Credinciosii catolici serbeaza duminica Pastele, cu cinci saptamani inaintea ortodocsilor, acesta fiind cel mai mare interval intre sarbatoarea Invierii Domnului la cele doua Biserici, care, altfel, au unele traditii si obiceiuri asemanatoare legate de acest eveniment, transmite Mediafax.

Dupa ce au participat la comemorarea intrarii solemne a lui Isus in Ierusalim, in Duminica Floriilor, credinciosii romano-catolici comemoreaza Patima si Moartea Domnului, in timpul Saptamanii Sfinte, si se pregatesc sa-l intampine pe Cristos Cel Inviat.

In Catedrala "Sf. Iosif" din Bucuresti, celebrarile din timpul Saptamanii Sfinte si din Solemnitatea Invierii Domnului au ajuns, vineri, la Patima Domnului. In sambata sfanta (Vigilia Pascala), incepand cu ora 23:00, tot la Catedrala "Sf. Iosif" din Capitala, romano-catolicii vor incepe celebrarea Invierii Domnului.

Pastele, indiferent de data la care este sarbatorit, reprezinta cea mai mare sarbatoare a crestinilor. Doi ani la rand, in 2010 si 2011, Pastele a fost sarbatorit in aceeasi zi de toti crestinii - ortodocsi, catolici, greco-catolici, evanghelici si reformati, dar si de cei din cultele neoprotestante. Urmatorul an in care Pastele va fi din nou sarbatorit in aceeasi zi, respectiv la 20 aprilie, de ortodocsi si catolici va fi 2014.

Numele sarbatorii vine de la cuvantul "pesah" al vechilor iudei, care inseamna "trecere". Mai intai, cuvantul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de catre Dumnezeu dintru nefiinta intru fiinta, iar apoi, trecerea poporului israelian, scapat de la moarte prin sangele mielului pascal, din robia egipteana la libertatea deplina.

Daca mielul pascal a prefigurat, inca de atunci, sacrificiul si jertfa de pe cruce a Mantuitorului Isus Cristos, sarbatoarea de Paste a continuat sa reprezinte, pentru fiecare crestin in parte, o trecere, atat de la moarte la viata cat si de la robia pacatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu, de la rau la bine.

Modul sarbatoririi Pastelui a fost diferit de-a lungul timpului, desi, in esenta, s-a pastrat ca in primele veacuri. Pentru crestinii primelor secole, Invierea Domnului era cel mai mare eveniment din istoria mantuirii, care sta la temelia Bisericii crestine. Noaptea de Paste era petrecuta in biserici, cu priveghi si rugaciuni. Tot atunci avea loc botezul catehumenilor (candidatii la botez), iar momentul Invierii era intampinat cu cantari de bucurie, cu savarsirea Sfintei Jertfe si cu lumini multe, semn al bucuriei si luminarii duhovnicesti.

Astazi, Noaptea Sfanta a Invierii aduce binecuvintarea focului in afara bisericii, aprinderea luminarii pascale, preconiul pascal (o cintare speciala adresata lui Cristos, lumina lumii), lecturi din Vechiul Testament, proclamarea Evangheliei Invierii, innoirea fagaduintelor de la Botez si impartasirea credinciosilor. La finalul sfintei Liturghii, exista si obiceiul de a merge in procesiune cu lumanarea pascala, simbolul Invierii lui Cristos, pe strazile orasului.

In duminica Pastelui, in fata a mii de credinciosi, Suveranul Pontif va celebra Mesa de Inviere, in piata San Pietro de la Vatican. De la balconul bazilicii, Suveranul Pontif va rosti, in zeci de limbi, traditionalul mesaj de Paste si binecuvantarea "Urbi et orbi".

Liturghia zilei de Paste se celebreaza, cu mare solemnitate, duminica. In locul actului penitential, se face stropirea cu apa binecuvantata in noaptea precedenta, pentru a aminti de botez. Lumanarea pascala este pusa langa amvon sau langa altar, unde ramane acolo tot timpul pascal si este aprinsa la celebrarile liturghice importante de pana la duminica Rusaliilor.

Tot la catolici, in ziua de Pasti, copiii trebuie sa caute ouale de ciocolata ascunse de parinti cat mai bine. Friptura de miel si cozonacul constituie, ca si la ortodocsi, delicatese ale mesei festive.