Bucuresti punkt Bonn. Emisiune HotNews.ro / Deutsche Welle

 BATALIA IDEILOR: Pro si Contra Tratatului Fiscal. Aura Socol si Lucian Isar au discutat online cu cititorii

de Redactia     HotNews.ro
Marţi, 21 februarie 2012, 11:20 Actualitate | Esenţial


Aura Socol si Lucian Isar in redactia HotNews.ro
Foto: Hotnews
Romania s-a angajat sa adere la Pactul Fiscal European. Presedintele Traian Basescu a declarat chiar ca ar dori ca tara noastra sa fie printre primele zece state care ratifica acest acord interguvernamental. Declaratiile politicienilor si discursurile specialistilor sunt insa divergente cand vine vorba de avantajele si/sau dezavantajele acestui proiect pentru Romania. Aura Socol, lector la Academia de Studii Economice, si Lucian Isar, analist financiar si fost bancher, DISCUTA ONLINE cu cititorii HotNews.ro despre ce, cand si cum ar trebui sa faca Romania in contextul Pactului Fiscal. Cele mai interesante intrebari se vor regasi in emisiunea Bucuresti Punkt Bonn, realizata de HotNews.ro si Deutsche Welle. ​



  • Intalnirea s-a incheiat.




Aura Socol

  • Lector ASE Bucuresti, Facultatea de Economie. Specializari in Macroeconomie, Macroeconomia Integrarii europene, Politici macroeconomice. A lucrat doi ani in cadrul Directiei de Analiza Macroeconomica din Ministerul Finantelor Publice


Lucian Isar

  • ex-VP executiv al Bancpost si fost sef al Trezoreriei Citi, absolvent al MBA-ului pentru executivi al The University of Chicago Graduate School of Business în 2007, programul numărul 1 în lume, în topul The Economist.


Nota Redactiei: Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














Întrebari puse de cititorii HotNews.ro:


  • Întrebarea nr. 1 mircea

    De ce s-au temut unii politicieni populisti de semnarea tratatului fiscal? O sa fiu direct: marja mai mica la furat?

    • Lucian Isar

      Nu cred ca eticheta de populisti isi are locul in discutia referitoare la acest tratat fiscal. Tratatul fiscal nu este o solutie optima la problemele Europei si in nici un caz pentru cele ale Romaniei. De semnat il semnam din considerente politice. In schimb ceea ce trebuie negociat in interesul Romaniei sunt momentul implementarii si traiectoria pana n acel punct. Acest tratat genereaza costuri. Daca probabil ca este de inteles de ce am vandut Petrom pe mai putin de 7 miliarde euro si Sidex pe mai putin de 2 miliarde Euro ca sa intram in Uniunea Europeana, nu mai este atat de evident care sunt motivatiile pentru graba de a intra in aceasta regula fiscala.

    • Aura Socol

      Tratatul fiscal propus de UE limiteaza cheltuirea banilor publici. Asta inseamna ca adoptarea acestui Tratat nu face decat sa avantajeze pe fiecare dintre cetatenii romani. "Forteaza" autoritatile fiscale sa se limiteze la acele categorii de cheltuieli care sunt necesare, pe care ni le le permitem efectiv sau sunt evaluate ca fiind eficiente. Astfel spus, limitarea soldului structural propus de Tratat "curata" finantele publice romanesti, sau impune disciplina in acest domeniu. In concluzie, populismul este semnificativ diminuat. In plus, forteza autoritatile fiscale sa gaseasca solutii alternative de finantare. (evaziune fiscala, etc.). Si da, marja la furat se limiteaza mult. Modul de abordare al politicii fiscale trebuie sa se schimbe semnificativ

  • Întrebarea nr. 2 cazacu

    1/ Exista si acum un tratat care impune constrangeri de aceeasi natura, dar acest lucru nu a impiedicat pe nimeni sa le incalce. Asumarea de noi angajamente nu este o solutie pentru garantarea respectarii lor. De ce nu sunt, mai intai, taxate tarile care au incalcat tratatul existent, inainte de a ne gandi la semnarea unui nou tratat ?

    2/ Acest tratat impune anumite constrangeri economice, precum si penalizarea incalcarii lor. Respectarea sau incalcarea constrangerilor depinde exclusiv de politicieni, in schimb penalizarea eventuala se va repercuta in primul rand asupra omului obisnuit. Cand si in ce forma vor fi implementate in legislatia romaneasca astfel de pedepse pentru politicieni ?

