In 6 martie la Primăria Municipiului Bucureşti a fost prezentat proiectul unui pasaj pietonal amplasat in Piata Roaman. Alexandru Beldiman explica: "problema pe care ne-am pus-o în primul rând prin proiect este rezolvarea civilizată a accesului în staţia de metrou Piaţa Romană. Prin soluţia propusă accesul se face din cinci puncte dispuse pe conturul pieţei : două pe trotuarul dintre str. Căderea Bastiliei şi Bdul. Dacia, unul la Coloane, altul la BCR şi al cincelea la confluenţa Bdului. Lascăr Catargiu cu Prelungirea Dacia."

Foto:

Odată coborât în subsol, viitorul pasager al metroului merge fără oprelişti până la staţia de metrou existentă. Realizarea acestui spaţiu subteran va rezolva şi problema complicată a traversărilor pietonale la nivelul solului.

Problema îmbunătăţirii traficului s-a pus strict în sensul fluentizării acestuia, ceeace se va realiza prin punerea în operă a proiectului. Proiectul nu-si propune să inhibe traficul pe Bdul. Magheru; acest lucru se poate face doar prin realizarea centurii Bucureştiului în regim de autostradă.

Proiectul realizat de Alexandru Beldiman propune:

• Creearea unui receptacol pentru pasagerii ce vor să ia Metroul din Staţia Piaţa Romană. Se evită în acest fel marea aglomeraţie care există – mai ales în orele de vârf – la accesul din Bdul. Magheru, descongestionând totodată trotuarul de est al acestui bulevard între Piaţa Romană şi intrarea actuală.
• Cazarea comerţului stradal – dezordonat şi inestetic – existent astăzi perimetral pe trotuarele Pieţei Romană şi pe trotuarul de est al Bdului. Magheru (noi credem că aceşti oameni au dreptul să-şi exercite activitatea în condiţii decente şi nicidecum nu trebuie să vină primăria cu buldozerul să-i dea afară, cum sugera reprezentanta unui ONG în discuţia de ieri)
• Creearea unui spaţiu luminat şi ventilat natural care va fi folosit pentru diverse activităţi cu caracter cultural: expoziţii, spectacole stradale, târguri de carte şi antichităţi, etc.
• Ordonarea spaţiului situat la nivelul solului. Prin proiect aceasta se face pe de o parte prin creearea  unei duble perdele de copaci dispusă perimetral pe conturul circular al pieţii, pe de alta, prin amplasarea a 4 scări circulare care marchează  colţurile unui pătrat (cea de-a cincea aflată în faţa coloanelor, capăt de perspectivă dinspre Bdul. Lascăr Catargiu va fi tratată diferit). Soluţia va aduce în spaţiul pieţei o notă de rigoare compoziţională. S-au considerat necesare aceste operaţii deoarece fronturile pieţei  au înălţimi care variază între P+1 şi P+11 etaje şi pentrucă din punct de vedere stilistic faţadele sunt foarte diferite. Perdeaua de copaci va genera un filtru, care va pondera impactul imaginii fronturilor permiţând totuşi decelarea acestora. Pentru cei care vor să vadă arhitectura caselor – care sunt parte a istoriei Bucureştiului  - acest lucru poate fi făcut de pe partea de trotuar aflată între perdeaua de copaci şi gard, care are 5,0 m lăţime. Totodata, prin crearea perdelei de copaci se măreşte volumul vegetal de la 18 mc în prezent la 1100 mc.
• Descongestionarea traficului.

In viziunea arhitectului, prin realizarea proiectului dat, spatiul va beneficia de imbunatatiri:

• Majorarea suprafetei aferente circulatiei pietonale de la 2327 mp la 3155 mp prin lăţirea cu 4,0 m a trotuarului perimetral pieţei.
• Diminuarea suprafetei aferente circulatiei rutiere de la 8326 mp la 7100 mp.
• Majorarea suprafetei de spatii verzi de la 128 mp la 528 mp.
• Realizarea unui nod intermodal de transport (legătura intre statiile RATB prezente în piaţă, staţia de metrou Piaţa Romană, şi staţiile de TAXI amplasate prin proiect pe străzile Mendeleev şi Căderea Bastiliei).
• Cresterea gradului de siguranţă şi confort pentru pietoni: durata medie de aşteptare scade de la 42 s la 0 s iar durata medie de deplasare scade de la 138 s la 78 s.
• Cresterea gradului de siguranta si confort pentru persoanele cu disabilitati prin crearea de dotări specifice(ascensoare, facilati de orientare, grupuri sanitare specializate)
• Modernizarea reţelelor edilitare prezente în piaţă – înlocuirea acestora si repozitionarea lor intr-o galerie edilitară nou prevăzută.
• Realizarea de spaţii comerciale în subteran.
• Îmbunătăţirea conditiilor de circulatie auto în intersecţie: Durata medie de asteptare a vehiculelor în intersecţie scade de la 135 s la 90 s, reprezentând o îmbunătăţire a situaţiei existente cu 33%.
• Îmbunătăţirea  condiţiilor de mediu prin diminuarea cantităţilor de emisii poluante în intersecţie, îndeosebi datorită diminuării timpului de staţionare ştiind că acesta generează  opriri şi porniri dese ale motoarelor.

Exemplele recente de pasaje pietonale şi comerciale subterane realizate sau în curs de realizare la Műnchen, Frankfurt, Napoli şi Paris, totdeauna aflate în legătură cu accese la metrou, ne spun că spaţiul subteran poate fi un loc al oraşului în care oamenii se pot simţi bine – dacă ele sunt corect concepute, putând – ca în cazurile menţionate - deveni un landmark al oraşului.