Parchetul a inceput urmarirea penala impotriva a 22 de medici si farmacisti acuzati ca au fraudat bugetul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate cu 1,6 milioane de lei, prin compensarea frauduloasa a contravalorii unor retete false, anunta parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, intr-un comunicat de presa.
Cele 22 de persoane sunt cercetate pentru urmatoarele infractiuni:
- inselaciune cu consecinte deosebit de grave;
- fals intelectual si uz de fals;
- luare de mita;
- dare mita
- spalare de bani.
In cursul zilei de marti, procurorii au efectuat 6 perchezitii in Bucuresti, dupa ce in martie 2012, in aceeasi cauza, au mai fost efectuate un numar de 27 de perchezitii domiciliare.
Cei acuzati foloseau doua metode de fraudare:
1. Farmacistul (de regula diriginte de farmacie sau coordonator de zona) stabilea o legatura cu un medic (specialist sau de familie). In baza intelegerii cu farmacistul, medicul prescria in mod constant numeroase retete false cu valoarea compensata, fara a avea acoperire intr-o situatie reala, in sensul ca retetele erau eliberate pe numele unor pacienti care nu fusesera consultati si care nu solicitasera vreun tratament. Prin completarea rubricilor retetelor mentionate medicul facea mentiuni nereale cu privire la prescrierea efectiva a tratamentului.
Medicul inmana aceste retete false farmacistului care le introducea in programul de gestiune al farmaciei si le inainta spre decontare catre Casa de Asigurari de Sanatate.
Farmacistul verifica retetele sub aspectul corectitudinii formale, completa rubrica "Am primit", uneori prin falsificarea scrisului si semnaturii beneficiarului retetei, iar alteori farmacistul se trecea (in mod fals) drept imputernicit al pacientului.
Farmacia realiza astfel un profit, intrucat primea de la Casa de Asigurari de Sanatate valoarea decontata a medicamentelor fara ca acestea sa iasa fizic din stoc.
Sumele de bani decontate de catre Casa de Asigurari de Sanatate, provenite din comiterea infractiunilor de inselaciune, erau 'spalate' prin introducerea intr-un circuit comercial licit.
Farmacistii implicati obtineau un profit personal deoarece, sporind in mod artificial vanzarile, obtineau prime in plus fata de salariu.
Medicii primeau (de regula la sfarsitul fiecarei luni) sume de bani (sau bunuri) in valoare de 3% (uneori pana la 5%) din valoarea totala a retetelor false eliberate.
2. Un alt mod de operare consta in aceea ca medicul prescria retete cu acoperire intr-o situatie reala, in urma consultarii reale a pacientilor. Dar, in baza unei intelegeri prealabile cu farmacistul si prin incalcarea normelor deontologice privind exercitarea atributiilor de medic: fie determina pacientul sa prezinte reteta la o anumita farmacie, directionandu-l acolo in vederea ridicarii medicamentelor numai din aceasta farmacie (si nu dintr-o farmacie concurenta); fie nu inmana reteta pacientului ci direct farmacistului (pentru a se asigura ca reteta nu este prezentata in alta parte), iar ulterior dadea medicamentele ridicate din farmacie pacientului.
Medicii primeau (de regula la sfarsitul fiecarei luni) sume de bani (sau bunuri)in valoare de 3% sau 5% din valoarea totala a retetelor eliberate.
Din luna martie 2012 pana in prezent, in cauza au fost audiate peste 700 de persoane in numele carora au fost emise retete.
In urma punerii in aplicare a mandatelor de aducere au fost prezentate la audieri un numar de 26 de persoane.
0
2
