Bucuresti punkt Bonn. Emisiune HotNews.ro / Deutsche Welle

Iuliana Conovici: Colaborarea electorala a unor preoti cu unii politicieni poate avea efecte semnificative la nivel local, insa nu la nivelul intregii tari

de Redactia     HotNews.ro
Miercuri, 28 martie 2012, 16:53 Actualitate | Esenţial


Iuliana Conovici
Foto: Arhiva personala
In perioada de criza, guvernul si primariile gasesc resurse suplimentare pentru construirea sau renovarea de biserici. Banii provin din fonduri de rezerva sau din exercitiul bugetar curent si se inscriu in ordinul a milioane de euro. Iuliana Conovici a discutat online cu cititorii HotNews.ro despre cum sunt alocati acesti bani, pe ce criterii si despre relatia dintre politicieni si biserica in ani electorali.
  • UPDATE Florin Funza, Director in Secretariatul pentru Culte, a raspuns și el la unele intrebari ale cititorilor HotNews.ro
Carte de vizita Iuliana Conovici

    Este autoarea cartii "Ortodoxia în România postcomunistă. Reconstrucţia unei identităţi".
    Este autoarea capitolului "Biserica Ortodoxă Română în postcomunism: între stat şi societatea civilă” in cartea "Religia în democraţie. O dilemă a modernităţii".
    Este cercetator la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Stiinte Politice.
    A publicat numeroase articole in publicatii romanesti si internationale.
    Este doctor in Stiinte Politice (Magna cum laudae)

  • Vezi mai jos raspunsurile invitatilor.

Context


In Germania, finantarea cultelor se face pe baza de impozit voluntar. Statul german joaca rol de intermediar si percepe si un comision de colectare a fondurilor de 3,5%. In Franta sau Olanda statul nu aloca niciun fel de subventii cultelor religioase si nu plateste salarii clerului. In Romania, cultele sunt subventionate de la bugetul de stat.

    In 1990, statul roman aloca 4 milioane de dolari pentru Culte.
    Pana in 1996, aceasta suma s-a triplat. Guvernul Vacaroiu aloca in an electoral 12 milioane de dolari.
    Guvernul Isarescu aloca patru ani mai tarziu (2000) 25 de milioane de dolari din bugetul statului.
    In 2004, guvernul Nastase subventiona bisericile cu 32 de milioane de dolari.
    In 2010, in perioada guvernului Boc, Cultele beneficiau de 126 de milioane de dolari.
    La bugetul pe 2012 au fost depuse inainte de adoptare 8668 de amendamente. Din acestea, 1600 (20%) se refereau la acordarea de fonduri pentru biserici.
    In 2012, contributia pentru sprijinirea BOR in strainatate a crescut cu 26% (ajungand la 11 milioane RON)
    In ultimii 20 de ani au fost construite 4000 de biserici cu sprijin de la guvern. In medie inseamna finalizarea unei constructii la fiecare doua zile.
    In Romania existau, in 2010, 18.300 de biserici, 4.700 de scoli generale si 425 de spitale.

    Consiliul General al Municipiului Bucuresti va aloca 2,5 milioane Euro pentru constructia Catedralei Neamului.
    Guvernul a decis recent alocarea sumei de 1,4 milioane de lei pentru consolidarea, restaurarea si reamenajarea Bisericii Ortodoxe Romane de la Bruxelles.
    Daca in anul 2000, 74% dintre romani erau de parere ca Biserica Ortodoxa trebuie finantata din bani publici, in iunie 2011, doar 54% mai erau de acord, partial sau total, cu aceasta modalitate de finantare. (Sursa: Raport Soros)
    In septembrie 2011 a fost propus un proiect de modificare a modului in care sunt finantate cultele la initiativa unei asociatii care promoveaza valorile umanismului secular. Modelul propus era cel german.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















4708 vizualizari

  • ateii sunt discriminati (Miercuri, 28 martie 2012, 17:25)

    abis [anonim]

    Buna ziua stimata doamna

    Atat timp cat cultele obtin finantare din bugetul public (se spune ca proportional cu numarul de credinciosi declarati, insa acest aspect este discutabil, nu am vazut o statistica edificatoare in acest sens), nu se poate aprecia ca ateii sunt discriminati deoarece ei nu beneficiaza, proportional, de o astfel de finantare?

    Multumesc pentru raspuns!
    • R: (Joi, 29 martie 2012, 12:38)

      Iuliana Conovici [hotnews.ro] i-a raspuns lui abis

      Buna ziua si bun gasit tuturor.

      Statul roman,potrivit Legii cultelor, finanteaza cultele proportional cu numarul de credinciosi si in functie de ceea ce defineste drept "nevoile reale" ale cultelor. Un studiu de prin 2004 al Asociatiei "Solidaritatea pentru libertatea de constiinta" (am rezerve asupra interpretarii propuse de ei, dar datele mi se par relevante; gasiti studiul pe siteul lor) pare sa indice ca aceste principii sunt -in mare-respectate,indeosebi la nivel central.La nivel local, studiul respectiv estimeaza ca s-ar putea sa existe un usor dezechilibru in favoarea Bisericii Ortodoxe.Dar statisticile disponibile sunt insuficiente si incomplete.
    • r (Joi, 29 martie 2012, 14:59)

      Florin Frunza [hotnews.ro] i-a raspuns lui abis

      După 1989 s–au creat premise democratice pentru derularea unor relaţii fireşti între Stat şi cultele religioase din ţara noastră. Prin prevederile Constituţiei din 1991, modificată şi revizuită în anul 2003, precum şi prin alte acte normative, Statul român a dorit crearea unui sistem politic bazat pe principiile autonomiei şi cooperării. În context românesc autonomia presupune practicarea convingerilor proprii, plecând de la doctrinele specifice ale cultelor şi organizarea proprie în conformitate cu propriile statute, dar şi participare distinctă, în sensul că astfel cultele au posibilitatea de a avea o contribuţie specifică, personală în proiecte sociale, fără ca aceasta să presupună o contradicţie cu puterea seculară. Autonomia cultelor în raport cu Statul este reliefată şi în Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, conform art. 8, alin. (1), se prevede că: Cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publică. Ele se organizează şi funcţionează în baza prevederilor constituţionale şi ale prezentei legi, în mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice, iar la alin. (3) : Cultele funcţionează cu respectarea prevederilor legale şi în conformitate cu propriile statute sau coduri canonice, ale căror prevederi sunt aplicabile propriilor credincioşi.
      Cultele religioase sunt autonome faţă de stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile şi orfelinate.
      Acesta este principiul fundamental care defineşte relaţia Stat - culte în România. Statul român nu recunoaşte o religie de stat, statul este neutru faţă de orice credinţă religioasă sau ideologie atee. Toate cultele sunt egale în faţa legii şi a autorităţilor publice. Statul, prin autorităţile sale, nu promovează şi nu favorizează acordarea de privilegii sau crearea de discriminări faţă de vreun cult.
    • r cont (Joi, 29 martie 2012, 14:59)

      Florin Frunza [hotnews.ro] i-a raspuns lui abis

      In conformitate cu prevederile art. 10 alin. (6) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor sprijinul financiar alocat de catre S.S.C. este proportional cu numarul de credinciosi inregistrati la ultimul recensamant si cu nevoile reale. La ultimul recensamant (2002) 99,9 % din populatia Romaniei si-a declinat apartenenta confesionala. Prin Decizia nr. 339/18.11.2010 Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii a constatat ca nu se constata incalcari ale legii in ceea ce priveste alocarea fondurilor catre cultele religioase.
  • Intrebare (Miercuri, 28 martie 2012, 17:33)

    rooster [utilizator]

    Din moment ce statul finanteaza cultele, nu ar fi "crestineste" ca si cultele, la randul lor, sa contribuie, conform legilor in vigoare, cu taxe si impozite, la bugetul de stat? Nu de alta, dar s-a creeat o imagine nefasta, pentru cultul ortodox cel putin, din aceasta cauza.
    Si inca o intrebare, daca imi este permis: din moment ce statul infiereaza cersetoria, de ce biserica (ortodoxa) o practica la scara larga, sub o forma sau alta?
    • R: (Joi, 29 martie 2012, 12:42)

      Iuliana Conovici [hotnews.ro] i-a raspuns lui rooster

      In multe state din lume, statul intelege sa stimuleze activitatea cultelor prin scutiri de taxe si impozite, inclusiv in tari prin excelenta laice, precum Franta.

