​Suzana Dobre, specialist in politici sociale la Expert Forum, explica intr-un interviu acordat HotNews.ro siDeutsche Welleca problemele de pe piata muncii, din sistemul de pensii si de sanatate sunt interdependente si ca Guvernul ar trebui sa aiba o strategie larga care sa includa reforme in toate domeniile. Un punct sensibil il constituie reforma contributiilor sociale din cauza presiunilor bugetare. La Sanatate, nivelul acestora este prea mic si nesustenabil, considera Suzana Dobre. De asemenea, discutia privind cresterea salariului minim nu merge in directia buna pentru ca incurajeaza informalitatea in zona salariilor mici. In ceea ce priveste cresterea salariilor la bugetari, efectul acesteia ar putea fi anulat prin cresterea inflatiei de pe urma careia va avea de suferit intreaga populatie.

Suzana DobreFoto: Contributors.ro

De ce nu se vorbeste concret despre o politica de creare de locuri de munca sau una de sustinere a acesteia prin mediul privat?

Suzana Dobre: Pentru ca este o chestiune destul de dificila si ar insemna ca Guvernul sa aiba o strategie larga. Nu poate sa vorbeasca numai despre piata muncii, ci trebuie sa vorbeasca despre reforme in zona economica, in zona fiscalitatii si de modalitati prin care sa stimuleze piata chiar si in conditiile acestea de dificultati in Europa si, implicit, in Romania. Ca urmare, solutiile nu sunt foarte simple. De fapt, orice politician care va vorbi de crearea locurilor de munca trebuie privit cu foarte mare reticenta pentru ca, de fapt, Guvernul are niste instrumente limitate care sa duca direct la crearea locurilor de munca. Principalul este sa stimuleze economia, iar acesta nu este un lucru usor.

Cum se poate stimula economia in conditiile actuale pentru a produce efecte pe piata muncii?

Suzana Dobre:Sunt mai multe lucruri luate in discutie, dar din punctul meu de vedere sunt niste directii generale care privesc firmele si acestea sunt: predictibilitate in zona reglementarilor, in zona taxarii astfel incat firmele sa-si poata face planuri intr-un asemenea context pe o perioada rezonabila, fara schimbari bruste de traseu pe parcurs si trebuie sa se gandeasca ce se intampla pe zona de taxare, in special pe contributii sociale. Aici insa sunt alte constrangeri care vin din zona bugetului public si a bugetelor de fonduri speciale unde avem si aici o presiune. Deci avem niste lucruri care sunt antagoniste si Guvernul trebuie sa jongleze cu ele. Pe de-o parte trebuie sa ai deficit redus in contextul actual, dar pe de alta parte trebuie sa sustii cumva si economia. Daca este sa ne uitam la deficite, pe termen scurt nu se poate face ceva repede. Insa trebuie luate niste masuri pentru a rezolva problemele structurale pentru ca si la fondul de sanatate si la cel de pensii avem mari probleme. Acestea vin, de exemplu in sanatate, din nivelul de taxare care a fost scazut in urma cu cativa ani la un nivel care nu este sustenabil. Poate ar fi de luat in considerare o revenire la nivelul anterior chit ca este nepopulara. Pe de alta parte trebuie sa ne uitam si la raportul dintre cei care contribuie si cei care beneficiaza pentru ca de aici vin dezechilibrele majore si la pensii si in sanatate. Intr-un fel trebuie sa se ajunga la un echilibru. Pe pensii acesta nu poate fi atins decat pe termen lung. O reforma ca pensiilor va crea efecte peste 5, 10 sau 15 ani si trebuie facuta tinand cont de evolutia demografica si de conditiile de pe piata muncii. In Romania, gradul de informalitate este foarte ridicat deci, automat, 2 milioane de oameni care lucreaza pe piata neagra nu contribuie. Ce se intampla mai departe? Protectie sociala intr-o forma sau alta va fi asigurata si pentru ei, dar necontribuind acestia produc un dezechilibru in sistem in momentul de fata. In acest context, discutia privind cresterea salariului minim nu merge in directia in care trebuie pentru ca o crestere a salariului minim va duce automat la o crestere a informalitatii mai ales in zona salariilor mici pentru ca acolo avem un grad foarte mare de informalitate. Deci Guvernul ar trebui sa-si coordoneze mai bine mesajele. Pana una-alta n-am vazut acest lucru.

Pe ce termen se pot armoniza toate aceste elemente? Vorbim aici de reforme la pensii, sanatate, educatie cu siguranta, protectie sociala etc.