    3/ Este posibil ca, intr-o situatie de criza profunda, tratatul sa nu poata fi respectat; atunci se vor aplica sanctiunile prevazute, ceea ce va adanci si mai mult criza si tot asa, intr-un cerc vicios. Stim cu totii ca a iesi dintr-un acord international este mult mai greu decat modificarea propriei legislatie nationala. De ce nu ar fi atunci aplicata urmatoarea solutie de compromis: modificarea legii romanesti in conformitate cu prevederile tratatului, fara a semna tratatul; daca, intr-un interval rezonabil (de exemplu, 10 ani), ne convingem, pe de o parte, ca politicienii nostri sunt capabili sa aplice aceste reglementari, pe de alta parte, ca aceste reglementari sunt benefice pentru Romania, nu ne ramane decat sa semnam si tratatul european.

    • Lucian Isar

      1.Regulile fiscale sunt destul de frecvente in economiile lumii iar rezultatele sunt mixte. In OECD cca 27 de tari din 31 au reguli fiscale, inclusiv Grecia. Noile constrangeri sunt mai dure decat cele statuate prin tratatul de la Maastricht. Nu sunt taxate pentru mechanismele de coercitie nu au fost stipulate clar
      2. Nu stiu. Probabil ca singura penalizare va ramine tot la momentul votului.
      3. In momentul de criza, recunoscuta si de ceilalti parteneri, nu se aplica penalizarea.
      Exista multe formule de compromis iar propunerea dumneavoastra este laudabila. Este in interesuL Romaniei ca in urmatorii 5 ani tratatul sa nu se aplice Romaniei decat in masura in care se negociaza ori derogari ori o traiectorie foarte lina ( cu bolta).

  • Întrebarea nr. 3 alex_1

    proponentul unui aparat de stat de o amploare diminuata. logica mea este ca mai ales in contextul tarii noastre,statul risipeste. deci un aparat de stat mai mai mic risipeste mai putin. intrebarea (oarescum retorica) ar fi daca propusul tratat imi favorizeaza punctul de vedere. in plus as aprecia comentarii despre acel euro marginal luat la taxe: este el mai bine cheltuit de stat sau mai degraba lasat sectorului privat care in momentul actual l-ar folosii mai eficient?

    va multumesc. aaa si un comentariu din partea mea: ajustarea ciclica a seriilor temporale fiscale se face de tara respectiva, nu la comisie si nu la BCE. iar metodologia nu este atat de stricta cum s-a lasat de inteles intr-un articol precedent ;)

    • Lucian Isar

      1. Nu favorizeaza punctul de vedere deoarece nu are nici un efect asupra granularitatii si destinatiei cheltuielilor. Un minus al acestei regului este ca breveteaza o noua regula de aur .
      ".5% deficit structural" cad regula de aur constructiva era legata de utilizarea deficitului pentru investitii cu rentabilitate pe termen mediu si lung
      Referitor la sustinerea sistemului privat , in conditiile pauperizarii si problemelor de coordonare, statul ar trebui sa se implice mai mult pentru o perioada cel putin in realizarea polilor de crestere si refacerea potentialului economiei. Dupa poate sa se retraga de maniera realizata in Chile de exemplu.

    • Aura Socol

      Tratatul ajuta semnificativ la diminuarea "aparatului de stat". Cum? cheltuielile publice (din bani publici, deci) sunt limitate. asta inseamna ca autoritatile vor trebui sa sa se limiteze la anumite cheltuieli publice, pentru a se incadra in tinta de deficit. Marele avantaj este acela de a trebui sa gandeasca si sa aplice solutii alternative de stimulare a economiei, altele decat cresterea cheltuielilor din bani publici, care de altfel s a dovedit ineficienta. Adica: reducerea evaziunii fiscale se impune in mod necesar, vor fi stimulati sa absoarba bani europeni, ce au efecte de multiplicare mult mai mari decat proiectele finantate din resursele proprii, solutii de stimulare a PIB ului potential, strategii de atragere a investitiilor straine directe, etc.

      exista o metodologie foarte clara de estimare a soldului bugetar structural. Comisia Europeana estimeaza acest sold pentru fiecare dintre tarile din UE. Pe site ul Comisiei veti gasi documente oficiale cu aceste estimari. Bancile centrale sunt obligate in cadrul Diviziilor fiscale sa realizeze proiectii bugetare independente. inclusiv soldul structural

  • Întrebarea nr. 4 Alexandru

    1. Din experienta D-voastra, care este variatia dintre marimea deficitului structural masurat prin 2 metode distincte.
    2. Care a fost variatia dintre deficitele structurale ale RO in ultimii 10 ani, in functie de metodologia aplicata ?
    3. Avand in vedere ca metodologii diferite, propuse de specialisti, duc la rezultate diferite, care e logica introducerii unui astfel de tratat ?

