Presedintele Traian Basescu a declarat joi ca orice revizuire a Constitutiei ar trebui sa porneasca de la referendumul din noiembrie 2009, o modificarea a Legii fundamentale care nu ia in considerare vointa poporului, exprimata prin referendum, fiind "eronata si nedemocratica".

Presedintele Traian Basescu a participat joi, de la ora 9:30, la o dezbatere pe tema revizuirii Constitutiei, desfasurata la Academia Romana. La dezbatere mai iau parte presedintele Senatului, Crin Antonescu, si presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea.

Potrivit unui comunicat de presa al Presedintiei, incepand cu ora 9:30, presedintele participa la dezbaterea stiintifica nationala cu tema "Revizuirea Constitutiei: necesitate, oportunitate, obiective posibile" organizata de Institutul de Cercetari Juridice "Acad. Andrei Radulescu" al Academiei Romane. Evenimentul se desfasoara in Aula Academiei Romane.

10:30 Crin Antonescu ia cuvantul

• Desi evident, am niste optiuni, sustin niste solutii, ca om politic, ca presedinte al unui partid politic, ca presedinte al Comisiei parlamentare de revizuire a Constitutiei, nu sta in intentia mea sa le prezint si sa le argumentez acum.
• Chiar daca interventia dlui presedinte Basescu a avut deschideri, invitatii si chiar provocari polemice cat s epoate de accentuate, nu ma voi angaja in aceasta polemica, nu acum, nu aici.
• Cine spera o dezbatere si o revizuire a Constitutiei exorcizata de politica este condamnat sa ramana pe teritoriul iluziei, nu numai pentru ca politicienii nu vor scapa o asemenea ocazie de a face politica, dar si pentru faptul ca o Constitutie este o expresie a polticii mari.
• Noi, toti cei care in Comisia de revizuire si apoi in plenul celor 2 Camere vom revizui Constitutia, in calitatea noastra de oameni politici, de reprezentanti ai oamenilor, inteleg sau ne dorim sa facem de aceasta data politica in acest al doilea sens. Pentru cine facem aceasta Constitutie, pentru cine o modificam?
• Nu o facem, cum cred unii, pentru viitorul presedinte, mai ales ca nu stim cine va fi. Nu o facem, cum cred altii, pentru comoditatea actualului sau viitorilor prim-minstri in raport cu presedintele. Nu o facem pentru Parlament. Nu o facem pentru partide, nu o facem nici macar pentru intreaga clasa politica.
• Constitutia va fi revizuita, sper, pentru cetateanul roman, deci european, al secolului XXI. Nu va fi o rupere istorica de regim constitutional. Romania, fara indoiala ,va ramane un stat angajat in structurile, incepand cu UE, din care face parte, si legat responsabil de tratatele majore pe care le-a semnat si la care este parte.
• Romania va ramane, fara indoiala, un stat unitar. Romania va ramane, fara niciun fel de dubiu, o democratie constitutionala si parlamentare.
  
• Foarte, foarte probabil, Romania va ramane o republica. Nu avem mize de natura schimbarilor fundamentale de regim constitutional.
• Avem obligatia si sansa de a adapta si a deschide, fie si la nivel de nuanta, o lege fundamentala.
  
• Constitutia, sau cel putin ambitia oricui schimba sau modifica o Constitutie, e ca ea sa dureze cat mai mult, sa ofere garantii.
  

Declaratii Traian Basescu:

• Pentru mine este o surpriza placuta initiativa Academiei. Poate ar fi fost mai bine ca aceasta initiativa sa vina cu doi-trei ani inainte, dupa ce poporul roman s-a pronuntat printr-un referendum, referendum care trebuie sa stea la baza revizuirii Constitutiei.
  
• Nimeni nu poate ignora Articolul 1 din Constitutia Romaniei, care precizeaza foarte clar ca suveranitatea este a poporului, se exprima prin alesi sau in mod direct prin referendum. Orice plecare de pe alte baze la revizuirea Constitutiei este, dupa parerea mea, eronata, nedemocratica si ar situa pe cei care fac gestul revizuirii, fara sa tina cont de actul de suveranitate din noiembrie 2009.
  
• Procesul de revizuire a Constitutiei, in opinia unui presedinte al Romaniei care a indeplinit acest mandat timp de peste 8 ani, este in afara de orice dubiu, punctul de pornire este referendumul din noiembrie 2009.
• Astazi s-a constituit o comisie parlamentara, o comisie a societatii civile si inca nu stim obiectivele, ce vor sa modifice aceste comisii in Constitutie.
  
• Cert este un singur lucru, niciuna din entitatile deja anuntate ca fiind viitorii parinti ai Constitutiei nu porneste de la referendumul din noiembrie 2009.
• Va fi probabil momentul de afirmarea a democratiei din Romania, respectam un vot larg majoritar popular sau spunem "nu, noi avem o majoritatea care este deasupra legii". Iata intrebarea de la care pornim.
• Voi face o scurta trecere in revista a obiectivelor care au fost in vedere de presedintie atunci cand in baza Articolului 150 am transmis proectul de revizuire a Constitutiei catre Parlament.
  
