Credinciosii catolici serbeaza duminica Pastele, cu cinci saptamani inaintea ortodocsilor, acesta fiind cel mai mare interval intre sarbatoarea Invierii Domnului la cele doua Biserici, care, altfel, au unele traditii si obiceiuri asemanatoare legate de acest eveniment, informeaza Mediafax.

Dupa ce au participat la comemorarea intrarii solemne a lui Isus in Ierusalim, in Duminica Floriilor, credinciosii romano-catolici comemoreaza Patima si Moartea Domnului, in timpul Saptamanii Sfinte, si se pregatesc sa-l intampine pe Cristos Cel Inviat.

Pastele, indiferent de data la care este sarbatorit, reprezinta cea mai mare sarbatoare a crestinilor. Doi ani la rand, in 2010 si 2011, Pastele a fost sarbatorit in aceeasi zi de toti crestinii - ortodocsi, catolici, greco-catolici, evanghelici si reformati, dar si de cei din cultele neoprotestante. Urmatorul an in care Pastele va fi din nou sarbatorit in aceeasi zi, respectiv la 20 aprilie, de ortodocsi si catolici va fi 2014.

Numele sarbatorii vine de la cuvantul "pesah" al vechilor iudei, care inseamna "trecere". Mai intai, cuvantul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de catre Dumnezeu dintru nefiinta intru fiinta, iar apoi, trecerea poporului israelian, scapat de la moarte prin sangele mielului pascal, din robia egipteana la libertatea deplina.

Modul sarbatoririi Pastelui a fost diferit de-a lungul timpului, desi, in esenta, s-a pastrat ca in primele veacuri. Pentru crestinii primelor secole, Invierea Domnului era cel mai mare eveniment din istoria mantuirii, care sta la temelia Bisericii crestine. Noaptea de Paste era petrecuta in biserici, cu priveghi si rugaciuni. Tot atunci avea loc botezul catehumenilor (candidatii la botez), iar momentul Invierii era intampinat cu cantari de bucurie, cu savarsirea Sfintei Jertfe si cu lumini multe, semn al bucuriei si luminarii duhovnicesti.

Astazi, Noaptea Sfanta a Invierii aduce binecuvintarea focului in afara bisericii, aprinderea luminarii pascale, preconiul pascal (o cintare speciala adresata lui Cristos, lumina lumii), lecturi din Vechiul Testament, proclamarea Evangheliei Invierii, innoirea fagaduintelor de la Botez si impartasirea credinciosilor. La finalul sfintei Liturghii, exista si obiceiul de a merge in procesiune cu lumanarea pascala, simbolul Invierii lui Cristos, pe strazile orasului.

Potrivit Agerpres, data la care se sarbatoreste Pastele depinde de doua fenomene naturale (astronomice), dintre care unul cu data fixa, legat de miscarea aparenta a soarelui pe bolta cereasca (echinoctiul de primavara, care cade intotdeauna la 21 martie), iar altul cu data schimbatoare, legat de miscarea de rotatie a lunii in jurul pamantului (luna plina de dupa echinoctiul de primavara). Astfel, Pastele este sarbatorit intotdeauna in prima duminica dupa luna plina de dupa echinoctiu.

Crestinatatea ortodoxa s-a impartit, din anul 1924, in doua, in ceea ce priveste data sarbatoririi Pastelui: Bisericile ramase la calendarul vechi, neindreptat (iulian), au continuat sa il serbeze dupa Pascalia veche, pe cand Bisericile care au adoptat calendarul indreptat au sarbatorit cativa ani (intre 1924 si 1927) Pastele pe stilul nou.

Ca sa se inlature insa dezacordul acesta dintre diferitele Biserici ortodoxe si pentru a se stabili o uniformitate in intreaga Ortodoxie, Bisericile care au adoptat calendarul indreptat au stabilit (din 1927), prin consens general, ca Pastele sa fie serbat in toata crestinatatea ortodoxa dupa Pascalia stilului vechi, adica odata cu Bisericile ramase la calendarul neindreptat, iulian.

In duminica Pastelui, in fata a mii de credinciosi, Papa celebreaza mesa de Inviere, in piata San Pietro. De la balconul bazilicii, Suveranul Pontif rosteste, in zeci de limbi, traditionalul mesaj de Paste si binecuvantarea ''urbi et orbi''.

Liturghia zilei de Paste se celebreaza cu mare solemnitate duminica. In locul actului penitential, se face stropirea cu apa binecuvantata in noaptea precedenta, pentru a aminti de botez. Lumanarea pascala este pusa langa amvon sau langa altar si ramane acolo tot timpul pascal iar la celebrarile liturgice mai solemne ale acestui timp, adica la Liturghie, la Laude si la Vespere, va fi aprinsa, pana in duminica Rusaliilor.

Tot la catolici, in ziua de Pasti, copiii trebuie sa caute ouale de ciocolata ascunse de parinti cat mai bine. Friptura de miel si cozonacul constituie, ca si la ortodocsi, delicatese ale mesei festive, aminteste Mediafax.