    • Aura Socol

      Nu exista diferente foarte mari in estimarea deficitului prin metode diferite.
      Logica acestui tratat e foarte simpla. Soldul structural este un indicator mult mai relevant decat soldul efectiv. Iar limitarea acestuia are multe avantaje.

    • Lucian Isar

      1.Exista diferite maniere de calcul de la metode statistice la cele structurale la cele din modele de tip NK DSGE. Pentru o discutie a primelor poate fi consultat Estimation of potential GDP de Jean Philippe Cotis et al. Diferentele pot de cca 2%. In lucrarea colegei de platou pe aceasta tema intre filtru HP si functie de productie CD este de aproape 1.5%
      2. Nu stiu toate studiile efectuate pe aceasta tema dar si la case mai mari in functie de metoda variatia poate fi si mai mare de .5%
      3. Exista multe probleme cu o marime neobservabila. vor exista metodologii impuse doar ca metoda " buna" nu este si pentru o economie in tranzitie ca Romania. Folosesc termenul de economie de tranzitie pentru ca fara sa vezi numele dar afland ca au crescut TVA ul peste noapte, realizeaza reforme structurale peste noapte, forta de munca greu de comensurat operand in sectorul agricol, modificari masive ale rezultatele macro, rupruri in seriile de date etc. nu o califica decat economie in tranzitie. In acest caz calculul ar trebuie se refere la un asa numit core deficit si nu la cel structural. Ca si anecdota referitoare la capacnele acestei maniere G. Brown desi a introdus ceva similar in 1997 a modificat ciclul economic peste citiva ani deoarece nu mai avea spatiu. O alta problema apare desi acesta norma este creata ca fiind non prociclica, la aplicare exista si surprize. De exemplu deoarece ciclurile economice sunt eratice si nu simetrice asemena unei sinusoide se poate intimpla aca si in cazul Romaniei ca o recesiune sa fie urmata de o stagnare economica ceea ce reduce potentialul si prin urmare si spatiul fiscal exact in momentul necesar de a stimula economia. O alta anecdota s a produs in timpul lui Osbourne cand s a modificat prognoza de potential al reconomiei si l a forrtat la ajustari de cheltuieli in mijlocul recsiunii.
      Ca si exemplu a diferentelor intre modele inclusiv in Germania anului 2011 guvernul federal clama ca economia creste sub potential iar banca centrala peste

  • Întrebarea nr. 5 cicio

    Cata incredere putem avea in Administratorii Statului Roman ca deficitul bugetar impus de tratat va fi realizat in covarsitoare masura prin restructurarea Statului cu impact major in reducerea cheltuielilor bugetare si nu prin transferul sarcinii fiscale pe umerii populatiei?
    Multumesc

    • Lucian Isar

      Aceasta regula nu se refera la destinatie si prin urmare eu nu cumpar argumentul cum ca acesta regula va disciplina administratorii. Foarte frumos pot evita cheltuieli utile si sa se tina de ceea ce stiu mai bine.
      Existenta perioadei de reforme cu rezultate incerte dupa parerea mea este un alt motiv pentru a procrastina implkementare acestei reguli in cazul romaniei

  • Întrebarea nr. 6 casandra

    Va rog sa comentati importanta stabilizatorilor economici automati in contextul masurilor necesare petnru respectarea Compactului fiscal. Care este situatia lor in Romania? Sunt necesare evolutii?

    • Lucian Isar

      Stabilizatorii automati sunt buni dar NU oricand de exemplu in cazul unui soc de oferta negativ. Impactul stabilizatorilor automatilor poate fi amplificat cu un alt sistem fiscal.

