Ministrul roman pentru Afaceri Europene, Leonard Orban, a declarat marti, in Consiliul pentru Afaceri Generale care are loc la Luxemburg, ca Romania sustine proiectul de buget al Uniunii pentru 2014-2020, propus de Comisia Europeana (CE), si apreciaza ca sumele propuse reprezinta "un minim acceptabil", in conditiile in care statele membre net contributoare au incercat sa obtina reduceri consistente pentru bugetul UE.

Romania este direct interesata de un buget cat mai mare in conditiile in care aproape 80% din el este directionat spre doua politici de care noile state membre beneficiaza din plin: cea de coeziune si cea agricola comuna.

In afara sumelor destinate viitorului buget al UE, in varianta propusa de Comisia Europeana, reprezentantii statelor membre au discutat marti si despre introducerea, din 2014, a numeroase alte conditii pentru accesul la fonduri structurale. Printre acestea se numara asa numitele "conditionalitati economice" care ofera acces unui stat membru la fondurile UE doar daca economia sa respecta regulile Bruxelles-ului. "Nu sustinem conditionalitatile macroeconomice", a declarat Orban, in cadrul Consiliului. El a mai cerut o atentie speciala pentru regiunile-capitala, dupa ce avertizase in Romania ca, potrivit propunerilor care se negociaza acum, datorita dezvoltarii sale, Bucurestiul ar putea sa nu mai beneficieze de fonduri structurale in viitoarea perioada de programare 2014-2020.

Romania nu sustine nici introducerea categoriei intermediare de regiuni, intre cele sarace si cele dezvoltate, care, asa cum au spus si reprezentantii altor state membre, ar muta banii de la zonele care au nevoie de banii UE pentru dezvoltare la regiunile deja bogate.

Vezi: Cine da si cine ia banii UE, potrivit planificarii bugetare 2007 - 2013

Grupul beneficiarilor de fonduri europene (ai politicii de coeziune)

Romania a lansat in cadrul consiliului o pozitie comuna a 13 state membre: Bulgaria, Ungaria, Polonia, Lituania, Letonia, Malta, Slovenia, Slovacia, Estonia, Grecia, Portugalia si Croatia care cer aprobarea bugetului UE pe viitorii 7 ani in formula propusa de Comisia Europeana - cu sume consistente pentru bugetele politicii de coeziune si a celei agricole.

Grupul donatorilor de fonduri europene (ai politicii de coeziune)

Germania, a carei pozitie a fost sustinuta, in anumite puncte, de Franta si Olanda, preseaza pentru "o cheltuire mai eficienta a banilor" si pentru introducerea conditionalitatilor macroeconomice in politica de coeziune. Tarile nordice sunt cele care sustin cele mai drastice scaderi ale bugetului, dar nu sunt de acord ca banii sa mai mearga spre asa numitele "regiuni intermediare". Italia a contraatacat formula "cheltuire mai eficienta" cu precizarea ca daca nu exista incredere ca banii din cele doua politici sunt bine folositi atunci trebuie sa tina cont ca ineficienta se poate manifesta si daca bugetul e mai mic.

Vezi discutiile din negocierile precedente pentru viitorul buget al UE

Dezbaterile pe viitorul buget pornesc de la propunerea legislativa a Comisiei Europene anuntata in vara lui 2012. Comisia a cerut, in iunie anul trecut, un buget de 1.025 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 ceea ce inseamna o crestere cu aproximativ 4,8% fata de bugetul pe 2013. Sumele detaliate ale acestuia vor fi prezentate miercuri, la Bruxelles, de comisarul UE pentru buget.