      Scutirile de taxe si impozite se aplica tuturor cultelor recunoscute si unele din ele si asociatiilor religioase.

      Insa da, sistemul poate fi modificat pentru a permite si asociatiilor care promoveaza ateismul sau umanismul secular (in masura in care sunt considerate reprezentative de populatia atee) sa primeasca cel putin scutirile de taxe si impozite de care beneficiaza asociatiile religioase sau, in functie de numarul celor reprezentati, cultele, ca in Belgia. Ramane de vazut daca aceste asociatii vor fi dispuse sa isi asume o situatie care le pune in statutul de cult...
    • r (Joi, 29 martie 2012, 15:00)

      Florin Frunza [hotnews.ro] i-a raspuns lui rooster

      Sprijinul pentru culte acordat de la bugetul public este o consecinţă a secularizării de către stat a averilor bisericeşti în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1863). De atunci, unele din cheltuielile Bisericii (sprin la salarii, reparaţii, construcţii) au fost preluate de către statul român ca o compensaţie materială pentru proprietăţile preluate,. Acest sprijin a continuat să fie acordat inclusiv în perioada regimului comunist tocmai datorită obligaţiei asumate de către stat în 1863.
      Sprijinul financiar nu este alocat doar B.O.R., ci tuturor cultelor religioase recunoscute care solicita acest lucru. În ceea ce priveşte scutirea de impozit pentru clădirile şi terenurile aflate în proprietatea Bisericii, menţionăm că situaţia din România nu este o exceptie in Europa ci este asemănătoare cu statutul cultelor din alte ţări europene, ca de exemplu Germania, Spania, Italia, Franţa etc., unde de asemenea cultele religioase nu plătesc impozitul pe clădiri. În acelaşi timp, activitatea cultelor din unele ţări europene este sprijinită prin direcţionarea unui procent din impozitul pe salarii sau pe venit spre cultele oficial recunoscute sau prin plata integrala de la buget a salariilor personalului clerical (Belgia, Grecia, Danemarca, Alsacia si Lorena in Franta s.a.). In Franta cheltuielile cu intretinerea, repararea si restaurarea lacaselor de cult confiscate de stat in perioada 1789-1905 sunt suportate de la bugetul public; o situatie similara intalnim in Italia unde cheltuielile pentru intretinerea si restaurarea celor aprox. 700 de biserici (marea majoritate monumente istorice - basilici, abatii, biserici) confiscate de statul italian la sf. sec. XIX sunt suportate de la bugetul de stat; de mentionat, ca lacasele de cult la care se face referire sunt in proprietatea statului francez, respectiv italian, si se afla in folosinta parohiilor si manastirilor.
  • invatamant (Miercuri, 28 martie 2012, 17:40)

    lady_c [anonim]

    Buna ziua!
    Am o intrebare care dupa parerea mea este strans legata de acest subiect:
    Prin introducerea religiei in scoala incepand cu clasa I si uneori si mai mici nu se incearca efectiv o manipulare a noilor generatii pentru a da continuitate acestor finantari deplasate acoradate bisericii?
    • R: (Joi, 29 martie 2012, 12:48)

      Iuliana Conovici [hotnews.ro] i-a raspuns lui lady_c

      Pe baza cercetarilor mele de pana acum, as spune ca nu acesta a fost scopul introducerii educatiei religioase in scoala.

      Intentia era una de transmitere a unei mosteniri religioase si culturale si implicit a transmiterii unei parti a memoriei colective (si nu ma refer doar la educatia religioasa ortodoxa), dupa o perioada in care accesul la ea fusese restrans drastic.
  • Ce face biserica pentru mine? (Miercuri, 28 martie 2012, 18:14)

    Vasile [anonim]

    Ce face biserica pentru stat? De ce as plati taxe si pentru biserica? De fapt, care-i rostul bisericii? Ce produce? Duh sfint si apa sfintita? Iarta de pacate?
    • r: (Joi, 29 martie 2012, 12:56)

      Iuliana Conovici [hotnews.ro] i-a raspuns lui Vasile

      Intrebarea corecta cred ca ar fi: ce face Biserica (ori cultul de care sunteti atasat) pentru Dvs. Daca iertarea pacatelor nu vi se pare relevanta, sunt o suma de alte argumente:
      Din punct de vedere social, ca sa dam o explicatie in cheie utilitara, identitatea religioasa este o identitate "puternica", si ca atare ajuta la coeziunea sociala. Reprezinta o perspectiva integrala asupra lumii si ca atare contribuie la constituirea corpului social si a ceea ce ne-am dori sa fie un proiect comun de societate. Este depozitar si transmitator al unei memorii spirituale si culturale...

      Acestea sunt, in orice caz cateva dintre argumentele pe care sunt construite relatiile dintre culte si stat in tari europene ca Germania, Italia, sau Romania, ca si la nivelul Uniunii Europene.
    • r (Joi, 29 martie 2012, 15:00)

      Florin Frunza [hotnews.ro] i-a raspuns lui Vasile

      Contribuţia la salariu de la bugetul de stat pentru preoţi (cca. 65% din salariul unui profesor de liceu, restul salariului fiind completat din fondurile proprii ale parohiei), reprezintă o recunoaştere a contribuţiei cultelor la viaţa societăţii româneşti.
      Pentru ca se face referire la activitatea pe care o desfasoara biserica redau o parte din sinteza activitatilor BOR in anul 2011:~ În cursul anului 2011, în Patriarhia Română, activitatea social-filantropică s-a desfăşurat prin intermediul a 706 de instituţii şi servicii sociale. La nivelul structurilor bisericeşti (centre eparhiale, protopopiate şi parohii), diagrama aşezămintelor social-filantropice arată astfel: 171 cantine sociale şi brutării, 58 instituţii ce oferă servicii medicale şi farmacii, 80 centre de zi pentru copii, 11 centre educaţionale, 46 centre de zi pentru vârstnici şi 22 de servicii de îngrijire vârstnici, 40 centre comunitare, 35 centre de tip familial, 39 grădiniţe sociale, afterschool şi şcoli speciale, 22 locuinţe protejate, 130 centre de informare, de consiliere şi centre de resurse, 6 instituţii de învăţământ pentru adulţi, 33 centre de urgenţă (pentru persoane fără adăpost, pentru victime ale violenţei domestice, pentru victime ale traficului de persoane), 13 campusuri de tabără.

