Foto: Agerpres

"Romanii se identifica pe aici cu uniforma: politie, armata, jandarmerie, SRI, adica toate institutiile de forta". Aceasta fraza, rostita de un deputat UDMR la o intalnire cu cativa jurnalisti de la Bucuresti invitati intr-o vizita in Harghita, spune cam totul despre mentalitatea locului. Secuii traiesc azi in spiritul cetatii asediate, cu complexul vesnicului oprimat, o stare opusa trecutului lor indepartat, cand erau populatie privilegiata. Romanii au avut mereu grija sa adanceasca acest complex, radicalii maghiari sa-l exploateze sau invers. Nedelicat de ambele parti. Insa nici unii, nici altii nu joaca chiar cu toate cartile pe fata. Secuii vor steag, simboluri ale identitatii, dar si ceva mai mult. La randul lor, romanii ajung sa le conteste drepturi inofensive de teama ca, odata deschise precedente, vor cere mai mult. Din ambiguitatile astea s-au nascut, in timp, cateva mituri.

Cateva mituri despre secui. Mitul romanului care nu poate cumpara paine de la magazin daca nu stie maghiara; mitul bunei intelegeri intre romanii si ungurii de rand; mitul celor mai sarace judete; mitul ofiterior infiltrati peste tot; mitul Tinutului Secuiesc etc. Ca orice mit, si miturile din secuime se bazeaza pe povesti cusute cu ata alba pornind, totusi, de la un sambure de adevar.

In barurile sau restaurantele din Miercurea Ciuc, de pilda, ungurii te servesc amabil in romaneste, dar gasesti destule magazine inscriptionate exclusiv in maghiara.

Or fi judete cu investitii putine, dar numai saracie lucie nu scrie pe ele. Vorba unui secui mandru: in Harghita si Covasna nu mai gasesti nici o casa de chirpici. Judetele ies sarace la numar de salariati, pur statistic. Intre cifre si realitate este insa o diferenta vizibila cu ochiul liber. Gospodariile secuilor mai au ceva prin ele, arata mai instarite decat multe asezari din sud sau din Moldova.

Tinutul Secuiesc are o istorie, chiar carti de istorie, dar nu poate avea un viitor in UE asa cum il viseaza radicalii de la Bucuresti sau Budapesta care se hranesc din mitologia trecutului. Si totusi, Tinutul Secuiesc este poate cel mai viu mit din partea locului.

Romanii si ungurii de rand se inteleg de minune, desigur, ca orice buni crestini, dar se cam vorbesc. Maghiarii ii vad pe romani lenesi si dezorganizati, la fel cum romanii nu scapa nici un prilej sa se planga (cam de toate si de toti).

Arhiepiscopul Covasnei si Harghitei, Ioan Selejan, pare romanul tipic: plangaret, vesnic aflat la ananghie, dar foarte descurcaret. Fara a

Arhiepiscopul Ioan Selejan

Foto: Hotnews

intra in prea multe detalii, parintele cu iPhone 5, cu niste clopote de vecernie pe post de ringtone, e personaj de film.

Poate juca oricand in thrillerul vietii lui, povestit ziaristilor cu scene care incep in Orientul Mijlociu, sub gloante, trec prin ultima mineriada din 1999 si continua in zilele noastre la capataiul profesoarei greviste sau cu secui nervosi.

La intrebarea: care sunt, totusi, primele trei probleme pe care Guvernul ar trebui sa le rezolve urgent pentru romanii din Harghita si Covasna, arhiepiscopul cade putin pe ganduri si apoi exclama: "In primul rand, ar trebui intocmita o lista cu aceste probleme!".

