Comisarul pentru ocuparea fortei de munca Laszlo Andor a declarat miercuri, in plenul Parlamentului European, la Strasbourg, ca a trimis o scrisoare statelor membre care inca mentin restrictii pe piata muncii pentru romani si bulgari. In scrisoare se arata ca motivele invocate in notificarile trimise la sfarsitul anului trecut si prin care au prelungit pentru doi ani anumite interdictii sunt "insuficiente".

Laszlo AndorFoto: Comisia Europeana

"Comisia nu a fost multumita de argumentatiile statelor membre si o scrisoare a mea adresata acelor care au mentinut restrictii precizeaza ca exista o argumentatie insuficienta. Deci Guvernele respective vor trebui sa ne furnizeze analize suplimentare", a precizat Andor raspunzand unei intrebari pe aceasta tema adresta de europarlamentarul roman, Renate Weber.

Weber a semnalat, intr-o sesiune de intrebari ale eurodeputatilor adresate Comisiei Europene pe tema drepturilor angajatilor in UE, faptul ca in timp ce romanilor si bulgarilor li se cere solidaritate europeana, nu sunt tratati la fel cu ceilalti cetateni europeni cand vine vorba despre dreptul la munca si dreptul la libera circulatie (Schengen).

"Practic, cetatenii romani si bulgari au obligatii europene si mai putine drepturi. Are Comisia Europeana un plan prin care sa convinga Consiliul si statele membre sa schimbe aceste practici, in acest an?", a intrebat Weber.

"Nu exista nicio discriminare pentru ca cele trei etape de tranzitie au fost definite pentru toate statele membre si pentru cele care au aderat la UE in 2004, si pentru cele din 2007 si pentru Croatia care urmeaza sa vina. Am invitat statele membre, inclusiv pe cele mai vechi, sa deschida mai repede piata muncii decat s-a stabilit, si cateva au si facut acest lucru. Italia si Cehia au abandonat de exemplu restrictiile inca de la 1 ianuarie anul acesta", a precizat Andor.

Majoritatea statelor membre UE care mentineau restrictii pentru romani si bulgari pe piata muncii le vor mentine si in 2012 si 2013, perioada maxima in care tratatele UE le permit acest lucru, potrivit informatiilor oficiale anuntate astazi de Comisia Europeana. Noua din 11 tari UE care mentin restrictii au trimis notificari catre Executivul UE si au precizat care sunt pozitiile lor. La acestea se adauga si Spania, care a cerut si a obtinut deja o derogare pana la sfarsitul acestui an. Majoritatea raspunsurilor sunt negative pentru romani.

Unde pot lucra in UE romanii si unde au nevoie de permis de munca

Noua state membre UE mentin inca doi ani restrictii pentru cetatenii care vin pleaca din Romania si Bulgaria: Marea Britanie, Irlanda, Belgia, Germania, Olanda, Franta, Austria, Luxemburg si Malta. La acestea s-a adaugat Spania, principal destinatie a romanilor. Italia a renuntat la orice restrictii incepind cu 1 ianuarie 2012, iar Germania a liberalizat substantial accesul cetatenilor din cele doua state la anumite profesii.

15 state UE nu au in prezent restrictii pentru cetatenii romani: Estonia, Finlanda, Polonia, Slovacia, Cehia, Cipru, Suedia, Slovenia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Ungaria, Portugalia, Grecia si Danemarca.

Actul de aderare la Uniunea Europeana permite tarilor UE-25 sa restrictioneze temporar accesul liber al lucratorilor din Bulgaria si Romania pe pietele lor pentru a pregati "libertatea deplina de circulatie a muncii in UE". Perioada de tranzitie este de sapte ani si are trei etape:

Primii 2 ani: legislatia nationala a celorlalte state membre reglementeaza accesul muncitorilor din Bulgaria si Romania pe pietele lor de forta de munca.

Urmatorii 3 ani: statele membre pot extinde masurile nationale, cu conditia notificarii Comisiei inainte de finalul primei etape, altfel se aplica legislatia UE care garanteaza libera circulatie a lucratorilor.

Ultimii 2 ani: un stat membru care mentine masurile nationale la sfarsitul celei de-a doua etape poate, in eventualitatea unor perturbari grave ale pietei fortei de munca de pe teritoriul sau sau al pericolului unor astfel de perturbari si sub rezerva notificarii Comisiei in acest sens, sa continue sa aplice masurile respective pana la sfarsitul perioadei de sapte ani care urmeaza datei aderarii.

In decursul perioadei de 7 ani, o clauza de salvgardare permite unui stat membru sa reintroduca restrictiile daca exista perturbari grave pe piata fortei de munca sau amenintarea acestora, cum a fost cazul Spaniei.