    • Aura Socol

      da, stabilizatorii fiscali automati joaca un rol extrem de important in economie. Cu cat componenta discretionara este mai mare (soldul structural), cu atat efectul acestora este mai mic. Ideea esentiala este de a inlatura prociclicitatea in politica fiscala. Un sold structural mic mareste sansele ca in perioada de expansiune sa se acumuleze excedente bugetare, acumulare ce poate fi folosita pentru a stimula economia in recesiunea.
      In Romania eficienta stabilizatorilor fiscali s a imbunatatit in ultima perioda.

  • Întrebarea nr. 7 Ciprian

    Traian Basescu, sustinatorul nr. 1 al acestui tratat, a spus clar, fara ocolisuri, ca aceasta intelegere este doar o etapa in tranzitia rapida (si necesara, in opinia sa) catre Statele Unite Ale Europei (sau o federatie de acest fel)
    Ce motive am putea avea pentru a fi de acord (si nu vom fi, chiar daca oricum nu vom fi intrebati) cu o asemenea inselaciune criminala?

    • Lucian Isar

      Regulile fiscale pot fi mai bune decat un comportament discretionar neinspirat dar nu in orice conditii adica nu pentru Romania la acest moment. Acesta regula fiscla nu este una optima. Un comportament discretionar inspirat poate fi superior in conditii de incertitudine si volatilitate macroeconomica sporita acestei refului privind deficitul structural

    • Aura Socol

      De efectele acestui tratat vom beneficia cu totii. sta cred ca ar trebui sa fie principalul motiv pentru care ar trebui sa fim de acord cu semnarea acest tratat.

      cum va beneficia fiecare cetatean de pe urma semnarii acestui tratat? iata doarcateva beneficii:

      1. banii nostrii nu mai sunt cheltuiti aiurea. se limiteaza risipa semnificativ. autoritatile sunt fortate pentru a stimula economia sa gaseasca solutii si sa propuna planuri pentru a stimula sectorul privat, pt a reduce evaziunea fiscala, a atrage investitii.

      2. se reduce semnificativ "statul". alternativa care ar fi? sa crestem deficitul bugetar, nu sa l limitam, asa cum ne propune Tratatul. Ma intreb, cui i ar folosi ujn deficit bugetar mai mare (adica mai multe cheltuieli publice, din bani publici, nu private, din bani privati)?

      Romania este pe primul locla categoria investitii publice in total venituri bugetare. Si cui i a folosit asta? nu se vad aceste investitii nicaieri in economie. este clar, solutia este sa se modifice intreaga paradigma de gandire. Romania nu se va dezvolta niciodata doar prin cresterea unor cheltuieli publice ineficiente fara efecte de mutiplicare in economie.

      3. se inlatura una din principalele cauze care au condus la inflatie in Romania - prociclicitatea politicii fiscale.

      4. nu vom mai fi nevoiti sa suportam o ajustare fiscala de tipul celei cu care ne confruntam acum. pt ca Tratatul nu va mai permite atinge unor deficite bugetare de o asemenea amploare. din contra, stimuleaza realizarea de excedente.

      si lista ar putea continua.

      in plus, ce am castiga acum daca trendul s ar inversa? s a r anula pur si simplu tot efortul facut de poplulatie pana acum.

  • Întrebarea nr. 8 Virgil Bestea

    1. Care ar fi dezavantajul sau avantajul atragerii de lichiditate de la BCE si nu prin intermediul Bancilor Comerciale ?
    2. Considerati benefica listarea secundara pe o bursa care nu are implementat mecanismul de siguranta dat de moneda unica? De ce credeti ca nu a fost luata in considerare posibilitatea listarii duale pe o bursa din cadrul spatiului euro?
    3. Puteti sa-mi spuneti daca exista posibilitatea unei aderari la spatiul euro inainte de 2015.
    4. De ce considerati propunerea unei uniuni politice europene o utopie.

    • Aura Socol

      in 2015 Romania nu numai ca nu are sanse sa intre in la zona euro, insa nici nu este bine sa o faca in opinia mea. Pierderea independentei politicii monetare, respectiv a instrumentului curs de schimb presupune existenta unor mecanisme alternative care sa permita economiei nationale sa se ajusteze atunci cand are nevoie (cand se confrunta cu socuri asimetrice, de exemplu). Romania nu are inca aceste mecanisme alternative, asa incat intrarea in zona euro i ar aduce costuri nete cu siguranta