Suzana Dobre:In primul rand, un Guvern ar trebui sa stie ce vrea sa faca. Nu exista politici publice sa nu aiba avantaje si dezavantaje. De aceea, fiecare Guvern trebuie sa decida ce componenta este prioritara in functie de mandatul primit de la alegatori. Daca se pune mai mult accent pe protectia sociala, atunci e nevoie de grija mare la zona financiara a acestor bugete. Nu este posibil sa ai bugete mici si pensii mari pentru ca asta inseamna sa te imprumuti pentru a acoperi cheltuielile curente. Cineva, la un moment dat, va trebui sa plateasca aceste imprumuturi si nu mi se pare corect sa punem aceasta povara pe umerii nepotilor sau ai copiilor nostri. (...) La cresterea salariilor bugetarilor, clar vor exista efecte secundare. Va fi un deficit mai mare al bugetului si se pune problema cum vor fi echilibrate aceste bugete. Daca e sa ne gandim la inceputul anilor '90 - cand aveam acelasi ministru de finante in functie - s-a optat pentru varianta inflationista. O inflatie foarte mare la acel moment si probabil ca nu se va ajunge la o inflatie atat de mare ca atunci, dar politica in sine e aceeasi. Tendinte inflationiste am vazut in ultima vreme si implicit acest lucru va avea efect asupra preturilor. Cu cat se pun presiuni mai mari prin cresteri salariale sau de beneficii sociale, cu atat mai mult va creste inflatia. Si atunci, in momentul in care echilibrarea se face practic prin inflatie, vor fi foarte multi cei care pierd. Unele categorii sociale vor avea de castigat aparent: bugetarii si pensionarii. Pe de alta parte, prin inflatie, de fapt pierde toata lumea. Ma intreb daca ce se castiga in plus la salariu va compensa pierderea prin inflatie. Inflatia actioneaza in acelasi fel ca taxarea indirecta, ca TVA-ul de exemplu. Inflatia afecteaza pe toata lumea, dar pe unii mai mult ca pe ceilalti. Cei care vor fi afectati cel mai puternic vor fi cei cu salarii mai mici. Nu-mi dau seama daca aceasta situatie se potriveste cu obiectivul de protectie sociala care este specific pentru partidele de stanga.

In Europa occidentala, sistemele de protectie sociala sunt in plin proces de reformare. In Romania, ce s-ar putea face pentru a reduce din presiunea pe bugetele de protectie sociala?

Suzana Dobre:Principala presiune vine din pensii. Acolo exista o cheltuiala majora. Am vazut o reforma indelung dezbatuta a pensiilor, dar modificarile nu au fost destul de puternice incat sa se ajunga la o echilibrare a fondului si asta in contextul in care criza economica nu era pe val. Noi avem niste probleme structurale intr-un context economic nefavorabil si intr-un context demografic foarte prost. Tarile din Vest se pregatesc pentru un raport intre contributori si pensionari cum noi il avem deja. Ritmul de imbatranire in Romania este mult mai accentuat. In 50 de ani vom avea una din cele mai imbatranite populatii din Europa. In contextul acesta, chiar trebuie sa se faca ceva pentru un echilibru structural. Trebuie sa ne uitam la varsta de pensionare. Stiu ca nu este un subiect popular, dar alternativa care ar fi?! Trebuie sa ne uitam la conditiile de eligibilitate, trebuie sa incurajam economia privata si pensiile private ca modalitati de economisire. Peste 20 de ani, pensiile din pilonul 1 vor fi extrem de mici, dar nimeni nu stie acest lucru. Nu este suficient de mult dezbatut acest aspect. Exista si lucruri care se pot face imediat: valoarea pensiilor, varsta de pensionare, combaterea muncii la negru astfel incat sa cat mai multi oameni care sa plateasca aceste contributii. Si mai trebuie sa vorbim de o solutie pentru zona rurala pentru ca acolo informalitatea este extrem de mare. Nu am vazut niciun guvern pana acum sa vina cu o solutie viabila pentru a rezolva situatia din mediul rural. Romania este cea mai rurala tara din UE. Mobilitatea de pana acum ne arata ca aceasta situatie se va perpetua pentru decenii de acum incolo. De fapt, condamnam jumatate din populatie la locuri de munca foarte proaste in zona agriculturii de subzistenta sau in economia informala si la saracie in momentul in care vor ajunge la batranete.