Republica Moldova, pentru a avea garantia unitatii tarii, trebuie sa recunoasca rolul Rusiei "ca unic stat care dispune de forta si autoritate politica in aceasta regiune" si sa inteleaga ca un astfel de stat unitar "poate fi format exclusiv pe baza federativa sau confederativa", afirma emisarul special al presedintelui Rusiei pentru Transnistria, Dmitri Rogozin, in partea a doua a interviului acordat cotidianului Kommersant.
Citeste aici partea I a interviului acordat de Dmitri Rogozin cotidianlui Kommersant: "Nu numai Transnistria, dar nici alte regiuni ale Moldovei nu vor dori sa intre in Romania"
K.: Conflictul din Transnistria s-ar fi incheiat odata cu revenirea regiunii sub jurisdictia Chisinaului?
D.R.: Respectam principiul integritatii teritoriale a Republicii Moldova, dar acest principiu trebuie respectat si de moldoveni. Rusia este garant al securitatii si este gata sa accepte orice realitate creata de participantii la negocieri cu propriile lor maini. Ce trebuie sa faca moldovenii pentru a avea garantia unui stat unitar? Inainte de toate sa recunoasca Transnistra drept parte egala in drepturi a procesului de negocieri. Fara asta nu va fi nici o impacare. In al doilea rand, ei trebuie sa gaseasca un numitor comun pentru evaluarea acestei tragedii de acum 20 de ani. Trebuie sa vorbeasca unii cu ceilalti, sa clarifice cauzele. In al treilea rand, trebuie create conditii economice normale pentru supravietuirea ambelor maluri ale Nistrului. In al patrulea rand, sa recunoasca rolul Rusiei ca unic stat care dispune de forta si autoritate politica in aceasta regiune. Si sa nu incerce sa se joace de-a soarecele si pisica, atragand in calitate de intermediari parti care nu au nici o tangenta cu aceasta regiune. Si in al cincilea rand - este, desigur, intelegerea faptului ca un astfel de stat unitar poate fi format exclusiv pe baza federativa sau confederativa.
Sunt partile gata sa discute despre toate astea? Nu numai Chisinau, dar si Tiraspol? Cred ca nu. Iata de ce Rusia nu are dreptul sa-si impuna vointa. Rusia trebuie sa fie atenta in relatiile sale cu partile implicate in acest conflict, sa faciliteze reglementarea lui prin intermediul economiei, prin stimularea dialogului, prin cresterea potentialului acestor relatii.
K.: Ce-ar trebui sa se intample ca Rusia sa lucreze mai intens asupra reunificarii Moldovei?
D.R.: Nu voi enumera ce ar trebui sa fie, ci ceea ce nu ar trebui cu siguranta sa fie. Daca Moldova isi va schimba statutul si va adera la vreun bloc, daca va incerca sa disipeze formatul existent de mentinere al pacii, daca va atrage Rusia si alte state intr-un conflict cu puteri care nu fac parte din aceasta regiune, ne vom realiza interesele noastre nationale in afara contextului de reglementare. In acest caz, dupa cum puteti deduce, in fata Rusia se vor ridica cu totul alte obiective.
K.: In circumstantele enumerate, Moscova ar putea recunoaste independenta Transnistriei?
D.R.: Noi vorbim despre ceea ce nu ar trebui sa se intample. In ceea ce priveste concluziile care ar trebui trase dintr-o asemenea situatie, ele pot fi diferite. Este prematur sa aducem in discutie aceste aspecte, ar fi o provocare.
K.: Medvedev a spus, la un moment dat, ca in Osetia de Sud el a oprit NATO. Transnistria s-ar putea afla in prima linie a luptei impotriva extinderii NATO?
D.R.: In acel context, Medvedev a abordat problema NATO intr-un sens mai larg. Exista doua principii: inviolabilitatea granitelor sau integritatea teritoriala si dreptul natiunilor la autodeterminare. Primul este, de regula, predominant, cu exceptia unei singure situatii concrete, cand o natiune care incearca sa-si indeplineasca dreptul la suveranitate este supusa unei distrugeri fizice. Sa comparam doua situatii - Kosovo si Osetia de Sud. In februarie 2008, a fost Kosovo o regiune supusa exterminarii de puterea centrala a Serbiei, care si-ar fi trimis trupele pentru distrugerea populatiei albaneze din Kosovo? Raspunsul este negativ (....) Al doilea caz - Osetia de Sud. August 2008. Atac al armatei georgiene asupra unui oras adormit, nimicirea fizica a trupelor rusesti de mentinere a pacii in exercitatea obligatiunilor lor. Este un casus belli. Rusia a intervenit in cadrul operatiunii de impunere a pacii si de stopare a agresiunii. Respectand principiul integritatii teritoriale a Georgiei, Rusia s-a adresat, mai intai autoritatilor de la Tbilisi, apoi garantilor Georgiei, in persoana UE si, indirect, NATO, cu cerinta de a oferi garantii de securitate pe termen lung Osetiei de Sud, poporului ei. Si a primit un refuz. In aceasta situatie sunt posibile doua variante de actiune. Prima - continuarea razboiului pana la victorie. Armata rusa intra in Tbilisi si ocupa Georgia, distruge potentialul ei pentru o noua amenintare, dar nu am ales aceasta varianta, pentru ca nu acesta era scopul Rusiei. Scopul ei a fost neutralizarea amenintarii si incheierea operatiunii in timp si spatiu in vederea impunerii pacii.
Dar neavand alte garantii de securitate pentru poporul sud-osetin, am fost nevoiti sa recunoastem independenta ei ca stat, pentru legitimizarea conducerii sud-osetine. Este un exemplul total opus Kosovo.
Istoria cu Transnistria poate fi privita in contextul acestor evenimente. Teoretic, in iunie 1992, Rusia ar fi putut recunoaste Transnistria, pentru a asigura garantia prezentei sale militare de prevenire a oricaror amenintari externe. Dar partea moldoveana a acceptat, atunci, rolul de mentinere a pacii al Rusiei si, de aceea, Rusia nu a avut nici un motiv sa mearga mai departe. Ea fixeaza un fel de status-quo, in cadrul caruia noi traim si acum. Pornim de la ideea ca daca pacea in regiune se va mentine si va fi pastrat rolul Rusiei ca factor de mentiere a pacii, acest statut nu va fi erodat.
K.: Exista parerea destul de raspandita ca Transnitria este acel mic obstacol de care are nevoie Rusiei pentru ca NATO sa nu inghita Moldova si, ulterior, Ucraina.
D.R.: Romania este NATO. Baza americana de acolo este scutul european antiracheta al NATO. Daca pe teritoriul Romaniei va fi desfasurata infrastructura militara, iar Moldova ar intra intr-un fel de casatorie civila cu Romania, situatia se va schimba si va avea consecintele ei. Deocamdata, asta nu s-a intamplat si, sper, nu se va intampla niciodata.
K.: Problema scutului american din Europa, pe care Washington nu vrea sa-l convina cu Rusia, influenteaza asupra situatiei din jurul Transnistriei?
D.R.: Este cea mai pura speculatie. Prezenta militara a Rusiei este reglementata si intentionam in cadrul reformei fortelor armate sa asiguram cu tot ce este necesar contingentul nostru din Transnistria. Si nu este nici un secret. In ceea ce priveste constructia unor radare, nu este o tema de actualitate, tinand cont de prognoza noastra privind evolutia situatiei.
0
29
