Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) arata ca prin introducerea unui termen de 45 de zile in care parlamentarul declarat de Agentia Nationala de Integritate ca fiind incompatibil poate sa atace la instanta judecatoreasca raportul ANI se instituie o derogare de la norma comuna in aceasta materie, noteaza Agerpres.
CCR a dat publicitatii miercuri motivarea deciziei din 27 februarie prin care a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat, in raport de criticile formulate, ca dispozitiile Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor sunt neconstitutionale.
Articolele vizate sunt art.I pct. 3, in ceea ce priveste art.7 alin.(2) lit.d) din legea astfel cum a fost modificata, referitor la termenul de 45 de zile in care deputatul sau senatorul poate contesta la instanta de contencios administrativ raportul de evaluare al Agentiei Nationale de Integritate, precum si art.I pct.14, in ceea ce priveste art.191 alin.(1) si (2) referitor la ''Conflictul de interese''.
"Or, in cauza, situatia deputatilor si a senatorilor, din punct de vedere al scopului Legii nr.176/2010, este aceeasi cu a celorlalte categorii de demnitari si functionari publici carora legea li se aplica. In consecinta, instituirea unui tratament procedural diferit in ceea ce ii priveste are caracter discriminatoriu", subliniaza Curtea.
Judecatorii sustin ca textul de lege criticat, potrivit caruia ''(2) Incetarea mandatului de deputat sau de senator datorata incompatibilitatii are loc: d) la expirarea unui termen de 45 de zile de la data luarii la cunostinta a raportului de evaluare al ANI, termen in care deputatul sau senatorul poate contesta raportul la instanta de contencios administrativ. Luarea la cunostinta se face prin comunicarea raportului ANI, sub semnatura de primire, catre deputatul sau senatorul in cauza sau, in cazul in care refuza primirea, prin anuntul facut de presedintele de sedinta in plenul Camerei din care face parte'', instituie o derogare de la norma comuna in aceasta materie, prevazuta de art.22 alin.(1) din Legea 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii privind infiintarea, organizarea si functionarea ANI, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative.
"Fata de textul de lege criticat ar rezulta ca tuturor acestor categorii de persoane care ocupa functii sau demnitati publice le sunt aplicabile dispozitiile art.22 alin.(1) din Legea nr.176/2010, putand contesta raportul de evaluare al ANI intr-un termen de 15 zile de la primire, cu exceptia deputatilor si al senatorilor, care ar avea la dispozitie un termen de 45 de zile de la primire pentru contestarea raportului de evaluare", se arata in motivare.
Curtea constata in acest sens ca, desi statutul constitutional si legal al membrilor Parlamentului, ca reprezentanti ai poporului, este diferit de statutul functionarilor publici si, in general, de al celorlalti cetateni, ceea ce determina, in consecinta, particularitati cu privire la exercitarea anumitor drepturi, acest statut nu poate fi retinut ca justificand o diferenta de tratament juridic in raport de celelalte categorii de persoane carora li se aplica Legea 176/2010.
'Aceasta intrucat, din perspectiva obiectului si scopului acestei reglementari - care vizeaza asigurarea integritatii in exercitarea demnitatilor si functiilor publice si prevenirea coruptiei institutionale - toate persoanele mentionate de art.1 alin.(1) din lege se afla in aceeasi situatie juridica, circumscrisa inca din titlul reglementarii, prin sintagma ''functii si demnitati publice'', in considerarea careia le revin obligatii specifice', explica judecatorii CCR.
Sub acest aspect, referindu-se la compatibilitatea unor particularitati procedurale, inclusiv in ceea ce priveste exercitarea cailor de atac, cu principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, Curtea Constitutionala a statuat de principiu ca ''nu este contrar acestui principiu instituirea unor reguli speciale, inclusiv in ce priveste caile de atac, cat timp ele asigura egalitatea juridica a cetatenilor in utilizarea lor''.
"Principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. (...) In consecinta, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie sa se justifice rational, in respectul principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice", mai spune Curtea.
Instanta constitutionala atrage atentia ca nu pot fi retinute ca argumente care sa justifice diferenta de tratament astfel instituita aspectele legate de specificul activitatii parlamentare sau de faptul ca ar exista ''multe situatii'' in care raportul ANI nu le-ar fi adus la cunostinta pe cale oficiala persoanelor care au facut obiectul evaluarii, cata vreme termenul de contestare a raportului de evaluare incepe sa curga de la data la care acesta a fost comunicat sub semnatura de primire catre deputatul sau senatorul in cauza sau, in cazul in care refuza primirea, prin anuntul facut de presedintele de sedinta in plenul Camerei din care face parte.
Decizia CCR este definitiva si general obligatorie, se comunica presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si primului-ministru si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