      În cuprinsul eparhiilor, la nivelul structurilor eparhiale, se află în derulare un număr de 767 proiecte şi programe sociale, din care: 22 cu finanţare externă, 24 cu finanţare publică, 561 finanţate din fonduri proprii şi 160 cu finanţare mixtă.
    • r cont (Joi, 29 martie 2012, 15:01)

      Florin Frunza [hotnews.ro] i-a raspuns lui Vasile

      Atât în cadrul aşezămintelor, cât şi prin intermediul programelor şi proiectelor sociale, au fost acordate aproximativ 895.350 de servicii sociale unui număr de 211.495 de beneficiari unici, după cum urmează: 166.397 de servicii sociale pentru 105.717 copii din aşezămintele sociale ale Bisericii, ale statului, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări; 40.987 de servicii sociale pentru 19.143 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe, persoane infectate cu HIV/SIDA; 640.694 de servicii sociale pentru 74.752 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; 47.272 de servicii sociale pentru 11.883 victime ale traficului de persoane, şomeri, victime ale violenţei familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităţilor naturale.

      Pentru susţinerea activităţilor social-filantropice şi pentru sprijinirea sinistraţilor, în anul 2011, la nivelul Patriarhiei Române, s-au cheltuit aproximativ 54.322.124 lei.~
      Comunicatul de presa poate fi consultat pe site-ul www.basilica.ro
  • obligativitatea contributiei (Miercuri, 28 martie 2012, 18:14)

    alecu [anonim]

    Inafara de interesul conducatorilor de a lingusi bisericile, exista vreun motiv (economic sau de orice alt fel) in favoarea obligatiei fiecarui cetatean indiferent de credinta sa contribuie la bunastarea cultelor recunoscute?
    • r: (Joi, 29 martie 2012, 12:58)

      Iuliana Conovici [hotnews.ro] i-a raspuns lui alecu

      Cred ca am raspuns mai sus.

      A-propos, Statul roman nu da dreptul de "opt-out", adica de a refuza plata vreunui impozit, oricare ar fi el. Nu e chiar un stat minimal...
  • Campania ateista Soros (Miercuri, 28 martie 2012, 18:21)

    alex [anonim]

    Stimata doamna, comparatia numarului de biserici cu cel al scolilor generale reprezinta un argument relevant ?
    • Precizare: (Joi, 29 martie 2012, 12:54)

      Laurentiu Diaconu Colintineanu [utilizator] i-a raspuns lui alex

      Stimate domn,

      Fundatia Soros este citata ca sursa a unui raport la alt punct din cele prezentate in Context. Raportul Soros se refera la ponderea in populatia Romaniei a celor care aproba finantarea bisericii total sau partial din bani publici.
    • R: (Joi, 29 martie 2012, 13:00)

      Iuliana Conovici [hotnews.ro] i-a raspuns lui alex

      Simpla alaturare a cifrelor nu.

      Ar fi interesanta o discutie din perspectiva economica, dar dusa pana la capat, in termeni de cerere, oferta, public tinta, costuri/beneficii scl, si rezultatele ar putea fi surprinzatoare.
  • intrebare (Miercuri, 28 martie 2012, 18:42)

    andrei [anonim]

    Va multumim pentru articol/discutie.

    1. Sunt crestin-ortodox , cred ca mantuirea este in Biserica si ma intaresc cu Oameni ca Pr. Rafail, Pr. Tanase si multi altii. DAR cu atat mai mult ma necajesc pentru aceasta "cardashie" BOR - politicieni (cu atat mai mult, corupti). Cum ati considera dvs. un bun exemplu al rolului SOCIAL-misionar al Bisericii, fara aceasta arghiro-filie vadita, fara aceasta politica "o mana spala pe alta"? Cum am putea noi, Biserica Ortodoxa Romana (ca membru activ) incuraja transparenta in aceste relatii cu clasa politica? Credeti ca ierarhii sunt rupti de realitatea cotidiana? (unde ei se spala in milioane de euro, am prieteni si fosti colegi care abia reusesc sa supravietuiasca cu familile, preoti in catune si sate...).

    2. O intrebare mai personala: va admir cartea de vizita si sunt curios de relatia dvs personala cu BOR (m-as bucura ca BOR sa isi asume curajul auto-criticii angajand specialisti OBIECTIVI - sociologi, politologi, economisti, PR etc. - pentru a fi la curent cu situatia, nu lingusitori si trepadusi)
    • R: (Joi, 29 martie 2012, 13:12)

      Iuliana Conovici [hotnews.ro] i-a raspuns lui andrei

      1. Un exemplu excelent ati dat chiar Dvs:Asociatia Pro Vita-Valea Plopului e un exemplu fara cusur: facuta fara bani de la stat si fara compromisuri.

      N-as generaliza nici macar in cazul ierarhilor ortodocsi, stiu cativa care sunt oameni minunati.
      In rest, ca ortodox, asumandu-va pana la capat afirmatia "noi suntem Biserica", puteti face ce tine de Dvs. incepand din parohie.

      Dar problema pe care o puneti e reala. Contributia statului la salariile preotilor, mai ales ale celor de la de tara si ale preotilor debutanti (se aplica si pastorilor si personalului asimilat) sunt mici:incep de pe la 560 RON, din care au de platit varii taxe bisericesti, abonamente scl...

      2. Ma iertati, poate se vede din raspunsul de mai sus.
  • Perspectiva (Miercuri, 28 martie 2012, 19:00)

    godless1859 [anonim]

    1. In conditiile in care in Europa se observa un trend al secularizarii accentuat si nivelul de religiozitate este in descrestere, in conditiile in care chiar in tara noastra tinerii sunt mult mai putin religiosi decat categoriile superioare de varsta, cum calificati deciziile guvernelor de dupa '89 de-a investi consistent in sectorul religios?
    • R: (Joi, 29 martie 2012, 13:56)

      Iuliana Conovici [hotnews.ro] i-a raspuns lui godless1859

      Majoritatea cercetatorilor au renuntat de o vreme sa mai puna semnul egalitatii intre secularizare si declinul religiozitatii. In Romania, cifrele prin care se cuantifica religiozitatea sunt deocamdata mari, comparativ cu alte tari din Europa.

      Investitia guvernelor in "sectorul religios" a fost mai intai una eliberatoare si compensatorie (dupa 45 de restrangere a libertatii religioase) si raspundea unei asteptari a cetatenilor (vedeti discursul de tip religios atotprezent in ziarele laice ale primilor ani 90). Ulterior, odata cu proiectul actualei Legi a cultelor, Statul investeste in construirea unor parteneri sociali care sa ii preia o parte din functiile pe care le-a indeplinit pana acum (mai ales dintre cele sociale).
  • variante (Miercuri, 28 martie 2012, 20:13)

    ioana [anonim]

    Buna ziua,

    1 As vrea sa stiu cate ceva despre optiunile de finantare: din cate stiu, sunt fonduri care merg pentru plata salariilor preotilor - pentru ca acestia sunt bugetari (in opinia mea - nu mai putin necesari decat doctorii, profesorii, judecatorii etc.)
    dar sunt si fonduri publice care merg direct pentru constructia bisericilor, manastirilor etc.
    Problema o reprezinta, presupun, acestea din urma. As vrea sa stiu si care sunt criteriile care indreptatesc o finantare din fonduri publice pentru construirea unui lacas de cult, de exemplu.

    2. In al doilea rand, exista o autonomie financiara a Bisericii? Ce statut au fondurile bisericilor? - public? privat? Exista justificari pentru acei bani? Poate statul interveni la acest nivel atunci cand i se cer finantari pentru construirea unor biserici, de pilda?