    • Lucian Isar

      1. Daca va referiti la actorii din economia reala, lipsa de incredere in solvabilitatea intermediarilor
      2. Nu cred ca legatura este cu moneda unica ci cu lichiditatea si vizibilitatea pietei si mai ales cu faptul ca se listeaza companii care nu au fost in prealabil pregatite pentru listare. Inlclusiv la casele mai mari o companie se pregateste pentru listare prin eliminarea chiar si grosiera a deficientelor. Listarea duala ar fi mai buna decat doar la Bucuresti
      3. Euro ramine o constructie politica si prin urmare exista posibilitatea de a adera inainte de 2015.
      Romania ar trebui sa evite aderarea la zona euro pina cind nu este pregatita din punct de vedere real si nu doar nominal. GFrecia are o scuza ca nu stia cum evolueaza lucrurile. Romania nu are aceasta scuza
      4. Nu o consider o utopie ci greu de realizat acum

  • Întrebarea nr. 9 euNuke

    Inainte de punerea in discutie a prevederilor asazisului Tratat, poate ar fi util sa puneti in tema cetatenii in legatura cu notiunile utilizate in mediatizarea acestui act, in special de catre politicieni.
    Intrebarea mea este urmatoarea: in ce circumstante opinentii avizati, este vorba de expertii in economie si drept international despre care se poate presupune ca se pot exprima autonom, in afara influentei propagandei etatiste si europeiste, au achiesat la calificarea falsa, abuziva, ca Tratat sau acord interguvernamental, a actului adoptat la Bruxelles, din moment ce acest nou plan 'de disciplinare si salvare' livrat publicului este un text nenegociat, redactat inainte de exprimarea acordului de vointa al partilor presupus implicate, si, mai ales, cu incalcarea propriilor norme in materie de tratate comerciale sau economice, adica fara reprezentarea tarilor de catre guverne sau de catre emisari competenti desemnati la nivel de executive sa negocieze sau macar lectureze draftul inainte de adoptare?

    Natura juridica a actului deriva din capacitatea partilor de a mai interveni asupra textului propus inainte de ratificare, ca atare, acest act este un Proiect de Tratat intr'o tara precum Cehia ce a conservat pentru sine un atribut esential al suveranitatii, si un Dictat fiscal in statele ale caror guverne au capitulat in plan financiar, abtinindu'se de la orice fel de critica sau opinie contrara ucazului Centralei UE, chiar daca sanctiunile pecuniare prevazute in Dictat vor afecta toti cetatenii fara drept de apel.

    • Lucian Isar

      Acest tratat blocheaza capacitatea de statelor de a utiliza constructiv spatiul fiscal. Acesta maniera de a privi lucrurile poate fi oportun apentru economiile mature care au implementat economii structurale, au infrastructura dar nu si pentru cele in proces alert de convergenta

  • Întrebarea nr. 10 radu simon

    1. Este normal ca un astfel de tratat ce, in fapt, duce la o anumita abandonare a suveranitatii, sa fie semnat fara un referendum? Nu este normal ca populatia tarii sa-si spuna puctul de vedere pe un act de o asemenea importanta?
    2. as dori o analiza cu privire la potentialele implicatii ale acestui tratat asupra tarii. Exista? Sau ne grabim iarasi ca fata mare la maritat, ca sa ne aratam supusenia?
    3. De ce Cehia si UK s-au opus? care sunt ratiunile?
    4. In actuala conjunctura europeana considerati ca Romania mai trebuie sa adere la Euro? Este Euro o moneda de perspectiva?
    5. Ce considerati ca ar trebui facut pentru ca Euro sa devina atractiva pentru noi ca sa aderam la Euro?

    • Lucian Isar

      1. Daca nu se ajunge la referendum ar trebui macar discutat si punctat exact cat costa Romania blocarea intr un astfel de tratat in conditiile in care potentialul economiei a fost decimat in perioada crizei si Romania nu reuseste sa iasa din groapa de potential. Se pot realiza simulari in acest sens cu diferite scenarii de evolutii ale economiei
      2. Eu nu am vazut decat pareri si nu analize de impact. Problema cu acest tratat este momentul implementarii si traiectoria pana acolo. Din aceasta perspectiva Romania in urmatorii 3-5 ani ar trebui sa urmareasca regula lui '44 pentru a reface potentialul economiei si a mobiliza energiile creatoare la nivelul societatii. Dupa refacere se poate vorbi de "disciplinarea" in jurul unui trend al PIB ului "decent". Mai mult ar trebui chiar vorbit de un excedent pentru a acoperi deficitele din sistemul de pensii si asigurari sociale.
      3. Fiecare cu propriile ratiuni. Nu cred ca doar realizeaza ca tratatul poate fi imbunatit si in realitate fiecare economie poate avea propria ei regula fiscala adaptata nevoilor care de exemplu sa scoata investitiile din baza de calcul ori sa se refere doar la defictul primar, adica fara dobanzi. Argumentele britanice sunt probabil influentate teorii generate de City of London si de US. In cazul Cehiei de propensiunea presedintelui tarii.
      4. Nu. Da.
      5. Problema se pune daca economia Romaneasca este pregatita pentru tensiunile generate in interiorul unei zone monetare prin blocarea politicii monetare la nivel central

