Taxa clawback aplicabila din iunie 2010 aduce la bugetul de stat venituri de 300 de milioane de euro pe an, iar producatorii de medicamente care nu au platit aceasta contributie trebuie sa o faca cu 2009, a declarat, duminica, pentru Mediafax, fostul presedinte al CNAS Lucian Duta.
Potrivit Guvernului, Corpul de Control al premierului va sesiza Directia Nationala Anticoruptie asupra unor posibile fapte de natura penala constatate in cadrul unei actiuni de control privind activitatea Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate (CNAS), acuzand ca, din cauza modului defectuos in care reprezentantii CNAS si ai Ministerului Sanatatii si-au exercitat atributiile de serviciu privind realizarea unei evidente a platitorilor contributtei trimestriale, nu au fost incasate venituri in suma totala de 189,7 milioane lei, reprezentand contributii trimestriale.
In aceasta comunicare transmisa de Guvern sunt mentionate doua perioade diferite pentru care este calculata paguba constatata, respectiv trimestrul IV 2009-trimestrul III 2010 si trimestrul IV 2009-trimestrul III 2011. Ulterior, reprezentanti ai Guvernului au precizat ca perioada pentru care a fost calculata paguba este trimestrul IV 2009-trimestrul III 2011, nu pana la trimestrul III 2010 cum a informat.
In replica la anuntul Guvernului privind sesizarea DNA, fostul presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), dr. Lucian Duta, a declarat, duminica, pentru MEDIAFAX: "Raportul Corpului de control al primului ministru face referire la Ordonanta de Urgenta 104 din octombrie 2009 si care prevedea colectarea taxei clowback de la producatorii de medicamente, veniturile realizate din aceasta taxa mergand exclusiv in bugetul Ministerului Sanatatii. Aceasta ordonanta prevedea, de asemenea, ca in termen de 15 zile de la emiterea ei, trebuiau elaborate normele de aplicare a acesteia, printr-un ordin comun al ministrului Sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate".
Fostul presedinte al CNAS, Lucian Duta, a mai spus ca pana la sfarsitul lui octombrie 2009, ministrul Sanatatii de atunci impreuna cu presedintele Casei trebuiau sa emita aceste norme.
"Ministrul Sanatatii de atunci, Ionut Bazac, impreuna cu presedintele CNAS, prof. dr. Irinel Popescu, trebuiau sa emita aceste norme. Trebuie, totusi sa adaug ca din punct de vedere insitutional CNAS nu are drept de initiativa legislativa, acesta sarcina apartinand ministrul Sanatatii", a sustinut Duta.
Duta si-a inceput mandatul la CNAS in decembrie 2009.
"Eu am preluat mandatul in decembrie 2009. CNAS a facut toate demersurile legale catre MS, pe atunci ministrul Sanatatii era Cseke Attila, aducandu-i la cunostinta faptul ca echipa anterioara nu a implementat deloc aceste norme. Drept pentru care am facut toate demersurile legale institutionale pentru a grabi implementarea acestor norme. In urma repetatelor demersuri, MS a semnat aceste norme in iunie 2010", a explicat Lucian Duta.
El a spus ca in niciun caz responsabilitatea pentru intarzierea publicarii normelor nu poate fi atribuita CNAS.
"CNAS nu are nicio responsabilitate fata de aceasta intarziere. Consider ca ceea ce se intampla acum este o actiune strict politica, determinata de primul-ministru al Romaniei, Victor Ponta, care incearca in acest fel sa acopere propriile minciuni si hotii si, mai ales, propria incompetenta. Mai vreau sa mentionez faptul ca, din punct de vedere tehnic, Ordonanta de Urgenta 104 in forma in care a fost redactata de echipa fostului ministru (PSD-n.r.) Ionut Bazac era aproape imosibil de aplicat, intrucat lasa loc la numeroase interpretari din punct de vedere juridic. Pe cale de consecinta, si elaborarea normelor era si mai dificil de realizat, motiv pentru care a fost atacata in instanta de producatori de medicamente, unii chiar castigand procesele", a continuat fostul sef al CNAS.
El a mai spus ca afirmatia potrivit careia aceasta intarziere a adus prejudiciu statului este o "minciuna".
"Afirmatia ca s-a produs un prejudiciu este o minciuna. Nu este niciun prejudiciu. Exista la aceasta ora actiuni legale prin care producatorii de medicamente trebuie sa plateasca si taxa aferenta lui 2009. In plus, Ordonanta privind taxa clawback, emisa de noi in iunie 2010, si care este in vigoare si azi, aduce statului roman venituri de 300 de milioane de euro pe an. Sunt venituri foarte importante pentru bolnavii din Romania pe care domnul Ponta si Guvernul le folosesc cu mare placere, dar uita sa le anunte public", a conchis Duta.
Corpul de Control va sesiza si ANI, a informat Guvernul, aratand ca Molnar Geza, consilier in Ministerul Snatatii, a lucrat atat ca membru atat im cadrul Consiliului de Administratie al CNAS, cat si in cadrul Consiliului de Administratie al companiei Antibiotice Iasi, incalcand Legea 95/2006 care interzice membrilor CA al CNAS sa detina functii in cadrul societatilor comerciale cu profil farmaceutic.