    Va multumesc.
    • r: (Joi, 29 martie 2012, 13:20)

      Iuliana Conovici [hotnews.ro] i-a raspuns lui ioana

      Criteriile mari sunt aceleasi:proportionalitatea cu numarul de credinciosi si "nevoile reale ale cultelor". Finantarea partiala a construirii lacaselor de cult se face pe baza de proiect trimis Ministerului sau, dupa caz, autoritatilor locale. Detaliile tehnice le gasiti usor pe www.culte.ro , siteul Secretariatului de Stat pentru Culte

      2.In principiu, cultele isi administreaza finantele in mod autonom. Totusi, acestea sunt tinute sa pastreze o evidenta clara a fondurilor primite de la Stat. Pentru banii alocati pe baza de proiect sigur ca trebuie justificari si toate celelalte.

      Ceea ce lasa de dorit, cel putin la nivelul Bisericii Ortodoxe, dupa cate rezulta din sumarele sedintelor Sf. Sinod, este colectarea coerenta a tuturor datelor din teritoriu. Nu stiu cat impact are aceasta asupra administrarii propriu-zise a relatiilor Stat-Biserica.
    • r (Joi, 29 martie 2012, 15:01)

      Florin Frunza [hotnews.ro] i-a raspuns lui ioana

      Statul aloca un sprijin financiar pentru personalul clerical si nu salarii, preotii sunt angajatii cultelor religioase; acest sprijin reprezintă o recunoaştere a contribuţiei cultelor la viaţa societăţii româneşti. In privinta sprijinului financiar pentru construirea si repararea lacaselor de cult, unitatile centrale de cult si cultele religioase prin analiza din teritoriu stabilesc prioritatile si anume ce lacase de cult pot beneficia de sprijin. Utilizarea fondurilor banesti primite de la bugetul de stat este supusa controlului statului.
  • transparenta (Miercuri, 28 martie 2012, 20:16)

    virgil [anonim]

    1. Credeti ca se poate aplica in Romania modelul din Germania? Acolo persoanele care se declara ca apartinand cultelor majoritare, platesc 9% din salariu direct de pe fluturasul lor.

    2. Cum se poate asigura ca Biserica serveste intr-adevar societatii? Sunt banii si activitatile sale sunt intr-un monitorizate?
    • R: (Joi, 29 martie 2012, 13:32)

      Iuliana Conovici [hotnews.ro] i-a raspuns lui virgil

      1. Da, pe termen mediu si lung. Poate ca intr-o prima faza s-ar putea trece la o formula de genul celei spaniole sau italiene, in care statul redirectioneaza o cota fixa din impozit cultului desemnat de contribuabil (sau, la alegere, unor asociatii secular-umaniste ori unor asociatii cu scop educativ sau social special desemnate). Sublinierea relatiei intre persoana platitoare de impozite si cultul de care este atasat mi se pare o idee buna, pentru ca ar clarifica faptul ca nu statul "da bani" Bisericii, ci credinciosii.

      Pe de alta parte, si cu sistemul actual, situatia poate fi imbunatatita, printr-o aplicare mai echitabila si transparenta a legilor existente.

      Pe langa chestiunea competentei administrative efective, la care se poate lucra, problema politica in Romania este cea a personalizarii excesive a puterii politice la toate nivelurile, care face din alesi nu slujitori ai cetatenilor, ci mici (sau mari) stapani peste parti ale aparatului politic si administrativ. Aceasta incurajeaza relatiile informale si operarea pe baza pasiunilor personale intr-o sfera in care principiul de baza ar trebui sa fie domnia legii.
  • Biserica si statul (Miercuri, 28 martie 2012, 20:20)

    Alex Nicolin [anonim]

    De ce nu ar avea bisericile, indiferent cat de mici sau mari sunt, acelasi statut ca ONG-urile laice, a caror finantare se face prin donatii private? Pana la urma libertatea de credinta, inclusiv cea de nu a avea nicio credinta, este una din libertatile individuale fundamentale, iar orice libertate implica si o responsabilitate.

    Cei care isi asuma credinta ortodoxa, catolica, protestanta, islamica, pot foarte bine sa finanteze ei insisi cultul religios din care fac parte, prin donatii. Nu vad de ce s-ar implica statul in vreun fel in viata religioasa a cetatenilor sai, indiferent ca e vorba de finantarea cultelor, sau de predarea confesionala a religiei in scolile publice.
    • R: (Joi, 29 martie 2012, 13:42)

      Iuliana Conovici [hotnews.ro] i-a raspuns lui Alex Nicolin

      Cred ca am raspuns mai sus. In general, in societatile europene, cultele beneficiaza de un tratament distinct de cel al asociatiilor obisnuite, tocmai pentru ca se considera ca indeplinesc functii sociale aparte, mai importante sau in orice caz distincte de cele ale asociatiilor obisnuite.

      Relatiile Biserica-Stat construite de Statul roman modern se bazeaza pe acelasi principiu. Cand a secularizat averile bisericesti si a preluat institutiile de educatie si caritabile ale acestora, Statul si-a asumat un rol crescand in viata cetatenilor, tendinta ajunsa la apogeu in perioada comunista. Sa vedem ce va fi mai departe, insa tendinta actuala pare a fi una de retragere macar partiala Statului din mai multe sfere ale vietii publice.

      PS Cultele se finanteaza deocamdata partial din donatiile credinciosilor.
  • Credeti ca ortodoxia e o cauza(din multe)... (Miercuri, 28 martie 2012, 20:51)

    Alui [anonim]

    Credeti ca ortodoxia e o cauza a inapoierii culturale si sociale evidente a tarilor unde este religie majoritara fata de tarile catolice sau protestante?
    • R: (Joi, 29 martie 2012, 13:33)

      Iuliana Conovici [hotnews.ro] i-a raspuns lui Alui

      Nu!
  • statistica continutului slujbelor (Miercuri, 28 martie 2012, 20:59)

    clar [anonim]

    Cunosc situatia locala a negocierilor dintre partidele politice (reprezentate de diversi oameni de afaceri) si preoti, in care se stabileste pretul campaniei electorale in favoarea partidului respectiv in slujbele religioase.
    Sunt curios de anvergura acestor negocieri la nivel national.
    Aveti cumva o statistica a mesajelor electorale continute in slujbele bisericilor?
    • R: (Joi, 29 martie 2012, 13:47)

      Iuliana Conovici [hotnews.ro] i-a raspuns lui clar

      Nu stiu sursa informatiilor Dvs. Cu titlu personal, consider ca aceasta colaboare electorala a unor preoti sau pastori (colaborare oarecum "clandestina" in cazul BOR, care teoretic interzice preotilor implicarea in campania electorala ) cu unii politicieni poate avea efecte semnificative la nivel local, insa nu si la nivelul tarii. Un exemplu ar fi alegerea Presedintelui actual al Romaniei intr-un moment in care relatiile sale cu BO erau foarte tensionate.


