Finantarea spitalelor private din Fondul Asigurarilor de Sanatate obligatorii a fost unul dintre subiectele discutiei de astazi dintre delegatii FMI si reprezentantii producatorilor de medicamente si ai pacientilor. Zgomotul mediatic din jurul acestui subiect intrece cu mult miza financiara a masurii promovate de Ministerul Sanatatii. Saptamana trecuta, oficialii Ministerului Sanatatii au anuntat ca spitalele private vor putea obtine fonduri publice in cazul serviciilor ambulatorii, de analize si operatii care nu pot fi efectuate de catre stat.

Luni, delegatia FMI a avut o intalnire cu reprezentantii producatorilor de medicamente si ai asociatiilor de pacienti. Puteti citi mai jos declaratiile ulterioare intalnirii care ofera doua raspunsuri diferite la aceeasi intrebare: "sustine sau nu FMI-ul masura sistarii finantarii spitalelor private din fondurile asigurarilor medicale obligatorii?"

  • Cristian Hotoboc, presedintele Aliantei pentru Sanatate: "Dansii, din cat le-am expus noi problema au fost de acord cu noi, ca nu e normal sa scoti de la finantare spitalele private. E normal sa ai un tratament egal la public si la privat, iar pacientul sa aleaga intre public si privat."

Mai multi participanti la intalnire au confirmat pentru HotNews.ro ca pozitia delegatilor FMI nu a fost una vehement pro sau contra acestei masuri. Comentariul oferit in timpul intalnirii de catre delegatii FMI ar fi fost in directia mentinerii situatiei actuale doar in conditiile unui control strict al cheltuielilor.

Pe de alta parte, delegatii FMI au apreciat ca problematică chestiunea conflictului de interese dintre spitalele private si spitalele publice care concureaza in anumite situatii de pe pozitii inegale (cu referire directa la clinicile private detinute de medici care lucreaza in acelasi timp si la clinici de stat).

Marti, 22 ianuarie, delegatia FMI urmeaza sa aiba o intalnire cu ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu.

Oficialii Ministerului Sanatatii au declarat saptamana trecuta ca spitalele private vor avea acces la banii Fondului National Unic de Asigurari de Sanatate doar prin serviciile prestate in ambulatoriu, in laboratoarele de analize medicale sau in cazul interventiilor chirurgicale care nu pot fi practicate intr-un spital de stat.

In celelalte cazuri, pacientii nu-si vor mai putea folosi asigurarea obligatorie de sanatate pentru a deconta servicii medicale in spitalele private, 40 de milioane de euro fiind astfel redirectionati dinspre spitalele private inspre cele de stat.

Cifra nu este suficient de credibila pentru ca lipsesc statisticile directe care sa demonstreze exact cati bani sunt decontati spitalelor private: unii oficiali guvernamentali au declarat initial ca e vorba de 10% dintre cele 7,4 miliarde de lei alocate cheltuielilor spitalicesti, apoi au revenit afirmand ca e vorba de 3%, in timp ce manageri ai unor mari spitale private avanseaza suma de 20 milioane de euro anual.

Pentru spitalele private mari care nu au sume importante decontate prin contracte cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (MedLife, Regina Maria, etc.) aceasta masura a guvernului Ponta nu reprezinta o miza importanta. Exista insa spitale private importante in Bucuresti, Oradea sau alte orase din tara pentru care contractele cu CNAS sunt esentiale.

In fapt, eliminarea privatilor de la finantarea anumitor servicii medicale din fondurile asigurarilor medicale de baza este o pregatire a terenului pentru definirea in primavara a noului pachet de asigurari de baza, unul limitat pentru a permite introducerea unei asigurari medicale complementare private.