Ministrul de Externe, Titus Corlatean, afirma ca asteptarile "societatii romanesti fata de inaltul oficial care va reprezenta Romania la Consiliul European sunt de a promova fara echivoc si cat se poate de ferm" interesele Romaniei, "iar acesta inseamna inclusiv utilizarea dreptului de veto".
Declaratia a fost facut intr-u comunicat transmis de MAE, in care se fac cateva precizari referitoare la "declaratiile publice pe tema utilizarii dreptului de veto in contextul negocierilor din Consiliul European pe tema exercitiului financiar 2014-2020."
Ministerul mentioneaza ca, potrivit Tratatului privind Functionarea Uniunii Europene (art. 312), cadrul financiar multianual al Uniunii este stabilit printr-un regulament adoptat de Consiliul UE in unanimitate, dupa aprobarea Parlamentului European, care se pronunta cu majoritatea membrilor care il compun. Principiile ce vor fi reglementate prin acest act juridic al Consiliului UE trebuie insa agreate, intr-o prima faza, la nivelul institutiei UE care stabileste liniile de orientare generale ale politicilor UE, respectiv Consiliul European (conform articolului 15 TUE).
Modalitatea de adoptare a actelor Consiliului European este consensul. Aceasta modalitate de adoptare presupune obtinerea unui acord politic din partea tuturor membrilor Consiliului European asupra principalelor aspecte ale cadrului financiar multianual, fiecare stat membru dispunand practic de un drept de veto in privinta adoptarii cadrului financiar multianual.
In cazul in care interesele politice si economice majore ale unui Stat Membru nu se regasesc in forma finala a pachetului de negociere, iar propunerile existente nu sunt acceptabile, exprimarea dezacordului este o optiune care poate fi luata in calcul de oricare dintre Statele Membre ale Uniunii, ceea ce ar presupune practic neajungerea la consens si implicit amanarea luarii unei decizii pe subiectul respectiv pentru o alta reuniune a Consiliului European, se arata in comunicat.
"In istoria Consiliilor Europene au fost astfel de situatii. Chiar negocierile cu privire la cadrele financiare multianuale anterioare au cunoscut astfel de momente. Astfel, acordul asupra actualului cadru financiar multianual (2007-2013) a fost obtinut la Consiliul European din decembrie 2005, in conditiile in care primele negocieri la nivelul Consiliului European din iunie 2005 au esuat, pe fondul blocajului generat de opozitia clara a unor state membre, nefiind posibila obtinerea consensului Statelor Membre asupra pachetului de compromis propus la momentul respectiv de Presedintia rotativa. Deci optiunea exista si a fost folosita de statele membre, la nivelul Consiliului European, cand au considerat ca interesele lor majore nu sunt reflectate de pachetul de negociere", a spus ministrul Titus Corlatean, potrivit comunicatului.
Obiectivele Romaniei in aceste negocieri sunt cunoscute si clare, iar interesele sale privind politica de coeziune si politica agricola comuna trebuie ferm si vocal protejate si sustinute in cadrul negocierilor. Daca textul de negociere este unul inacceptabil, asa cum este cazul cu propunerea existenta la acest moment, trebuie sa spunem acest lucru partenerilor nostri, inclusiv sub aspectul optiunii pe care o avem, respectiv de a ne opune. Interesele Romaniei au fost cel mai bine reflectate pana acum de propunerile Comisiei si ale Parlamentului European.
Pozitia Romaniei nu este una izolata, sunt si alte state membre care ne impartasesc punctul de vedere, atat in ceea ce priveste politica de coeziune, cat si politica agricola comuna. Acest lucru a fost reflectat si de ultima reuniune de la Bruxelles a Grupului Prietenii Coeziunii.
Este evident ca asteptarile societatii romanesti fata de inaltul oficial care va reprezenta Romania la Consiliul European sunt de a promova fara echivoc si cat se poate de ferm interesele Romaniei, iar acesta inseamna inclusiv utilizarea dreptului de veto" a subliniat ministrul afacerilor externe Titus Corlatean, citat in comunicat.
2
10
