​Bucuresti punkt Bonn. Emisiune HotNews.ro / Deutsche Welle

​VIDEO Iuliana Conovici: "De fiecare data, BOR a incercat sa interzica amestecul clericilor in politica, dar fiecare tentativa s-a soldat cu un esec"

de Redactia     HotNews.ro
Luni, 2 aprilie 2012, 11:21 Actualitate | Esenţial


Iuliana Conovici
Foto: Hotnews
Se apropie campania electorala pentru alegerile locale. Analizand modul de finantare a cultelor in Romania, exista pericolul ca unii clerici sa serveasca interese electorale. Cercetatorul Iuliana Conovici este de parere ca un asemenea comportament poate avea efete la nivel local, la nivel national nu vede un pericol in contextul alegerilor parlamentare din acest an. Conovici sustine ca este necesara o transparentizare a mecanismelor de finantare a cultelor si ca ar opta pentru modelul german.

Vezi in articol si o analiza Deutsche Welle care explica acest model de finantare a cultelor.
 
Principalele declaratii ale invitatului:


  • Nu as vrea sa vorbim numai de Biserica Ortodoxa Romana pentru ca, desi este principalul beneficiar al acestei finantari, nu este singurul.
  • Mecanismul de finantare se aplica pe baza principiului proportionalitatii si al nevoii de finantare reala a cultelor respective.
  • Intr-o masura mai mica se aplica reduceri de taxe si impozite si asociatiilor religioase.

  • Modelul romanesc este la, la nivel legal si administrativ, compatibil cu alte modele din alte state europene, inclusiv cu cel german despre care s-a vorbit. Dar si cu altele: cu cel italian, cu cel francez.
  • Pe multi i-ar surprinde sa afle ca si in Franta cultele au unele facilitati fiscale, daca nu au o finantare directa.
  • Sigur ca acest gen de finantare pune unele probleme de imagine.
  • Insa indraznesc sa spun ca este si o problema de ambalare.
  • Problema reala este cea a transparentei. Si o alta problema despre care am vorbit este cea a modului in care functioneaza sistemul politic romanesc.
  • Puterea sta mult mai mult in mainile persoanelor decat in mainile legii. Acest gen de abordare favorizeaza tot felul de suspiciuni si de derive si o lipsa totala a increderii oamenilor intr-un sistem care, altminteri, luat strict pe hartie, ar putea functiona.
  • Cred ca sistemul actual poate fi imbunatatit - cu titlu de preferinta personala in directia modelului german. Sau a celui italian, spaniol, care sunt relativ asemanatoare.
  • Asemenea sisteme pun in evidenta relatia directa intre cetatean si contributia lui.
  • Pentru moment, sigur ca aplicarea legilor actuale se poate imbunatati.
  • Avem nevoie de o mai buna colectare a datelor din teritoriu si publicarea cat mai multor informatii. Aceste informatii trebuie sa fie accesibile publicului larg.
  • Multe din aceste date sunt publicate, dar fiind publicate in reviste bisericesti (ma refer la BOR) acestea nu sunt deloc vizibile in spatiul public.
  • Ele nu sunt suficient citite nici in mediul bisericesc, ma refer la chestiunile administrative.
  • De fiecare data, BOR a incercat sa interzica amestecul clericilor in politica, dar fiecare tentativa s-a soldat cu un esec. O parte din clerici a vrut sa faca parte macar din consiliile locale pentru a controla viata politica.
  • Pe de alta parte, apropierea dintre clerici si politicieni este afectata de atitudinea acestora din urma. Ei se erijeaza in stapani ai resurselor statului, prin urmare au un instrument de presiune, ca sa nu spun santaj, asupra clericilor locali.
  • Sprijinul tacit al unor clerici este implicit cerut sub amenintarea restrangerii resurselor alocate bisericii respective.
  • Nu intotdeauna este vorba, asadar, de interesele strict personale, financiare, ale clericilor. De multe ori este vorba si de obtinerea unui sprijin al statului de care au nevoie.
  • E de necontestat ca multi oameni se confrunta cu acte de coruptie sau devieri de comportament ale unor clerici. Aceste fapte sunt vizibile si comunicate de massmedia.
  • In acelasi timp, nu avem voie sa generalizam. Exista unii preoti, pastori exceptionali.
  • Cred ca implicarea mai mult sau mai putin clandestina a unor clerici in campania electorala - in cazul BOR e mai mult clandestina pentru ca ea interzice acest lucru oficial - poate avea impact cel mult la nivel local, la nivel de primarii.
  • Nu cred ca are efecte foarte importante la nivel national. Exemplul clasic este cel al actualului presedinte, care a fost ales in momentul in care era "certat" cu biserica in cel putin doua reprize.
 
