Ministerul Justitiei sustine ca nu exista niciun text constitutional care sa reglementeze numirea in functiile de conducere din parchete, ceea ce inseamna ca aceasta se face in conditiile reglementate de lege, iar o ipoteza precum aceea ca presedintele Romaniei numeste judecatorii sau procurorii in toate functiile, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, ar conduce la ideea ca toate persoanele numite deja conform altei proceduri au fost numite cu incalcarea Constitutiei, ceea ce ar duce la vacanta tuturor acestor posturi.

Potrivit unui comunicat transmis luni si citat de Agerpres, Ministerul Justitiei (MJ) a facut o analiza a prevederilor constitutionale si legale in legatura cu numirea in functiile de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie.

"In consecinta, interpretarea art. 134 din Constitutie nu poate duce la concluzii absurde care, in substanta lor, ar insemna practic anihilarea independentei sistemului judiciar in limitele prevazute de Constitutie si legile speciale si nesocotirea competentelor altor institutii ale statului", se arata in comunicat.

MJ precizeaza ca art.134 alin.(1) din Constitutie partajeaza atributiile CSM si ale presedintelui Romaniei cu privire la numirea in functie a judecatorilor si procurorilor, astfel ca, in calitate de garant al independentei justitiei, Consiliul propune, iar seful statului, in exercitarea rolului de a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, numeste.

"Pornind de la reglementarile legale potrivit carora admiterea in magistratura se face prin concurs organizat de catre CSM, prin intermediul Institutului National al Magistraturii, textul constitutional analizat are in vedere atributia presedintelui de a investi in functie magistratii, judecatori si procurori, cu consecinta dobandirii inamovibilitatii, respectiv a stabilitatii, urmata de exercitarea atributiunilor specifice autoritatii judecatoresti. In mod simetric, presedintele are si atributia eliberarii din functie a judecatorilor si procurorilor. Textul constitutional nu se refera insa si la numirea in functiile de conducere, aspecte ce tin de cariera profesionala a magistratilor. Asadar, legiuitorul nu are constrangeri de rang constitutional in stabilirea solutiei legislative privind numirea procurorilor in functiile de conducere. Aceasta cu atat mai mult cu cat, in baza art. 134 alin. (4) din Constitutie, CSM indeplineste si alte atributii stabilite prin legea sa organica, in realizarea rolului sau de garant al independentei justitiei", sustine MJ.

Sursa citata subliniaza ca au un deplin suport constitutional prevederile legale nou introduse care stabilesc ca numirea principalelor functii de conducere din PICCJ si DNA se face de catre presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei si cu avizul CSM.

Referitor la numirea conducatorilor PICCJ si DNA, potrivit art. 132 alin. (1) din Constitutie, procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justitiei.

"De aceea, ministrul Justitiei raspunde pentru eficienta parchetelor. In aceste conditii, ministrul Justitiei trebuie sa vegheze la conducerea parchetelor pe baza principiului responsabilitatii si al eficientei. Ministrul Justitiei nu controleaza in niciun caz solutiile procurorilor, acestia fiind independenti potrivit art. 4 alin. 1 din proiectul de modificare a Legii 303/2004, iar nu numai stabili, asa cum se prevede in actuala forma a Legii nr. 303/2004. Independenta procurorilor este consacrata si prin art. 61 alin. 2 din modificarile aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara", precizeaza MJ.

Ministerul arata ca modificarile propuse sunt in total acord cu documentele internationale in materie si chiar se ridica deasupra standardelor europene, iar procedura de numire si revocare a conducatorilor parchetului este conforma cu cea din alte state membre ale Uniunii Europene, precum Danemarca, Finlanda, Suedia, Germania, Irlanda, Olanda, Spania, Portugalia, Cehia, Estonia, Slovenia si altele.

"Astfel, Recomandarea (2000)19 privind rolul procurorului in sistemul justitiei penale, adoptata de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei, afirma in articolul 11 ca 'parchetele vor da periodic si public socoteala pentru activitatile lor si, in special, pentru cum au indeplinit prioritatile'. Iar in articolul 13 se recunoaste posibilitatea ca procurorii 'sa faca parte din executiv sau sa fie subordonati executivului' si se cer anumite garantii, cum ar fi reglementarea prin lege a puterilor executivului asupra procurorilor, transparenta in exercitarea puterilor executivului asupra procurorilor, respectarea tratatelor internationale si a principiilor generale de drept etc. Modificarile operate de proiectul de lege merg mai departe, in sensul ca atribuie mult mai multa independenta procurorilor din Romania", se spune in document.

