"Uniunea Europeana trebuie sa arate Republicii Moldova luminita de la capatul tunelului, sa dea o speranta ca la finalul acestui drum nu exista un zid de netrecut", spune, intr-un interviu la RFI, comisarul european pentru Extindere, Stefan Fule. El declara pe de alta parte ca "stabilirea unei legaturi intre MCV si aderarea Romaniei la Spatiul Schengen e gresita, indiferent cine o face".
Reporter: Anumite state europene, precum Germania, incearca sa reintroduca vizele pentru statele din Balcanii de Vest, care obtinusera din partea Uniunii o liberalizare a vizelor. Cum putem avea o politica de extindere si de vecinatate coerenta, daca unele state decid sa renunte la decizii deja luate?
Stefan Fule: Sunt sase state care au formulat aceasta cerere. Pe de o parte, le inteleg meritele si temerile, din pricina ca exista un numar in crestere de solicitari de azil nefondate. Acestia folosesc in mod gresit regimul de vize liberalizat intre statele din Zona Schengen si cele din Balcanii de Vest. Sunt convins ca statele din Balcani vor lua aceasta problema in serios si consider ca este inca timp sa fie luate masurile care sa impiedice cresterea numarului de solicitari de azil nemotivate. Consider de asemenea ca aceste sase tari trebuie sa se gandeasca de doua ori inainte sa mearga pana la capat cu cererea de suspendare a vizelor. Inteleg ca avem o problema care trebuie rezolvata cu toata seriozitatea, pentru ca reprezinta o parte a politicii europene din aceasta regiune. In acelasi timp, aveti dreptate: renuntand la liberalizarea vizelor, ar fi un mare pas inapoi pentru cetatenii din Balcanii de Vest, dar si pentru politica de extindere si de vecinatate a Uniunii Europene.
Rep.: Ati spus ca nu exista niciun zid la capatul Parteneriatului Uniunii Europene cu Moldova. Cand va fi facut concret urmatorul pas in ceea ce priveste apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeana?
S.F.: Asta nu stiu. Ce incerc sa spun este ca in acest moment Uniunea trebuie sa arate Moldovei luminita de la capatul tunelului. Trebuie sa dea o speranta ca la finalul acestui drum nu exista un zid de netrecut. In acelasi timp, exista multe chestiuni in prezent pe agenda de negociere cu Republica Moldova. Negociem politica de asociere, integrarea economica, liberalizarea vizelor. Totodata, potrivit principiului mai mult pentru cei care fac mai mult ("more for more"), Uniunea va da ajutor financiar pe cap de locuitor. Speram ca pe masura ce Moldova va merge mai departe pe calea reformelor, sa existe si o sustenabilitate financiara mai mare a acelor reforme. Moldovei i se cere uneori sa faca pasi dificili, asa ca are totusi nevoie sa vada perspectiva europeana la capatul drumului.
Rep.: Daca tot am ajuns la acest capitol￢ am vazut in aceste ultime luni schimbari politice importante produse de primavara araba. Sa ne asteptam la o schimbare in ceea ce priveste finantarea politicii de vecinatate? Adica mai multi bani pentru vecinatatea sudica, mediteraneana si mai putini pentru vecinatatea estica?
S.F.: Nu cred ca se va intampla asta. Lucrurile nu functioneaza chiar asa. A existat in trecut un fel un fel de "gentlemen's agreement" intre statele membre ale Uniunii Europene, in privinta portiunii de buget care s-a indreptat catre Sud si cea destinata Estului. Dar avem doua principii fundamentale diferite. Primul este diferentierea. Politica noastra a fost acum ajustata, pentru a incerca sa rezolvam problemele din Sud si o alta pentru problemele din Est. Al doilea principiu nou este cel pe care l-am enuntat deja: "mai mult pentru mai mult". Cu alte cuvinte, cu cat o tara face mai multe reforme, cu atat se poate astepta sa primeasca mai mult sprijin de la Comisia Europeana. Sau ca sa parafrazam: in loc de un procent stabilit in avans pentru statele din Est sau pentru cele din Sud, toata lumea ar trebui sa accepte ca banii se vor indrepta catre cei mai hotarati sa treaca la fapte, spre cei care fac reformele.
Continuarea pe www.rfi.ro.
0
0