• Prima premiza de la care am pornit a fost referendumul din 2009, si stiti foarte bine ca acesta a vizat Parlament unicemeral si reducerea numarului de parlamentari la 300.
• Al doila obiectiv al Constitutiei a fost clarificarea raporturilor institutionale dintre presedinte, prim-ministru si Parlament.
• Constitutia Romaniei, desi exceptionala pe principii, vreau sa afirm fara rezerve, aceasta realitate a Constitutiei Romaniei, este o constitutie moderne care garateaza drepturile si libertatile cetatenilor si fixeaza structura, osatura functionala a statului roman in mod corect si in acord cu lumea moderna, pacatele Constitutiei noastre fiind din neclaritatea unor exprimari din Constitutie care, in opinia mea, ar fi putut fi rezolvate prin niste legi de aplicare a diverselor articole din Constitutie. Nu s-a intamplat acest lucru. Am ramas cu niste neclaritatile de functionare si de relatii intre institutii.
• In varianta propusa de Guvern si Presedintie s-a incercat clarificarea acestor raporturi. Va dau cateva exemple. Primul a fost limitarea posibilitatii Guvernului de a-si angaja raspunderea in fata Parlamentului la o singura data pe sesiune, exceptie facand o eventuala angajare pe buget.
• O alta modificarea era legata de clarificarea raporturilor constitutionale dintre presedinte si prim-ministru in ceea ce priveste revocarea si numirea unor noi membri ai Guvernului, creand obligatia consultarii inaintea trimiterii propunerii.
• Abordarile au fost extrem de fine, nu am vrut tulburam substanta Cosntitutiei decat prin usoare clarificari dar importante pentru a elimina disputele dintre institutiile statului.
  
• O alta prevedere din proiectul depus la Parlament este stabilirea procedurii de realizare a referendumului, izvorata tot din realitatile politice si din neclaritati generate.
• O alta modificare este legata de reducerea de la 60 la 45 de zile a termenului de dizolvare a Parlamentului in cazul in care sunt respinse doua Guverne, asta pentru a diminua posibilitatea crizele politice.
• In proiectul de Cosntitutie s-a vizat reglementarea activitatii puterii judecatoresti prin instituirea unor raspunderi ca de exemplu raspunderii judecatorilor si procurorilor prin lege organica si instituirea expresa a obligatiei judecatorilor de a se supune Constitutiei si deciziilor Curtii Constitutionale.
  
• Proiectul depus la Parlament prevede adoptarea prin vot public a deciziilor CSM. Acest lucru inseamna o mai consistenta punere sub control public al CSM-ului. Cresterea transparentei activitatii CSM este importanta.
• Degeaba sedintele CSM sunt transmise in direct la tv, daca votul este secret. Cresterea transparentei activitatii CSM mi s-a parut importanta, din punct de vedere al transparentei statului. Pana la Urma CSM-ul administreaza una din puterile statului, o putere de care depindem toti, poate mai mult decat de puterea legislativa sau executiva. Credibilitatea statului este, in mod categoric, data in primul rand de puterea judecatoreasca.
  
• Tot aici am inlaturat prerogativa presedintelui Romaniei de a prezida sedintele CSM. Presedintele este totusi un exponent al puterii executive si am considerat ca o astfel de prerogativa poate aduce suspiciune asupra implicarii politicului in activitatea judecatoreasca.
• O alta categorie de ajustari, repet ajustari si nu intrare brutala in continutul actualei Constitutii, este legata de clarificarea unor reguli constitutionale referitoare la calitatea Romaniei de stat membru UE si NATO.
• Un alt set de clarificari este legat de clarificarea unor probleme financiare ale statului. Aceste noi articole au fost introdduse ca efect al evolutiilor europene in ultimii ani si ele viizeaza stabilirea la niveluilui Const. a faptului ca datoria publica nu poate depasi 60% din PIB iar deficitul nu poate depasi 3% din PIB.
• Din punct de vedere al activitatii Jusitiei, tot din pracatica, am propus modificarea termenului de retinere de catre procurori de la 24 de ore la 48 de ore. In multe situatii, termenul de 24 de ore este neoperant.
  
• Acestea sunt principalele puncte care au vizat revizuirea Constitutiei din proiectul depus la Parlament.
• Revizurea Constitutiei vizeaza strict aplicarea Parlamentului si clarificarea modului de interactiune dintre institutii.
• Supriza mea este ca toata lumea anunta revizuirea, nimeni nu anunta obiectivele revizuirii.
• Toti cei care sustin ca se pricep la Constitutie au vorbit despre orice, mai putin despre aplicarea vointei poporului.
• Am fost un presedinte care si-a mentinut mandatul doar prin aplicarea prevederilor Constitutiei. Altfel, de mult nu mi-as mai fi mentinut mandatul.
• Cred ca orice modificarea de Constitutie s-ar face, orice obiective si-ar propune, un lucru trebuie inteles si in Romania, si va rog sa ma credeti ca nu o spun deloc polemic, si anume acela ca nicio majoritate nu este deasupra legii si deasupra Constitutiei. Poti sa ai si o majoritate de 90%, ea trebuie sa ramana in interiorul legii, in interiorul Constitutiei. Orice alta abordare este nedemocratica si pune sub semnul intrebarii existenta statului de drept. Avem aceasta experienta, ii suportam consecintele si trebuie sa aratam ca am inteles un lucru fundamental al democratiei: majoritatea nu este deasupra legii.

Presedintele Traian Basescu a parasit Aula Academiei Romane dupa terminarea interventiei.