Finanțarea bisericilor în Germania

După sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial, Legea Fundamentală a Germaniei Federale a preluat de la Constituția interbelică (Republica de la Weimar) articolele referitoare la garantarea libertăților religioase individuale și colective și, totodată, pe cele care stipulează separarea statului de biserică. De altfel, în spațiul germanic, cu o populație totală de aproape 82 de milioane de locuitori (50,7 milioane dintre aceștia declarându-se creștini) divizată aproape egal în zone catolice și protestante (aproape 25 de milioane în fiecare denominație), ar fi fost, eventual, nevoie de două religii de stat.

Conform statisticilor publicate de către Grupul de Cercetare a Părerilor Metafizice în Germania (Forschungsgruppe Weltanschaungen in Deutschland - fowid), resursele financiare ale bisericii evanghelice provin, în proporție de 65-80% (în funcție de land), din resurse proprii, în special din impozitul reținut celor ce se declară (benevol) enoriași protestanți. Serviciul de colectare a acestui impozit este realizat prin instrumentele fiscale specifice ale statului, contra unei taxe de servicii percepute de autorități – la fel cum se întâmplă și în cazul cetățenilor care își declară (tot benevol) apartenența la biserica romano-catolică, cult care, la rândul său, obține astfel în jurul a trei sferturi din propriul buget. Valoarea taxei bisericești este de opt sau nouă procente din venituri, în funcție de land. Se colectează, în cifre reale, în jurul pragului de patru miliarde de euro, cu o tendință ușor descrescătoare în ultimii ani, o tendință generată de dificultatea celor două biserici mari ale Germaniei de a atrage tineretul dar și de îndepărtarea unui număr crescând de enoriași de instituțiile bisericești, ca urmare a unor serii de scandaluri în care a fost implicat clerul.
 

Conform rapoartelor publicate periodic de federația bisericilor evanghelice germane, subvențiile anuale ale statului se ridică la 232 de milioane de euro. Acestea sunt oferite în baza principiului co-participării financiare la preluarea de către biserică a unor atribuții sociale ale statului – administrarea de instituții de învățământ sau a căminelor de bătrâni, de exemplu. Statul contribuie, de asemenea, la restaurarea clădirilor de patrimoniu și, în egală măsură, oferă suport financiar unor organizații umanitare patronate de către instituțiile bisericești (de genul Misereor sau Brot für die Welt), la fel cum se implică și în finanțarea unor instutuții laice de utilitate publică.
 

O formă indirectă dar substanțială de finanțare (estimată la 1,5 miliarde de euro) o reprezintă deducerile de la impozitul contribuabililor a donațiilor directe către biserici. Alte forme indirecte de subvenționare țin de educație – de la clasele de religie din școli până la infrastructura aferentă pregătirii teologilor (circa 650 de milioane de euro).
 

Șase comunități confesionale folosesc dreptul legal federal de a percepe impozit de la enoriași: bisericile evanghelice (luterane și reformate), diocezele romano-catolice, dioceza catolică de rit vechi (fondată de olandezii migrați din Utrecht în nordul Germaniei la mijlocul secolului 17), comunitatea credincioșilor neafiliați (mișcare ecumenică umanistă reunind reformiști catolici și protestanți), unitarienii și cultul mozaic. Alte 16 grupuri confesionale (inclusiv bisericile ortodoxe) preferă să se autofinanțeze prin contribuțiile benevole directe ale enoriașilor. Astfel de contribuții benevole (și deductibile de la impozit) acoperă și o parte semnificativă a bugetului celorlalte biserici (conform fowid, biserica evanghelică obținea, în 2006, 18% din încasări de pe urma donațiilor venite din partea unor terți).