MJ subliniaza ca interpretarea potrivit careia art. 134 alin. (1) din Constitutie se refera si la numirile in functiile de conducere sau in oricare alte functii de judecator sau de procuror ar conduce la obligatia ca, la propunerea CSM, presedintele sa numeasca judecatorii sau procurorii in toate functiile de conducere, inclusiv in cele de nivel inferior, cum ar fi functiile de procuror sef birou sau procuror sef serviciu ori presedinte de sectie, precum si in toate functiile de executie ocupate ca urmare a promovarii, cum ar fi functia de judecator la tribunal, obtinuta prin promovarea din functia de judecator la judecatorie, semnificand de fapt subordonarea fata de executiv.

"Acelasi regim juridic ar urma sa aiba si functiile de conducere ocupate prin delegare. Astfel la nivelul anului 2012, 642 functii de conducere din cadrul instantelor si respectiv 634 functii de conducere din cadrul parchetelor ar urma sa fie supuse procedurii numirii de catre presedinte la propunerea CSM aceeasi maniera s-ar proceda practic, indiferent daca mandatul ar fi consecinta numirii sau a delegarii. Prin acelasi procedeu s-ar materializa si numirea in functiile de executie ocupate ca urmare a promovarii, ceea ce inseamna de fapt substituirea presedintelui si in atributiile exclusive conferite CSM prin lege. O asemenea ipoteza ar conduce si la ideea ca toate persoanele numite deja in aceste functii de conducere sau de executie conform altei proceduri prevazute de lege (care nu au fost numite de catre presedintele Romaniei sau care au fost numite de presedintele Romaniei, dar nu la propunerea CSM) au fost numite in functii cu incalcarea Constitutiei, ceea ce ar fi de natura ca, printre altele, sa ridice grave probleme privind actele juridice intocmite de catre acestea. Mai mult, ar conduce, in mod automat, la vacanta tuturor acestor functii si la reluarea procedurilor de numire pentru aproape toti judecatorii si procurorii", atrage atentia sursa citata.

MJ arata ca Legea 247/2005 a fost verificata in cadrul controlului anterior de constitutionalitate fiind pronuntata Decizia 375/2005, cand au fost criticate prevederile din Legea 303/2004 prin care se stabileste dreptul presedintelui de a face numirile in cele mai inalte functii din Ministerul Public la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul consultativ al CSM, autorii sesizarii fiind parlamentari ai opozitiei - membri PSD, care sustineau ca aceste prevederi contravin dispozitiilor art. 134 din Constitutie.

"Referitor la aceste critici, Curtea a constatat ca 'numirea judecatorilor si procurorilor urmeaza a se face la propunerea CSM in continuare, iar numirea in anumite functii de conducere se face dintre persoanele numite anterior in functia de procuror. Daca presedintele Romaniei nu ar avea niciun drept de examinare si de apreciere asupra propunerilor facute de CSM pentru numirea judecatorilor si procurorilor sau in anumite functii de conducere ori daca nu ar putea refuza numirea nici motivat si nici macar o singura data, atributiile presedintelui Romaniei, prevazute de art. 94 lit. c) coroborat cu art. 125 alin. (1) din Constitutie, ar fi golite de continut si importanta'", se mentioneaza in comunicat.

MJ mai precizeaza ca, prin Decizia 551/2009, in solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 54 din Legea 303/2004, Curtea a apreciat ca "in aplicarea acestor prevederi, legiuitorul are libertatea de a reglementa competenta presedintelui Romaniei de a-i numi in functie, inclusiv in functii de conducere, si de a-i revoca pe toti magistratii la care textul constitutional se refera".

In sedinta CSM de vineri, presedintele Traian Basescu a ridicat problema numirii sefilor DNA si Parchetului General, precizand ca, potrivit articolului 134 din Constitutie, nu ministrul Justitiei ar trebui sa faca propunerile, ci CSM.

Potrivit articolului 134 din Constitutia Romaniei, alineatul 1, "Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii."

Basescu a cerut CSM "un punct de vedere neoficial" legat de aceasta problema.

"Propunerea trebuie sa vina, potrivit Constitutiei, de la CSM. Avem o lege care pe aceasta procedura nu a fost atacata la Curtea Constitutionala a Romaniei, pana acum. Nu va cer un raspuns acum. Avem si articolul care spune ca Ministerul Public functioneaza sub autoritatea ministrului Justitiei. In opinia mea de inginer, nu poate sa substituie prevederea expresa a articolului 134 din Constitutie", a afirmat Basescu.

Amintim ca pe 27 decembrie, ministrul Pivniceru a transmis presedintelui Traian Basescu propunerea pentru numirea in functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a lui Nitu Tiberiu Mihail, respectiv a lui Irimie Ioan in functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie. Cele doua propuneri au primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii; avizul CSM este insa consultativ, decizia finala apartinand sefului statului.