La cateva zile dupa ce au primit premiul Nobel pentru Pace, la Oslo, liderii celor 27 de tari europene se vor reuni joi si vineri la Bruxelles pentru summitul de iarna, unde Zona Euro se afla inca o data in centrul atentiei, scrie AFP. Romania va fi reprezentata de presedintele Traian Basescu.
Cancelarul german Angela Merkel a apreciat luni ca nu a fost inca depasita criza din Zona Euro, reactionand astfel la afirmatiile presedintelui francez Francois Hollande, care oferise asigurari ca aceasta criza a "ramas in spatele nostru".
"Nu cred ca ne-am recastigat competitivitatea inca, reformele in numeroase tari trebuie sa continue", spusese cancelarul german, in momentul in care numerosi lideri se tem ca Italia se va opri de pe acest drum, o data cu demisia anuntata a sefului guvernului, Mario Monti, si revenirea in politica a fostului premier, Silvio Berlusconi.
Europenii vor analiza in cadrul summitului de joi si vineri asupra propunerilor de aprofundare a Uniunii economice si monetare, pe baza raportului redactat sub umbrela lui Herman Van Rompuy, presedintele UE.
Acest raport distinge trei etape: finele lui 2012-2013, 2013-2014 si dincolo de orizontul anului 2014, respectiv dupa urmatoarele alegeri europene.
Prima, deja in curs si care ar trebui sa se intinda pe tot anul 2013, consta in asigurarea faptului ca se va taia legatura intre banci si datoriile suverane, unul dintre motivele gravei crize pe care o traverseaza Europa.
Ea presupune in special instaurarea unui mecanism unic de supraveghere a zonei euro, incredintat BCE cu sprijinul autoritatilor nationale, asa cum s-a decis la summitul din iunie.
Daca aceasta idee se bucura atunci de consens, ea este astazi o sursa de dezacorduri. Una dintre dovezi: o reuniune care a avut loc martea trecuta intre ministrii de Finante a esuat. Ea se va relua deci miercuri, cu 24 de ore inaintea inceputului summitului, cu speranta de a se ajunge la un compromis care sa fie prezentat liderilor europeni.
"Bunavointa nu lipseste dar nu trebuie sa uitam ca (uniunea bancara) este fara indoiala unul dintre proiectele de integrare cele mai complexe din ultimii ani si calitatea trebuie sa prevaleze asupra rapiditatii", a temperat saptamana trecuta un purtator de cuvant al ministerului german al Finantelor.
Printre subiectele care genereaza dezacorduri, europenii nu au reusit inca sa ajunga la un acord asupra bancilor care vor face obiectul viitoarei supervizari. Pentru Paris, BCE trebuie sa fie "decidentul ultim" pentru supravegherea celor 6.000 de banci din Zona Euro, in timp ce Berlinul doreste ca BCE sa se concentreze doar asupra marilor banci si a celor care prezinta un risc sistemic pentru ansamblul economiei.
Un alt subiect de dezacord: cum sa articulezi rolul de institutie monetara al BCE cu noile activitati de supervizare bancara?
In fine, cei 27 trebuie sa ajunga la un compromis care sa tina cont de dezideratul tarilor care nu sunt membre ale Zonei Euro si care doresc sa participe la mecanismul de supraveghere, cum este cazul Suediei, dar si al Romaniei, si deci sa rezolve chestiunea drepturilro de vot in sanul Autoritatii bancare europene, EBA.
Un al subiect: europenii trebuie sa decida joi dimineata, in cadrul unei reuniuni a ministrilor de Finantate, acordarea unui imprumut de 34,4 miliarde de euro pentru Grecia, tara care se afla in pragul falimentului. Deblocarea acestei sume, inghetata de mai multe luni, depinde de reusita operatiunii de rascumparare de datorii lansata de Grecia si care a fost prelungita pana marti, deoarece nu si-a atins obiectivul. Aceasta operatiune ar trebui sa permita reducerea datoriei Greciei cu circa 20 de miliarde de euro.
FMI, unul dintre creditorii publici ai Greicie, conditioneaza reluarea creditarii de succesul acestei operatiuni. Liderii europeni au lasat sa se inteleaga ca vor da unda verde acestei finantari.
1
1