      Nu am o astfel de stastistica, costurile unei astfel de cercetari sunt de altfel prohibitive, chiar daca s-ar face o esantionare.
  • Intrebari (Miercuri, 28 martie 2012, 21:09)

    Radu [anonim]

    1. Cum explica biserica ca in ciuda faptului ca in Romania sunt aproape 19000 de biserici si slujitorii lor nu reusesc sa atraga mai multi credinciosi
    2. De ce biserica si preotii au renuntat la smerenie si practica luxul cu vile, masini de lux , infatuare
    3. Cum se explica ca o serie de preoti sunt implicati in chestiuni care nu au nimic cu credinta .
    4. Este normal sa se ajunga sa sfinteasca orice pentru bani, tap, cal, masina , bordel.
    5 De ce biserica nu a acceptatsa fie dati in vileag colaborationisti securitatii
    6.Cum explica biserica faptul ca protii sunt activistii celor de la putere .
    7. Este normal ca profesorii, medici, .... sa aiba salarii mai mici decit preotii .
    • R: (Joi, 29 martie 2012, 16:09)

      Iuliana Conovici [hotnews.ro] i-a raspuns lui Radu

      1. Nu va pot raspunde in numele nici unei Biserici.
      Statisticile existente indica o practica religioasa mai mare in Romania decat in multe alte tari europene.
      2, 3. Eu una cred ca orice judecata globala - "toti preotii" "toata Biserica" "toate religiile" este per se o renuntare la virtutea discernamantului.

      Fiecare dintre noi este supus tentatiei si caderii si fiecare din noi raspunde diferit. Sau daca vreti,orice padure are si uscaturi. Fiecare poate alege sa se uite la ramurile inflorite, la uscaturi sau la padurea intreaga.

      4. Daca va referiti la Biserica Ortodoxa, binecuvantarea elementelor naturale si a instrumentelor folosite de om e o consecinta fireasca a aspiratiei de sfintire a intregii Creatii.

      Desigur, aceasta nu se aplica bordelurilor (dar aici vorbim de 1-2 cazuri aberante si da, revoltatoare, mediatizate la maxim).

      Si desigur, ar fi de preferat practica traditionala in care credinciosii pot, dar nu sunt obligati sa plateasca pentru slujbe.

      5. Probabil prin lipsa de incredere intr-o societate care nu si-a reglat nici ea in intregime conturile cu trecutul comunist.

      6. Generalizati din nou. Am raspuns mai sus.

      7. Profesorii si medicii nu au salari mai mici decat preotii. Daca verificati grila salariala, veti vedea ca la salarizare se face echivalarea diferitelor categorii de preoti cu gradele din invatamant, iar preotii primesc de la stat o contributie de 65% sau 80% (zonele sarace) din salariu. Salariile ierarhilor cultelor recunoscute sunt asimilate cu ale unor demnitari, si ca atare primesc indemnizatii consistente.
  • cauza/efect (Miercuri, 28 martie 2012, 21:22)

    mircea [anonim]

    Credeti ca este vreo legatura intre aceasta "cooperare" (politica - BOR) + lipsa de transparenta si rautatea la care au ajuns multi romani (vezi mesajele de mai sus) ? Cum credeti ca ar putea actiona BOR pentru a accentua rolul spiritualului in om si in societate?
    (apropo de "trendul secularizarii" de care vorbea cineva, sunt de aproape 10 ani in Vest si nu exista spital, scoala/colegiu/universitate, inchisoare, echipa sportiva, tabara de vara etc. fara cineva cu functie pastorala, fie ca se numeste "chaplain", "pastoral care director", "director of ministry", "spiritual advisor" etc. - uite ca nu doar "incultii" de ortodocsi romani apreciaza spiritualitatea...)
  • Esecul moral al BOR (Miercuri, 28 martie 2012, 22:15)

    weiss [anonim]

    In ortodoxie exista un trecut glorios de subordonare a bisericii de catre stat, incepind cu bizantinii si terminind cu situatia Bisericilor nationale din Rusia, Romania, Grecia, etc. Pt. ca "relatia" sa mearga si biserica sa devina un instrument docil, trebuie "unse" madularele, recte clerul.
    Cum explicati starea morala deplorabila in societatile majoritar ortodoxe? Cum explicati decaderea morala cvasitotala in Romania contemporana, odata cu cresterea numarului de biserici si intarirea continua a aparatului BOR?
    Clerul isi vede de interesele de grup, avind statul ca partener, iar credinciosii sint de doua ori "fentati", atit de stat, care il dijmuieste dpdv financiar, pt. a sprijini Biserica, cat si de Biserica, prin esecul in oferirea de modele morale valide: "fa ce zice popa, nu ce face popa", astfel permitind perpetuarea unui stat ticalos, nederanjat de credinciosii "de carton", care nu mai discern binele de rau, adevarul de minciuna si frumosul de abject.
  • Constitutionalitate (Joi, 29 martie 2012, 0:33)

    Bogdan [anonim]

    Exista vreo posibilitate ca acest suport al statului pentru anumite culte sa fie declarat neconstituional de catre Curtea Constitionala? Exista baza juridica pentru o astfel de decizie? (ceva de genul discriminare fata de cei ce nu adera la nici o religie)
    • R: (Joi, 29 martie 2012, 17:23)

      Iuliana Conovici [hotnews.ro] i-a raspuns lui Bogdan

      Nu cred. Statul roman sprijina cultele religioase. Legislatia ar putea fi insa amendata sau reinterpretata pentru a "incadra" cumva si convingerile persoanelor nereligioase (de exemplu pe modelul belgian amintit mai sus).
  • Intrebari (Joi, 29 martie 2012, 3:52)

    AT [anonim]

    1. Sunteti de acord cu actuala legislatie cu privire la finantarea cultelor religioase de catre stat?
    2. Prevederile legislative cu privire la inlesnirile financiare pentru cultele religioase au anumite motivatii. Credeti ca aceste motivatii raman valabile sau nu? Daca nu, de ce?
    3. Sunteti de acord cu construirea catedralei?
    4. Sunteti de acord cu recenta alocare de fonduri de catre primarie pentru catedrala?
    5. Politicienii sunt deseori acuzati de populism in relatia cu biserica ortodoxa. Credeti sunt blamabili daca actioneaza in acord cu doleantele populatiei? Sau, in caz contrar, se indreapta spre un dezastru electoral?
    6. Credeti ca reflectarea acestui eveniment in media, inclusiv prin prezenta discutie, se face cu intentia stricta de a informa, sau exista, poate chiar neconstientizata sau neasumata, o intentie de a influenta opinia publica intr-un anumit sens? Ce alte sume asemanatoare cantitativ s-au alocat de catre primarie fara sa fie anuntate in presa?
    • R: (Joi, 29 martie 2012, 16:40)

      Iuliana Conovici [hotnews.ro] i-a raspuns lui AT

      1. Cred ca legislatia este, in mare, ok. S-ar mai putea lucra la aplicarea ei cat mai echitabila si la o mai buna gestionare administrativa.

      2. Daca va referiti la "neutralitatea binevoitoare" a statului roman, care trateaza cultele ca parteneri sociali, da, cred ca motivele inlesnirilor financiare raman in picioare.

      Daca va referiti la legea din 92 care acorda cultelor (tuturor cultelor, nu doar BOR) monopolul comercializarii obiectelor de cult, pot sa ii inteleg rolul, dar nu-mi plac monopolurile.

      Daca va referiti la justificarea sprijinului financiar al statului prin secularizarea proprietatilor bisericesti si respectiv de la nationalizarile din vremea comunismului, problema e mai complicata. Secularizarea nu a fost doar un act de confiscare, ci si o masura prin care Statul roman isi asuma o anumita abordare cu privire la situatia cultelor, anume controlarea si "gestionarea" lor. Lucrurile s-au mai schimbat azi, dar efectele gestului fondator nu au fost anulate, ci dimpotriva, au dat nastere la o suma de practici care alcatuiesc modelul romanesc al relatiilor Biserica-Stat.