    • Aura Socol

      Romania ar trebui sa si detina instrumente alternative cursului de schimb, precum flexibilitatea salariilor si preturilor, corelarea ciclurilor de afaceri cu zona euro, sau mobilitatea factorilor de productie. In plus, Romania are o problema cu productivitatea, rspectiv competitivitatea economiei nationale. Atat timp cat nu isi rezolva aceste probleme, nu trebuie sa intre in zona euro, deoarece poate avea costuri mult mai mari decat beneficiile.

  • Întrebarea nr. 11 machiavelli

    Romania oricum nu se poate imprumuta din cauza dobanzilor prihibitive. Deci care este rostul tratatului? Sau problema e ca politicienii sunt atat de iresponsabili incat angajeaza imprumuturi in ORICE conditii?

    • Lucian Isar

      Romania poate sa aiba un comportament "discretionar" in domeniul fiscal superior acestui tratat. Istoria nu este o ancora pentru cum va arata viitorul. Romania se imprumuta prohibitiv din nestiinta ori din lene.

    • Aura Socol

      rostul tratatul este de a face "eficiente" politicile fiscale nationale. in primul rand in zona euro, dar si in UE. In zona euro politicile fiscale nationale ar fi trebui sa stabilizeze economiile nationale confruntate cu criza actuala. Din multe motive insa, functia de stabilizare a politicii fiscale nu a actionat asa cum ar fi trebuit. Tratatul fiscal tocmai asta incearca sa faca. sa disciplineze finantele publice, cu efecte benefice de care beneficiaza fiecare cetatean in parte. In esenta, rolul lui este de a limita componenta discretionara pentru a anula efectele stabilizatorilor fiscali automati.

  • Lucian Isar

    1. Da. Pe calculele DB deficitul structural al UE era in 2011 la 3.2%. Daca acesta converge brutal la .5% in conditiile unei situatii recesionare si cu somaj ridicat nu vad cat de repere se va putea iesi din starea recesionara doar cu inovatie si optimism.
    Mentinerea dobanzii la nivele reduse are un impact pe termen scurt asupra economiei reale si poate atenua costurile doar ca dobanda este acolo de ceva vreme si canalul creditului este inca colmatat.





2882 vizualizari

  • Intrebare (Marţi, 21 februarie 2012, 11:34)

    mircea [anonim]

    De ce s-au temut unii politicieni populisti de semnarea tratatului fiscal? O sa fiu direct: marja mai mica la furat?
    • R (Miercuri, 22 februarie 2012, 12:11)

      Lucian Isar [hotnews.ro] i-a raspuns lui mircea

      Nu cred ca eticheta de populisti isi are locul in discutia referitoare la acest tratat fiscal. Tratatul fiscal nu este o solutie optima la problemele Europei si in nici un caz pentru cele ale Romaniei. De semnat il semnam din considerente politice. In schimb ceea ce trebuie negociat in interesul Romaniei sunt momentul implementarii si traiectoria pana n acel punct. Acest tratat genereaza costuri. Daca probabil ca este de inteles de ce am vandut Petrom pe mai putin de 7 miliarde euro si Sidex pe mai putin de 2 miliarde Euro ca sa intram in Uniunea Europeana, nu mai este atat de evident care sunt motivatiile pentru graba de a intra in aceasta regula fiscala.
    • raspuns (Miercuri, 22 februarie 2012, 12:14)

