Curtea Europeana a Drepturilor Omului a respins, ca inadmisibile, in temeiul art. 35 par. 3 si 4 din Conventie, plangerile referitoare la incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie, coroborat cu art. 14 din Conventie. Astfel, CEDO a constatat ca reducerea pensiilor reclamantilor, desi substantiala, constituia o modalitate de a integra aceste pensii in regimul general al pensiilor, prevazut de Legea nr. 19/2000, pentru a echilibra bugetul si a corecta diferentele existente intre sistemele de pensie, informeaza hotararicedo.ro. Totusi, Curtea a amanat examinarea plangerii reclamantelor, in ce priveste incalcarea drepturilor protejate de art. 6 si 14 din Conventie (referitoare la diferenta de tratament fata de alti pensionari).
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat, in data de 7 februarie 2012, neincalcarea de catre Statul roman a dispozitiilor articolului 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie, sub aspectul transformarii pensiilor speciale in pensii in sistemul public, in temeiul Legii nr. 119/2010, in cauzele conexate Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar si Lucia Ghetu impotriva Romaniei (nr. 45312/11, 45581/11, 45583/11, 45587/11, 45588/11).
La fel ca si in cazul deciziei de inadmisibilitate pronuntata la data de 6 decembrie 2011 in cauzele Felicia Mihaies c. Romaniei (cererea nr. 44232/11) si Adrian Gavril Sentes c. Romaniei (cererea nr. 44605/11), cu privire la reducerea salariilor cu 25%, sentinta Curtii este extrem de importanta pentru instantele interne, confruntate cu mii de dosare in care a fost contestata practic insasi transformarea pensiilor speciale in pensii in sistemul public.
Potrivit hotararicedo.ro, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a confirmat astfel interpretarile succesive ale Curtii Constitutionale. Ca si Curtea Constitutionala a Romaniei, Curtea de la Strasbourg a constatat ca aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproportionate. Judecatorii CEDO au punctat ca reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv si nu a adus atingere drepturilor la prestatii sociale, dobandite in temeiul contributiilor la bugetul asigurarilor sociale, achitate in timpul anilor de serviciu.
In ceea ce priveste diferenta de tratament, in raport de alte categorii de pensionari, invocata de reclamanti, Curtea a constatat ca o diferenta este discriminatorie, in sensul art. 14 din Conventie, in cazul in care nu are nici o justificare obiectiva si rezonabila. Astfel, Curtea a retinut faptul ca fostii politisti se bucura in continuare de un mod de calcul favorabil al pensiilor lor, dar acest lucru tine, de asemenea, de marja de apreciere a statului. Aceasta diferenta nu este una lipsita de justificare, iar Curtea Constitutionala a concluzionat ca natura profesiei constituie motivul acordarii anumitor privilegii.
Masurile criticate de reclamante nu le-au determinat pe acestea sa suporte o sarcina disproportionata si excesiva, incompatibila cu dreptul de proprietate si nu au fost in mod nejustificat discriminate in comparatie cu alti pensionari, relateaza sursa citata.
Prezentarea deciziei CEDO
Reclamantele s-au pensionat intre anii 2006-2008, dupa ce au indeplinit functia de grefier la instantele si parchetele din judetul Covasna de-a lungul a mai mult de 30 ani. Pensiile lor, calculate conform Legii nr. 567/2004 privind personalul auxiliar din cadrul instantelor si parchetelor, erau cuprinse intre 3.109 lei si 4.785 lei. In temeiul acestei legi, cuantumul pensiilor reprezenta in medie 80% din ultimul salariu brut incasat anterior pensionarii. Legea preciza ca in cazul in care cuantumul pensiei calculate in baza Legii nr. 567/2004 era superior cuantumului pensiei calculate in temeiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, diferenta era suportata de la bugetul de stat. Reclamantele au atacat deciziile administrative care le stabileau noile drepturi de pensii in instantele nationale iar apoi la CEDO.
CEDO a aratat ca autoritatile nationale sunt, in principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate in atingerea scopului stabilirii unui echilibru intre cheltuielile si veniturile publice pentru ca se bucura de o cunoastere directa a nevoilor propriei societati, iar Curtea respecta alegerea lor, exceptand cazul in care mijloace se dovedesc in mod evident lipsite de un temei rezonabil. Curtea a subliniat ca reforma sistemelor de pensii a fost fundamentata pe motivele obiective invocate la adoptarea Legii nr. 119/2010, si anume contextul economic actual si corectarea inegalitatilor existente intre diferitele sisteme de pensii, scrie hotararicedo.ro.
De asemenea, Curtea a luat act de faptul ca pensia datorata reclamantelor, in baza contributiilor la bugetul asigurarilor sociale, platite de acestea in cursul anilor de serviciu, nu a fost in niciun fel afectata de reforma si acestea au pierdut doar suplimentul la pensie, care era acoperit integral de la bugetul de stat si care reprezenta un avantaj de care au beneficiat in calitate de personal auxiliar al instantelor.
CEDO a considerat ca reducerea pensiilor reclamantelor, desi substantiala, constituia o modalitate de a integra aceste pensii in regimul general al pensiilor, prevazut de Legea nr. 19/2000, pentru a echilibra bugetul si a corecta diferentele existente intre sistemele de pensie. Ca si Curtea Constitutionala, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat ca aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproportionate.
In ceea ce priveste, incalcarea articolelor 6 si 14 din Conventie (din cauza jurisprudentei contradictorii a curtilor de apel, care ar fi adus atingere principiului securitatii juridice si ar fi creat o discriminare fata de alte persoane aflate intr-o situatie similara), Curtea nu s-a considerat in masura, in starea actuala a cauzei, sa se pronunte cu privire la admisibilitatea plangerilor si a considerat ca este necesar sa le comunice Guvernului parat, in conformitate cu dispozitiile art. 54 par. 3 b) din Regulamentul Curtii.
- Citeste integral despre sentinta CEDO in cauzele conexate Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar si Lucia Ghetu impotriva Romaniei (nr. 45312/11, 45581/11, 45583/11, 45587/11, 45588/11) pe hotararicedo.ro
2
10