      3. Cred ca o catedrala ortodoxa incapatoare in Bucuresti este necesara: mai ales pentru de sarbatori, la zile mari si evenimente speciale nu e loc in catedrala actuala si slujbele se tin prin alte biserici mai mari, sau afara. Personal, mi-as dori sa se cheme Catedrala "Inaltarea Domnului" sau "Sf. Andrei", cu o moderare consistenta a discursului (si programului iconografic) national(ist) care o incadreaza.

      4, 6. De ce nu, dar nu ca gest electoral, si evident, cu respectarea principiilor legale amintite. Nu stiu datele exacte cu privire la aceste alocari de bani, ar trebui sa va adresati primariei.

      5. Nu cred ca trebuie sa gasim scuze pentru populism. Experienta Presedintelui actual al Romaniei arata ca se pot castiga alegerile si fara afisarea religiozitatii, dar ca e mai comod sa cultivi bune relatii cu diferitele culte care au o oarecare influenta pe plan local.
  • Comentarii si pareri (Joi, 29 martie 2012, 9:17)

    Andor74 [anonim]

    Sunt ortodox din nastere, contribui SUPLIMENTAR la Biserica de cate ori vreau si cand vreau. Nu stun de acord cu finantarea la care se angajeaza alesii nostri. Din pacate s-a creat un precedent cand dl. Constantinescu a castigat prin intrebarea "Credeti in Dumnezeu?".... In fine, astea fiind premisele, ce parere aveti despre urmatoarele aspecte:
    - nu credeti ca e mai potrivit un model de autofinantare a Bisericilor si infiintarea a noi lacase doar in comunitatile unde exista suficiente resurse pentru sustinerea lor.
    - autofinantarea credetii ca va conduce la aberatii de genul "2000 RON o inmormantare, 3000 un Botez, etc"?
    - autofinantarea nu ar creste mai degraba responsabilitatea preotului in fata populatiei - daca-i preot bun, care se implica in viata comunitatii - va fi apreciat (si implicit remunerat). Asa, ca exemplu - "Popa Tanda" (Slavici)
    - credinciosii sa-si poata alege ei la ce Biserica sa cotizeze (eu sunt arondat la una din cele 2 existente, fara sa ma intrebe - de ce ma mir oare - la care vreau sa merg)
    • R: (Joi, 29 martie 2012, 16:55)

      Iuliana Conovici [hotnews.ro] i-a raspuns lui Andor74

      Un model de autofinantare exclusiva a cultelor nu cred ca este de asteptat in viitorul apropiat. In majoritatea statelor europene, diferite activitati ale cultelor sunt finantate direct sau indirect de stat. N-as vrea sa fac speculatii pe ceva ce nu exista.

      Intr-un anume sens, credinciosii de astazi "voteaza cu picioarele" oricum in zonele urbane, iertata imi fie expresia luata din alta sfera, si in ceea ce priveste bisericile, in sensul ca se duc unde le place mai mult. La tara nu e la fel de simplu. Arondarea se face din nevoia unei rationalizari administrative a conceptului de parohie. Intre birocratie si afinitatile personale apar inevitabil tensiuni.
  • umanism secular (Joi, 29 martie 2012, 9:49)

    Ciprian [anonim]

    Inclusiv din comentarii se observa ca gradul avansat de coruptie al institutiei bisericesti romanesti (BOR) (poate pana la irecuperabil), este folosit ca pretext al atacarii ortodoxiei, romanilor si crestinismului in general; de altfel din limbajul folosit, ar rezulta ca si dumneavoastra, probabil sustineti aceasta tendinta de marginalizare (printr-o stingere, racire treptata) a fenomenului religios. Mi-as permite un exemplu, recent d-l primministru MRU s-a opus (intr-o anumita masura probabil justificat, dupa parerea mea) sa aloce bani pentru biserici, asta insa dupa ce in prima zi de premier a scapat "porumbelul din gura" : "fara icoane la guvern".
    In concluzie, nu credeti ca aceasta problema este oarecum exagerata, intr-un mod lipsit de onestitate indreptata impotriva unei religii (cand de fapt este vorba de o tragic de banala coruptie, cu zeci de milioane de euro, cu accente electorale, aproape in mod sigur, in marea majoritate a cazurilor, de competenta procurorilor - corupti si ei in mare parte, din pacate )?
    • R: (Joi, 29 martie 2012, 17:12)

      Iuliana Conovici [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ciprian

      Ca regula, eu una incerc sa nu le fac oamenilor procese de intentie. Biserica Ortodoxa este mai expusa criticilor prin insusi statutul ei majoritar si prin vizibilitatea ei mai mare.

      Personal, consider necesara si pozitiva prezenta Bisericilor (si a cultelor in general) in spatiul public, ca si in cel privat, precum si manifestarea publica a credintelor religioase (sau a convingerilor nereligioase) ale fiecarei persoane.

      Coruptia endemica este intr-adevar descurajanta, dar cititorii au abordat si alte probleme de fond (pentru ce sistem optam, ce modele avem, care sunt radacinile unor probleme...), pe care sper ca le-am tratat cu suficienta seriozitate.
  • Intrebare (Joi, 29 martie 2012, 10:19)

    Virus [anonim]

    Oare biserica a devenit o institutie a statului? De ce s-ar finanta cu bani publici orice activitate a bisericii, din moment ce nu toti contribuabili apartin acelei religii si aproape 50% din populatie este impotriva acestor finantari?
    De ce abandonam educatia si institutionalizam prostia cu haine "sfinte"? E mai productiv pentru societate sa se invete la scoala despre rai si iad si alte povesti stupide, decat despre fizica si chimie?
  • Statistici şi analize (Joi, 29 martie 2012, 10:45)

    profudereligie.blogspot.com [utilizator]

    Există o concordanţă între aportul financiar al statului la cultele religioase şi nivelul de trai al cetăţenilor? Dar faţă de nivelul de infracţionalitate?
    Cheltuielile statului pentru subvenţionarea activităţilor religioase se traduc într-o mai bună stare de sănătate a populaţiei? Într-o viziune mai optimistă asupra viitorului sau mai pesimistă?
    Sunt date cu privire la situaţia statelor ce subvenţionează cultele religioase în paralel cu cele ce nu fac acest lucru?
    • R: (Joi, 29 martie 2012, 17:36)

      Iuliana Conovici [hotnews.ro] i-a raspuns lui profudereligie.blogspot.com

      Nu sunt specialista in cercetari cantitative.

      Exista diferite baze de date cu privire la situatia diferitelor state. www.eurel.info este una dintre ele. Exista si un manual, devenit "clasic", coordonat de Gerhard Robbers, "State and Church in the European Union", si o bibliografie consistenta.
      Alternativ, vedeti rapoartele facute dupa European Values Survey si World Values Survey, de ex. Pippa Norris, Ronald Inglehart, "Sacred and Secular: Religion and Politics Worldwide" (nu le impartasesc abordarea, dar daca vreti multe multe cifre, acolo le veti gasi).