      Aura Socol [hotnews.ro] i-a raspuns lui mircea

      Tratatul fiscal propus de UE limiteaza cheltuirea banilor publici. Asta inseamna ca adoptarea acestui Tratat nu face decat sa avantajeze pe fiecare dintre cetatenii romani. "Forteaza" autoritatile fiscale sa se limiteze la acele categorii de cheltuieli care sunt necesare, pe care ni le le permitem efectiv sau sunt evaluate ca fiind eficiente. Astfel spus, limitarea soldului structural propus de Tratat "curata" finantele publice romanesti, sau impune disciplina in acest domeniu. In concluzie, populismul este semnificativ diminuat. In plus, forteza autoritatile fiscale sa gaseasca solutii alternative de finantare. (evaziune fiscala, etc.). Si da, marja la furat se limiteaza mult. Modul de abordare al politicii fiscale trebuie sa se schimbe semnificativ
  • 3 intrebari (Marţi, 21 februarie 2012, 11:47)

    cazacu [anonim]

    1/ Exista si acum un tratat care impune constrangeri de aceeasi natura, dar acest lucru nu a impiedicat pe nimeni sa le incalce. Asumarea de noi angajamente nu este o solutie pentru garantarea respectarii lor. De ce nu sunt, mai intai, taxate tarile care au incalcat tratatul existent, inainte de a ne gandi la semnarea unui nou tratat ?

    2/ Acest tratat impune anumite constrangeri economice, precum si penalizarea incalcarii lor. Respectarea sau incalcarea constrangerilor depinde exclusiv de politicieni, in schimb penalizarea eventuala se va repercuta in primul rand asupra omului obisnuit. Cand si in ce forma vor fi implementate in legislatia romaneasca astfel de pedepse pentru politicieni ?

    3/ Este posibil ca, intr-o situatie de criza profunda, tratatul sa nu poata fi respectat; atunci se vor aplica sanctiunile prevazute, ceea ce va adanci si mai mult criza si tot asa, intr-un cerc vicios. Stim cu totii ca a iesi dintr-un acord international este mult mai greu decat modificarea propriei legislatie nationala. De ce nu ar fi atunci aplicata urmatoarea solutie de compromis: modificarea legii romanesti in conformitate cu prevederile tratatului, fara a semna tratatul; daca, intr-un interval rezonabil (de exemplu, 10 ani), ne convingem, pe de o parte, ca politicienii nostri sunt capabili sa aplice aceste reglementari, pe de alta parte, ca aceste reglementari sunt benefice pentru Romania, nu ne ramane decat sa semnam si tratatul european.
    • R (Miercuri, 22 februarie 2012, 12:18)

      Lucian Isar [hotnews.ro] i-a raspuns lui cazacu

      1.Regulile fiscale sunt destul de frecvente in economiile lumii iar rezultatele sunt mixte. In OECD cca 27 de tari din 31 au reguli fiscale, inclusiv Grecia. Noile constrangeri sunt mai dure decat cele statuate prin tratatul de la Maastricht. Nu sunt taxate pentru mechanismele de coercitie nu au fost stipulate clar
      2. Nu stiu. Probabil ca singura penalizare va ramine tot la momentul votului.
      3. In momentul de criza, recunoscuta si de ceilalti parteneri, nu se aplica penalizarea.
      Exista multe formule de compromis iar propunerea dumneavoastra este laudabila. Este in interesuL Romaniei ca in urmatorii 5 ani tratatul sa nu se aplice Romaniei decat in masura in care se negociaza ori derogari ori o traiectorie foarte lina ( cu bolta).
  • eu sunt.. (Marţi, 21 februarie 2012, 11:50)

    alex_1 [utilizator]

    proponentul unui aparat de stat de o amploare diminuata. logica mea este ca mai ales in contextul tarii noastre,statul risipeste. deci un aparat de stat mai mai mic risipeste mai putin. intrebarea (oarescum retorica) ar fi daca propusul tratat imi favorizeaza punctul de vedere. in plus as aprecia comentarii despre acel euro marginal luat la taxe: este el mai bine cheltuit de stat sau mai degraba lasat sectorului privat care in momentul actual l-ar folosii mai eficient?

    va multumesc. aaa si un comentariu din partea mea: ajustarea ciclica a seriilor temporale fiscale se face de tara respectiva, nu la comisie si nu la BCE. iar metodologia nu este atat de stricta cum s-a lasat de inteles intr-un articol precedent ;)
    • R (Miercuri, 22 februarie 2012, 12:21)