 

Cetățenii germani care au împlinit 14 ani pot opta pentru renunțarea la apartenența confesională și raportează această alegere către instituțiile fiscale ale statului, nu către biserici. Unele denominații religioase refuză să ofere servicii celor ce au ales să nu mai achite contribuții către instituțiile confesionale. La sfârșitul deceniului trecut, mai mulți deputați germani au cerut interzicerea accesului neplătitorilor de taxe la slujbele oficiate cu ocazia principalelor sărbători religioase – propunerea a fost respinsă de instanțele superioare ale celor două biserici mari, evanghelică și catolică, acestea invocând funcția misionară și predispoziția către spiritualitate în preajma acestor momente ca poartă spre câștigarea unor noi enoriași.

 

Iuliana Conovici a raspuns intrebarilor cititorilor HotNews.ro. Poti vedea intalnirea online aici.


In contextul acelei intalniri online, Florin Frunza, Director in Secretariatul de Stat pentru Culte, a solicitat drept la replica in ceea ce priveste informatiile de context prezentate. Publicam mai jos, conform prevederilor legale in vigoare, observatiile primite de la Secretariatul de Stat pentru Culte.

 
  • In Europa exista mai multe modele ale relatiei Stat – Biserica (modelul separare  Stat – Biserica, modelul culte recunoscute, modelul biserica de Stat), insa indiferent de modelul propriu fiecarei tari, Statul sprijina financiar direct (prin alocatii de la buget) sau indirect (impozit religios, deducere din impozit, suportarea cheltuielor pentru intretinerea si restaurarea  bisericilor aflate in proprietatea statului si in folosinta cultelor) activitatea cultelor. Trebuie mentionat ca in unele state europene sprijinul financiar nu este acordat tuturor cultelor recunoscute, ci doar acelora care au acorduri incheiate cu Statul respectiv. In Romania  toate cultele recunoscute primesc  sprijin de la bugetul de stat.
  • Nu cunosc sursa informatiilor dvs. privind sprijinul acordat de statul roman cultelor religioase pentru construirea si repararea bisericilor,  insa ele nu sunt conforme cu realitatea, de ex.va pot preciza ca in anul 2010 suma alocata pentru construirea si repararea lacaselor de cult a fost de 25,8 milioane USD  si nu de 126 milioane USD. In contextul crizei economice  bugetul alocat construirii si repararii lacaselor de cult este intr-o scadere continua incepand cu anul 2008.

2008 – 93,8 milioane USD

2009 – 36,1 milioane USD

2010 – 25,8 milioane USD

2011 – 25,7 milioane USD

2012 – 3,48 milioane USD

Pentru anul 2012 nu a fost aprobat niciun amendament la Legea Bugetului de Stat care viza sprijinirea bisericilor.
  • In privinta sprijinului acordat comunitatilor romanesti din afara granitelor  va precizez ca acesta nu a crescut  cu 26 % in anul 2012 intrucat prin lege el este intr-un cuantum fix. Prin Legea nr. 284/2010 sprijinul a fost stabilit in suma de 200.000 de euro lunar. La 1 iulie 2010, in contextul reducerilor  bugetare,  sprijinul a fost diminuat la 150.000 de euro, iar incepand cu 1 ianuarie 2011 a fost stabilit la 172.500 euro lunar.