Lista cu probleme. Ceva mai pragmatici, consilierii maghiari din Consiliul Judetean identifica, la solicitarea grupului de ziaristi de la Bucuresti, trei provocari:

• 1. Comisia speciala de pe langa prefectura nu mai functioneaza de vreo doi ani, de cand UDMR a iesit de la guvernare. In lipsa activitatii comisiei, terenurile nu pot fi retrocedate, deci nici vandute, deci greu de comasat de catre un eventual investitor.
• 2. Impozitele pe verticala anuntate de Guvernul Ponta in agricultura (pe teren, pe animal, pe produs, pe profit etc) care risca sa-i ruineze, in opinia lor, pe tarani.
• 3. Dreptul de a se manifesta ca identitate etnica prin toate mijloacele posibile: steag, utilizarea limbii materne in administratie, autonomie culturala si teritoriala.
  

Generatia pragmaticilor din UDMR vorbeste prin gurile unor politicieni tineri, undeva la 35-40 de ani: Csaba Borboly, presedintele CJ

Borboly Csaba

Foto: Facebook

Harghita, Attila Korodi, fost ministru al mediului, sau Tanczos Barna, fost secretar de stat in ministerul Agriculturii.

Toti acesti lupi tineri pun in prim plan neajunsurile de ordin economic, perfect constienti ca discursul despre Tinutul Secuiesc, steaguri si identitate nu face doi bani daca secuii sau maghiari in general n-o vor duce mai bine.

Borboly i-a organizat pe taranii secui in asociatii, le-a inregistrat marca "Tinutului Secuiesc" sub care-si vand produsele mai scump (volume mai mari), planuieste sa convinga hipermarketurile sa deschida standuri cu produsele lor, adica nu prea sta degeaba. I-a convins pe secui sa traduca etichetele de pe produsele lor abia cand le-a suflat argumentul economic la ureche: vreti mai multi clienti, traduceti si in romaneste! In definitiv, nationalismul trece si el prin stomac.

Borboly vede la fel de pragmatic rezistenta romanilor la regionalizare. In spatele argumentelor de ordin nationalist vede ascunse interese care tin tot de stomac: "Dacă deciziile importante se iau la nivel regional, atunci aceasta va fi o problema pentru elita din Bucureşti din zona ministerelor, agenţiilor. Mai puţine maşini de teren, mai puţin schi în Austria etc".

"E o noua generatie care s-a saturat sa i se spuna de la Bucuresti ce sa faca cu viata de zi cu zi", rezuma deputatul UDMR Antal Istvan esenta nemultumirilor din secuime.

Ceilalti, radicalii, in razboi fratricid cu pragmaticii, seamana leit cu nationalistii romani: vorbesc in lozinci si pun pe primul loc autonomia teritoriala. Diferenta intre radicali (PPMT si PCM) si UDMR este de viteza. Radicalii vor autonomia acum, pe loc, cu argumente pasoptiste: suntem aici de 1000 de ani, lasati-ne sa ne vedem de ale noastre.

Pentru ei, obtinerea autonomiei teritoriale inseamna totul si acuza UDMR de prea multe compromisuri cu puterea, cat s-a aflat in Guvern, compromisuri care au amanat implinirea visului de aur al secuilor.

Cata autonomie teritoriala vor? Cam cata e acum si ceva mai mult: adica banii din redevente pe resurse naturale (si sunt destule, slava Domnului) sa ramana in judet, sa nu mai depinda de Bucuresti cu nimic, nimic. "Problemele noastre legate de autonomie sunt si ale voastre", cam asta spun toti, la unison. Inclusiv consilierul judeten care reprezinta USL, un profesor cat se poate de impaciuitor.

Insa pentru secui, autonomia inseamna mai mult cand privesc cu nostalgie la semiluna si la soarele de pe steagul lor alb-albastru.

Borboly Csaba si steagul

Sursa: Facebook

Secuii si steagurile lor. Se spune ca steagul a fost purtat de Moise Secuiul pe la 1600, simbol al libertatii secuilor rasculati impotriva coroanei maghiare. Asa s-au aliat de conjunctura cu Mihai Viteazul. Cine-ar fi zis atunci ca steagul va fi, peste cateva sute de ani, motiv de vrajba cu romanii?

