Numarul celor care aleg sa migreze in Romania a crescut vertiginos in ultimii ani, in 2010 numarul a fost dublu fata de 2009, iar in 2011, dublu fata de 2010. Lucrurile nu se opresc aici, iar numarul acestora se anunta tot mai mare. Cati bani cheltuieste statul cu acesti imigranti, care este situatia lor, ce inseamna "returnarea voluntara" si care sunt perspectivele imigratiei in cazul obtinerii aderarii la spatiul Schengen? Despre toate acestea ofera detalii Ciprian Nita, coordonator de proiect in cadrul Organizatiei Internationale a Migratiei din Romania, intr-un interviu acordat EurActiv.ro.
Ionut Baias: Va invit sa vorbim despre migratie si despre cum o percepe omul de rand...
Ciprian Nita: Migratia persoanelor dintr-un stat in alt stat este un fenomen tot mai prezent in viata noastra. Cand o persoana paraseste un stat este numit emigrant, deci emigreaza, iar cand ajunge in alt stat este numit imigrant.
Fenomenele care genereaza fenomenul migratiei sunt multiple, dar putem sintetiza cativa factori principali:
1. Motivele economico-financiare ocupa locul principal.
2. Urmeaza migratia pe motiv de aparare a vietii: razboaiele si persecutiile politice, religioase, pe motive de sex etc. Migratia generata de razboaie este tinuta, intr-un fel, sub control, deoarece persoanele in cauza adesea nu parasesc statul respectiv sau nu parcurg distante mari, fiind salvate in niste tabere pentru imigranti, iar apoi se reintorc in statul lor.
Probleme apar atat in cazul migratiei din motive financiare, materiale, cat si in cazul celei generate de persecutii in statul de origine. O analogie foarte potrivita este aceea cu miscarea fluidelor. Un lichid in miscare este inlocuit de alt lichid. Migratia este un proces viu si dinamic.
I.B: Care este profilul imigrantului din Romania?
Ciprian Nita: In tara noastra, ca si in restul tarilor, majoritatea imigrantilor au ajuns pe motive financiare. Interesant este faptul ca profilul acestora s-a schimbat mult in ultimii ani. Astfel, daca in trecut aveam de-a face cu imigranti cu un nivel mai ridicat de educatie si cu ceva posibilitati financiare care vedeau in Romania doar o tara de tranzit, acum imigrantii sunt tot mai saraci si vin in Romania in cautarea unui loc de munca si a unui trai mai bun. Pana in 2009 aveau loc cam 10 returnari umanitare pe an si circa 300 de cereri de azil depuse, deoarece majoritatea migrantilor se intorceau acasa cu banii lor.
In 2009 au avut loc peste 100 de returnari. De atunci au inceput sa apara o serie de fenomene: criza mondiala, destabilizarea nordului Africii si a Orientului Mijlociu, razboaiele din Libia, Egipt si Siria, care au pus o presiune deosebita pe Uniunea Europeana. In paralel, a avut loc si aproprierea Romaniei de Schengen. De aici si obiectile anumitor tari fata de Romania si Bulgaria, deoarece se tem de o crestere incontrolabila a numarului migrantilor.
In 2010, numarul a fost dublu fata de 2009, iar in 2011, dublu fata de 2010. Numarul de cereri de azil a crescut la 1.500 pe an. Astfel, Romania a mai deschis si al saselea centru de azil. 1.500 nu inseamna mult si statul roman poate opera cu acest grup. Dar numarul de solcitanti de azil care s-a inregistrat in Grecia, dupa razboaiele din nordul Africii, a fost, la un moment dat, 650.000. Daca Romania ar fi fost in Schengen, ar fi avut parte de o explozie a cererilor de azil. Aceste lucruri reprezinta o provocare pentru statul roman, dar si pentru OIM. Pe langa fondurile de la guvern, am facut deja proiecte pentru a atrage fonduri europene in contextul aminit.
Rep: Cum ajung imigrantii in tara noastra? Ii putem clasifica in anumite categorii?
Citeste raspunsul si intregul interviu pe EurActiv.ro.
Nota: Interviul a fost realizat in cadrul campaniei de informare OIM din proiectul “Sprijinirea programelor de returnare voluntara asistata si reintegrare (RVAR) in Romania”, care va include o serie de articole realizate de EurActiv.ro despre activitatea OIM.