      Daca puneti problema utilitatii sociale si economice a finantarii, cred ca am raspuns in parte mai sus.
      Din punct de vedere economic (am amintit chestiunea identitara si de integrare sociala mai sus), de exemplu, diferitele culte religioase contribuie, intre altele, la redistribuirea bogatiei/resurselor in sanul populatiei, mai ales prin activitatile lor sociale si filantropice (ajutorarea nevoiasilor, mai pe romaneste) si stimuleaza solidaritatea.
  • Religia o exagerare (Joi, 29 martie 2012, 11:07)

    Angela [anonim]

    Nu credeti ca statul exagereaza cu construirea de biserici si risipeste prea multi bani? Avand in vedere ca suntem un stat laic mi de pare o intocsicare cu atata religie in scoala. Nu credeti ca ne intoarcem in evul mediu?
  • biserica si banii publici (Joi, 29 martie 2012, 11:26)

    MARTORUL [utilizator]

    Biserica trebuie sa traiasca din Evanghelie, din contributiile membrilor, Apostolul Pavel era facator de corturi, nu a avut subventii de la stat! Fata de aceste principii bliblice de ce nu se transeaza problema: Biserica sa isi asigure veniturile!
    Apoi scutirea de impozite a bisericii duce la subventii mascate, la concurenta nelioala fata de alte entitati juridice, la afectarea pietei, etc.
    Se generaza discriminari: cu totii platim taxe si impozite, iar unele ajung la culte pe care platitorul nu le fregmenteaza, mai mult, intoleranta duce la discreditarea platitorului ca nu e pe calea buna, etc... De ce se mentine sistemul?
    • R: (Joi, 29 martie 2012, 17:43)

      Iuliana Conovici [hotnews.ro] i-a raspuns lui MARTORUL

      Deci Dvs. ati vrea ca Bisericile crestine sa urmeze principiile Evangheliei sau pe cele ale pietei? Parca n-ar fi chiar acelasi lucru...

      Aveti raspunsurile la intrebari mai sus.
  • . (Joi, 29 martie 2012, 11:51)

    DanS [anonim]

    Sant curios sa aflu raspunsuri la urmatoarele intrebari:

    1. Daca biserica nu plateste impozite, cum se justifica alocarea banilor din bugetele publice pentru proiecte in beneficiul BOR?

    2. De ce oare BOR nu isi foloseste banii proprii pentru a isi dezvolta afacerile spirituale si lumesti? Nu se poate spune ca sant sarmani ...

    3. Cum anume contribuie BOR la rezolvarea problemelor individului in relatie cu societatea si a comunitatilor aflate in dificultate de natura spirituala sau pecuniara?

    4. De ce as fi eu de acord sa finantez BOR din banii publici (partial si ai mei), atata vreme cat aceeasi BOR incearca dogmatizarea individului prin introducerea studiului religiei crestin ortodoxe, dar nu si a altor tipuri de religii, in scoala chiar de la clasa pre-scolara?
    • R: (Joi, 29 martie 2012, 18:13)

      Iuliana Conovici [hotnews.ro] i-a raspuns lui DanS

      1. Daca intrebati despre justificarea legala, am raspuns mai sus, vedeti si raspunsurile dlui Frunza.

      2. Depinde foarte mult la cine va uitati. Multe parohii si multi preoti sunt saraci, intristator de saraci...

      3. Prin simpla filantropie (ajutorarea directa, inclusiv financiara unde se poate) ori prin proiecte sociale (aveti si niste date prin raspunsuri. Acest lucru este valabil si pentru celelalte culte.

      4. Biserica Ortodoxa nu "dogmatizeaza" individul. Nu opereaza cu aceasta categorie a "individului". Cred ca termenul pe care il cautati este "indoctrineaza" si presupun ca aveti o problema cu faptul ca educatia religioasa in Romania este una confesionala. Sistemul este insa (imperfect, e adevarat) deschis si celorlalte culte, care pot beneficia la randul lor de el, si exista o posibilitate de opt out. nu este in nici un caz rezervat exclusiv Bisericii Ortodoxe. Modul in care se preda religia (chiar confesional) sigur ca poate fi in multe locuri imbunatatit.
  • Oportunitatea finantarii BOR. (Joi, 29 martie 2012, 12:19)

    Bragea Bogdan [anonim]

    Cat de mult are nevoie statul(nu politicienii) de serviciile religiei de orice fel? Pompierii sting focuri, politistii asigura ordinea publica, doctorii salveaza vieti. Care este acel lucru palpabil/sesizabil care il face biserica pentru bunul mers al unu stat? Unde a fost biserica, de exemplu, la inzapezirile groaznice din aceasta iarna? Se poate dovedi utilitatea rationala a religiei? Daca se poate, atunci merita si finantare.
    • r (Joi, 29 martie 2012, 15:02)

      Florin Frunza [hotnews.ro] i-a raspuns lui Bragea Bogdan

      Statul român recunoaşte cultelor rolul spiritual, educaţional, social-caritabil, cultural şi de parteneriat social, statutul lor de factori ai păcii sociale, precum, şi rolul important al Bisericii Ortodoxe Române şi al celorlalte Biserici şi culte recunoscute în istoria naţională a României şi în viaţa societăţii româneşti.
  • se inchid scoli si spitale (Joi, 29 martie 2012, 12:23)

    toma [anonim]

    pe motivul (corect) al comasarii, modernizarii si rentabilizarii celor existente.
    de ce se construiesc biserici unde nu este cazul ? (cunosc biserica intr-un "cartier" , clar delimitat, de numai cinci blocuri )
    de ce toti absolventii de teologie sant incadrati automat, in timp ce ceilalti tineri absolventi is majoritatea someri ? (pana si absolventii de la politie n-au fost angajati)
    • R: (Joi, 29 martie 2012, 18:19)

      Iuliana Conovici [hotnews.ro] i-a raspuns lui toma

      Pai nu stiu, cati oameni traiesc in respectivele blocuri? Cati incap in biserica respectiva? Cat de mare credeti ca trebuie sa fie o parohie?

      Nu stiu care e sursa informatiei Dvs., dar absolventii de teologie pe care-i cunosc eu n-au fost incadrati automat...
  • :) (Joi, 29 martie 2012, 12:25)

    triton [utilizator]

    intrebarea mea e simpla:

    cum este posibil ca intr-un stat laic statul sa contribuie din banii countribuabililor la cheltuielile unei institutii religioase, fara sa existe un consens national/referendum in acest sens?

    va multumesc.
    • R: (Joi, 29 martie 2012, 18:25)

      Iuliana Conovici [hotnews.ro] i-a raspuns lui triton

      In primul rand, autoritatile Statului roman nu au obiceiul sa isi intrebe cetatenii prin referendum ce impozite sunt dispusi sa plateasca. Parlamentul, ca organism reprezentativ, este cel care ar trebui, dupa Constitutie, sa discute ce taxe, impozite, cheltuieli bugetare aproba.

      Statul roman finanteaza in diferite moduri cultele religioase recunoscute, si in mod mai restrans asociatiile religioase. Conceptul legal folosit pentru a defini pozitia statului roman fata de convingerile religioase este cel al "neutralitatii", mai precis o forma de "neutralitate favorabila".
  • Inventarierea "averii" BOR (Joi, 29 martie 2012, 12:56)

    Gabriel [anonim]

    Exista o inventariere detaliata a bunurilor mobile, imobile detinute de BOR? Exista o evidenta clara a afacerilor derulate a BOR prin vanzarea de obiecte de cult, pensiuni, pelerinaj religios, exploatarea padurilor detinute etc. Vi se pare normal ca BOR sa se comporte ca un agent economic dar sa fie scutit de plata taxelor si impozitelor aferente?
    • R: (Joi, 29 martie 2012, 18:28)

      Iuliana Conovici [hotnews.ro] i-a raspuns lui Gabriel

      Din cercetarile mele de pana acum, rezulta ca exista doar evidente partiale. Inclusiv autoritatile bisericesti fac eforturi pentru obtinerea unor statistici cat mai coerente.