"Adevarul e ca daca n-ar fi iesit scandalul asta, n-ar fi stiut nimeni de steagul nostru. Asa, a aflat toata lumea de el", spune Szép Sándor, prodecanul Universitatii Sapientia din Miercurea Ciuc. "Razboiul steagurilor" dintre Bucuresti si Budapesta a trezit la viata un simbol care incepuse sa se cam ofileasca.

In spatele prodecanului, se vede cladirea Consiliului Judetean. Pe cladire, steagul alb-albastru falfaie alaturi de cel romanesc de cativa ani buni fara sa-l fi bagat cineva in seama in afara de romanii verzi, mereu vigilenti cu tot ce misca.

Presedintele Consiliului Judetean Harghita, Borboly Csaba, a adoptat prin 2009 o hotarare care legaliza arborarea steagului judetului "care intamplator este al Tinutului Secuiesc", dupa cum scrie pe blog. Ani de zile, cat s-au judecat procesele, in afara de procesomani n-a murit de grija steagului nici un politician roman.

Dupa ce Budapesta a turnat gaz pe fitilul aprins de politicieni de la Bucuresti care au cerut evacuarea steagului la ceremonia instalarii unui nou prefect in Covasna, prefectii din secuime s-au pus pe amenzi si somatii.

Gest neinspirat, menit sa-i adanceasca pe secui in starea de asediati. Simbolul lor alb-albastru este astfel potentat de un scandal artificial, nu diluat cum s-a intamplat in mod natural in ultimii ani prin arborarea steagului secuiesc peste tot (institutii, scoli, etc). Steagul a intrat in uzul comun ca oricare alt simbol, golindu-se de semnificatia nationalista pe care tocmai i-o redau astazi romanii verzi sau interesati sa distraga atentia publica de la altele.

Secuii spun acum ca li se interzice dreptul elementar, european, de a-si manifesta identitatea. "Dacă dorim să avem acest drept, atunci să fim lăsaţi în pace, deoarece adevărata problemă este că noi exploatăm drepturile pe care le avem, alţii nu, şi apoi vor să retragă aceste drepturi de la noi. Noi vrem şi folosim autonomia locala, dar mulţi nu vor, că-i mai liniştit în paternalism, să decide Bucureştiul, nu ne batem capul cu problemele noastre, sa decide în centru. Steagul secuiesc este o astfel de problemă", scrie pe blogul sau presedintele CJ Harghita, Csaba Borboly. Apoi, Borboly nu intelege de la Gorj se poate si in Harghita nu. Si cine-l poate contrazice?

Numai ca mesajele transmise din Secuime sunt uneori confuze, dand nastere la interpretari si suspiciuni. Grupul de ziaristi de la Bucuresti este invitat sa-si petreaca o seara, la un restaurant, impreuna cu un grup de istorici si ziaristi locali.

Un restaurant plin cu simbolurile Ungariei Mari, altfel cat se poate de primitor. Asta-i ceva mai mult decat steagul alb-albastru. "A fost o greseala, un loc ales cam neinspirat", admite cu franchete Csaba Borboly, organizatorul vizitei. Asta-i locul preferat al radicalilor.

Unul dintre istorici, Herman Gusztav Mihaly, a scos in 2009 chiar o istorie a secuilor, alt motiv de suspiciune din partea majoritatii romanesti. "In cartile astea nu-i nimic despre romani", observa un ziarist local. Ce vor, adica, sa spuna cu asta? Si neincredrea reciproca sporeste.

Maghiarii sustin ca asa isi exprima identitatea si cam atat: cu steag, cu istorie si, daca se poate, cu autonomie teritoriala. Numai asa, spun ei, mai pot spera ca vor fi in Tinutul Secuiesc si peste o suta sau doua sute de ani, asta daca tot si-au petrecut ultima mie acolo.

Ascultand reactiile oficialilor de la Budapesta, romanii gasesc motive sa-i intrebe din nou: sigur doriti doar atat?

Nota: Reportaj realizat in urma unei vizite organizate de Consiliul Judetean Harghita