  • Referitor la construirea catedralei patriarhale trebuie mentionat  ca dincolo de necesitatile liturgice – pastorale - misionare si simbolice, capitala Romaniei este  poate singura capitala europeana in care nu exista o catedrala reprezentativa. In capitalele  sau orasele europene importante exista  catedrale – simbol : Paris- Notre Dame, Westminster Abbey din Londra,  Domul din Florenta, Stephansdom din Viena, Domul din Milano, Domul din Koln, Sagrada Familia Barcelona, catedrala din Strasbourg, catedrala din Sevilla, catedrala st. Michel din Bruxelles, catedrala sf. Vitus din Praga,  catedrala Sf. Vasile Blajenii din Moscova,  catedrala Sf. Sava din Belgrad, catedrala Alexander  Nevski din Sofia,  in Helsinki exista doua catedrale importante, una luterana si una ortodoxa s.a.). De asemenea si in Washington exista o catedrala nationala in care se desfasoara servicii religioase si  solemnitati nationale.


Citeste mai multe despre   


















1009 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Nu s-a facut pt ca nu s-a vrut (Luni, 2 aprilie 2012, 15:05)

    ogi [anonim]

    Daca s-ar fi vrut sigur se putea , atita timp cit bisericile primesc fonduri generoase de la stat care e cel mai mare donator ar trebui ca si veniturile acestora sa fie declarate la sfirsitul anului. Fapt ce nu se intimpla .De ce ? E mai simplu sa pescuiesti in ape tulburi .Iar fetele bisericesti fac tot posibilul ca sa tina controalele pe cale financiara la distanta .Stiu ei de ce
    N-am vazut in schimb din partea clerului o implicare cu adevarat in actul de caritate , ajutorare a saracilor, bolnavilor , copiilor abandonati.
    Chiar e asa de greu ca 2 sau 3 biserici sa ia sub aripa lor un camin de batrini pe care sa-i ajute sau un camin de copii abandonati ? Ca oricum primesc bani de la stat pe care ai cheltuie pe vrute si nevrute fara sa dea socotela nimanui .
  • +1 (1 vot)    
    politic-biserica (Luni, 2 aprilie 2012, 20:17)

    crissa [anonim]

    Si cum a incercat mai exact sa rupa relatia dintre biserica si politicieni?Prin comunicate demagogice pe site-ul basilica si cam atat?La nivel concret nu am auzit nici macar de un preot caterisit pe motiv ca a dat 'sfaturi'electorale.Mai mult decat atat,sa nu uitam ca la nivel inalt insusi actualul patriarh a sustinut campania electorala a lui Isarescu la presedentie.Ar mai fi de mentionat discutia aparuta si in presa dintre patriarh si Hrebenciuc.Exemplele pot continua...Asta e modelul dat de sus care functioneaza foarte bine atat la nivel inalt cat si la nivel de parohie.Intre politicieni si cler este o relatie win-win pe termen scurt.Unii castiga voturi,altii bani.Cu tot respectul pentru dvs.,argumentul ca a incercat dar nu a reusit este apa de ploaie!
    Pentru ca tot vorbiti de transparenta;BOR n-ar trebui sa fie si ea transparenta cu privire la sumele reale,directe si indirecte, pe care le primeste de la stat? Aici se vede tocmai opusul!Ca exemplu va dau comunicatul de presa al BOR ca raspuns la problema lipsei de transparenta ridicata in emisiunea cu ochii-n patru, in care se spune cam asa:TVR este un post care primeste mai multi bani publici decat BOR,din partea contribuabilor ortodocsi,prin urmare nu ar fi indreptatita sa zgandare un asemenea subiect pentru 'a nu tensiona inutil relatia dintre biserica si stat'.In final,degeaba cocolositi BOR ca mita elecorala este mult prea evidenta!
  • 0 (0 voturi)    
    Alegeri teocratice (Marţi, 3 aprilie 2012, 8:25)

    Silviu Damse [anonim]

    ,, Domnul a zis catre Samuel : << Pana cand te vei tangui tu pentru Saul,pe care l-am lepadat,ca sa nu mai fie rege peste Israel ? Umple cornul tau cu mir si du-te,ca te trimit la Iesei Betleemiteanul,caci dintre fiii lui Mi-am ales rege>>. I Regi 16,1


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi