantata de la buget inca de la secularizarea din 1863, oprirea acesteia nefiind pusa in practica nici macar de comunisti, cunoscuti pentru prigonirea oricaror tendinte religioase si pentru demolarea lacaselor de cult".
"Sa vii acum si sa propui taierea finantarii bisericilor reprezinta o aberatie populista, o idee nerealista si fara sorti de izbanda. Probabil ca initiatorii acestei nazbatii politice au vrut sa-si faca reclama, in nici un caz nu este o propunere serioasa si palpabila", este de parere deputatul PP-DD.
"Le recomand celor de la USL sa initieze o lege prin care Biserica sa isi recupereze proprietatile luate de stat de-a lungul timpului si sa fie despagubita pentru lacasele rase de pe fata pamantului. Sunt de acord cu nevoia de bani a statului, dar cred ca Guvernul trebuie sa inceapa colectarea de la marii datornici la bugetul de stat, nu de la nevoiasi si din cutia milei", a continuat deputatul PP-DD.
Marioara Nistor le recomanda, totodata, initiatorilor acestei "prostioare laice si de iertat" sa citeasca Biblia. "Mai exact, Sfanta Evanghelie dupa Ioan, capitolul 8, unde se spune ca 'Cel fara de pacat dintre voi sa arunce cel dintai piatra'. Mult mai bine ar fi daca parlamentarii care vor sa taie banii Bisericii ar face legi pentru a da locuri de munca romanilor si pentru a le usura traiul zilnic", sustine Marioara Nistor, citata de Agerpres.
8
50