      Am raspuns mai sus pe tema scutirilor de taxe si impozite.
  • Va multumim! (Joi, 29 martie 2012, 14:00)

    Laurentiu Diaconu Colintineanu [utilizator]

    Intalnirea online s-a terminat, va multumim pentru interes si intrebari. Iuliana Conovici va raspunde in cursul zilei de astazi la toate intrebarile ramase fara raspuns deocamdata.
  • E normal? ..... (Joi, 29 martie 2012, 14:40)

    Anonim [anonim]

    Inteleg ca exista argumente pro educatiei ortodoxe majoritare in scoli, dar sunt normale emenintarile uzate frecvent in timpul acestor ore de curs? E normal sa li se spuna copiilor ca vor arde in iadul vesnic daca dau crezare teoriei evolutioniste? E normal sa li se spuna ce in lumea stiintifica oamenii de stiinta se indoiesc de ea? (fapt de o covarsitoare falsitate - oamenii de stiinta sunt din ce in ce mai convinsi de veridicitatea acestei teorii). Sunt normale jignirile aduse la adresa ateilor? Noi suntem o familie mare de atei, carora li s-au pus bete-n roate la retragerea copiilor de la orele de religie. La inceput s-a incercat inocularea urii printre colegi chiar de catre preot, fapt ce a atras dupa sine retragerea de la aceste ore a mai mult de jumatate din clasa. Apoi a intervenit directiunea care a anulat toate cererile parintilor. Acum, 17 din 30 de elevi merg o ora pe saptamana si asculta amenintarile unui preot nesimtit, care-i obliga sa stea in genunchi si sa pupe bucati din lemn pictat.
    • R: (Joi, 29 martie 2012, 18:51)

      Iuliana Conovici [hotnews.ro] i-a raspuns lui Anonim

      Nu, amenintarile si presiunile de niciun fel nu sunt normale in nici un caz din partea unui dascal. Este regretabil ca aveti parte de o experienta atat de nefericita. In programa de religie ortodoxa s-au introdus la unele clase ore speciale care sa stimuleze toleranta fata de cei de convingeri diferite, dar programa nu poate schimba comportamentul unui dascal. Problema este probabil de competenta conducerii scolii, sau a instantelor superioare (inspectorat scolar, minister).

      Pe de alta parte, cultul icoanelor si implicarea trupului in rugaciune sunt parte integranta a traditiei crestine, sunt incluse in programa de Religie ortodoxa, si desigur trebuie predate elevilor ortodocsi, insa, fireste, nu prin constrangere.

      In acelasi timp, multi ortodocsi (si multi crestini, intre care si oameni de stiinta, inclusiv biologi) apreciaza ca exista posibilitatea, nevoia sau chiar datoria contestarii teoriei evolutioniste, sau cel putin a reinterpretarii datelor pe care aceasta le ofera, pentru a integra in ecuatie un Dumnezeu Creator si personal. Cativa considera ca teoria evolutionista nu contine raspunsuri la probleme teologice si o trateaza ca pe orice alta teorie stiintifica.
  • parere (Joi, 29 martie 2012, 15:27)

    crissa [anonim]

    In acordarea fondurilor de la stat catre culte se tine cont de datele ultimului recensamant(2002).Din cate s-a putut observa,recensamantul de anul trecut a ridicat numeroase semne de intrebare cu privire la modul in care aceste date au fost colectate de catre INS-institutie care are din 2008 un sfant ocrotitor.
    Mi se pare gresit sa porneasca pe ideea finantarii unui cult(oricare ar fi el,mai ales cel ortodox) pe citeriul 'afilierii religioase' si nu pe cel al 'practicii religioase' efective.Cred ca singura modalitate corecta de finantare a oricarui cult este redirectionarea de catre credinciosi a unui procent din venit catre cultul ales sau,pentru persoanele care nu vor sa redirectioneze unui anume cult,asociatii care le reprezinta interesele.
    Pentru ca am citit mai sus,despre accesul BOR in aramata,spitale,etc tin sa fac unele precizari.BOR a acaparat aceste audiente captive pentru a-si transmite propriile mesaje(in unele cazuri chiar discrminatorii fata de atei),asigurandu-si monopolul in detrimentul celor de alte alte confesiuni.In legea privind constituirea si organizarea clerului militar ,capitolul II,art.11'Seful Sectiei de asistenta religioasa [...] este numit de BOR 'si 'coordoneaza activitatea preotilor ,pastorali sau a deserventilor altor culte' [...].Nu neg necesitatea acestor preoti dar se impune un cadru legal restrictiv in care asistenta religioasa a persoanei sa se faca la cererea explicita a acesteia si pe banii cultelor.
  • Multumiri (Joi, 29 martie 2012, 18:59)

    Iuliana Conovici [hotnews.ro]

    Multumesc redactiei Hotnews si indeosebi lui Laurentiu Diaconu Colintineanu pentru invitatie si pentru prilejul de a purta o astfel de discutie. Acolo unde nu am raspuns direct, am considerat ca raspunsurile la intrebarile lor se regasesc in celelalte comentarii. Le multumesc totodata cititorilor pentru intrebari si sper ca raspunsurile mele au fost satisfacatoare.
  • ridicol (Joi, 29 martie 2012, 19:40)

    frodo buggins [anonim]

    wow, felicitari hotnews! ati ales intr-adevar un specialist absolut neutru... conform d-nei conovici, se pare ca nu exista nici un fel de problema cu faptul ca BOR primeste sume uriase de la stat in numele culturii milenare, a coeziunii sociale , a identitatii (dupa parerea mea, niste notioni absolut goale si utile doar in scop de propaganda). problema sta chiar in datele pe care la da d-na: 211.495 de oameni ai beneficiat de pe urma programelor şi proiectelor sociale... ceea ce, raportat la populatia romaniei e infim. banuiesc ca restul beneficiilor populatiei consta in servicii religioase ce au loc in cele 16.000 de biserici... in conditiile in care numarul lor il intrece pe cel al scolilor cu 100%, nu e totusi o discrepanta imensa intre nevoile oamenilor bisericii (la stingerea carora statul participa din plin) si beneficiile populatiei? in plus, nu se mentioneaza nimic despre afacerile profitabile pe care biserica insasi le are in domenii cat se poate de variate (spalatorii, etc.).
  • :) (Joi, 29 martie 2012, 21:23)

    triton [utilizator]

    consider ca nu mi s-a raspuns satisfacator la intrebare, si imi permit sa spun ca si celorlalti li s-a servit aceeasi placa.
  • discriminări (Vineri, 30 martie 2012, 9:09)

    andrei [anonim]

    Este normal și de bun simț ca într-un stat LAIC și neutru din pdv religios religia să se predea OBLIGATORIU în școlile DE STAT?
    Este normal și de bun simț ca unor copii cu discernământul în formare să li se predea în paralel științele, cu afirmațiile lor dovedite, și aberațiile din textele religioase, ceea ce duce (se vede în practică) la distrugerea gândirii logice și științifice?
    Este normal ca toate canalele de mass-media să gâlgâie de mesaje religioase, la ore de vârf, iar mesajele ateilor să fie pur și simplu puse la index?
    Unde este echilibrul în tratarea doctrinelor contrarii?
    Ateismul și religia ar trebui să beneficieze de aceeași timpi de antenă, într-un stat normal?
  • Felicitari pentru echidistanta, Hotnews (Sâmbătă, 31 martie 2012, 19:44)

    Dumnezero [anonim]

    E destul sa vedem blogul doamnei Conovici pentru a a pricepe atitudinea din acest dialog:

    http://www.credinta-adevarata.ro/

    Baconschi nu v-a raspuns la telefon?


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by