      Lucian Isar [hotnews.ro] i-a raspuns lui alex_1

      1. Nu favorizeaza punctul de vedere deoarece nu are nici un efect asupra granularitatii si destinatiei cheltuielilor. Un minus al acestei regului este ca breveteaza o noua regula de aur .
      ".5% deficit structural" cad regula de aur constructiva era legata de utilizarea deficitului pentru investitii cu rentabilitate pe termen mediu si lung
      Referitor la sustinerea sistemului privat , in conditiile pauperizarii si problemelor de coordonare, statul ar trebui sa se implice mai mult pentru o perioada cel putin in realizarea polilor de crestere si refacerea potentialului economiei. Dupa poate sa se retraga de maniera realizata in Chile de exemplu.
    • rasouns (Miercuri, 22 februarie 2012, 12:25)

      Aura Socol [hotnews.ro] i-a raspuns lui alex_1

      Tratatul ajuta semnificativ la diminuarea "aparatului de stat". Cum? cheltuielile publice (din bani publici, deci) sunt limitate. asta inseamna ca autoritatile vor trebui sa sa se limiteze la anumite cheltuieli publice, pentru a se incadra in tinta de deficit. Marele avantaj este acela de a trebui sa gandeasca si sa aplice solutii alternative de stimulare a economiei, altele decat cresterea cheltuielilor din bani publici, care de altfel s a dovedit ineficienta. Adica: reducerea evaziunii fiscale se impune in mod necesar, vor fi stimulati sa absoarba bani europeni, ce au efecte de multiplicare mult mai mari decat proiectele finantate din resursele proprii, solutii de stimulare a PIB ului potential, strategii de atragere a investitiilor straine directe, etc.

      exista o metodologie foarte clara de estimare a soldului bugetar structural. Comisia Europeana estimeaza acest sold pentru fiecare dintre tarile din UE. Pe site ul Comisiei veti gasi documente oficiale cu aceste estimari. Bancile centrale sunt obligate in cadrul Diviziilor fiscale sa realizeze proiectii bugetare independente. inclusiv soldul structural
  • Metodologie calcul deficit structural (Marţi, 21 februarie 2012, 12:02)

    Alexandru [anonim]

    1. Din experienta D-voastra, care este variatia dintre marimea deficitului structural masurat prin 2 metode distincte.
    2. Care a fost variatia dintre deficitele structurale ale RO in ultimii 10 ani, in functie de metodologia aplicata ?
    3. Avand in vedere ca metodologii diferite, propuse de specialisti, duc la rezultate diferite, care e logica introducerii unui astfel de tratat ?
    • raspuns (Miercuri, 22 februarie 2012, 12:29)

      Aura Socol [hotnews.ro] i-a raspuns lui Alexandru

      Nu exista diferente foarte mari in estimarea deficitului prin metode diferite.
      Logica acestui tratat e foarte simpla. Soldul structural este un indicator mult mai relevant decat soldul efectiv. Iar limitarea acestuia are multe avantaje.
    • R (Miercuri, 22 februarie 2012, 12:32)

      Lucian Isar [hotnews.ro] i-a raspuns lui Alexandru

      1.Exista diferite maniere de calcul de la metode statistice la cele structurale la cele din modele de tip NK DSGE. Pentru o discutie a primelor poate fi consultat Estimation of potential GDP de Jean Philippe Cotis et al. Diferentele pot de cca 2%. In lucrarea colegei de platou pe aceasta tema intre filtru HP si functie de productie CD este de aproape 1.5%
      2. Nu stiu toate studiile efectuate pe aceasta tema dar si la case mai mari in functie de metoda variatia poate fi si mai mare de .5%
      3. Exista multe probleme cu o marime neobservabila. vor exista metodologii impuse doar ca metoda " buna" nu este si pentru o economie in tranzitie ca Romania. Folosesc termenul de economie de tranzitie pentru ca fara sa vezi numele dar afland ca au crescut TVA ul peste noapte, realizeaza reforme structurale peste noapte, forta de munca greu de comensurat operand in sectorul agricol, modificari masive ale rezultatele macro, rupruri in seriile de date etc. nu o califica decat economie in tranzitie. In acest caz calculul ar trebuie se refere la un asa numit core deficit si nu la cel structural. Ca si anecdota referitoare la capacnele acestei maniere G. Brown desi a introdus ceva similar in 1997 a modificat ciclul economic peste citiva ani deoarece nu mai avea spatiu. O alta problema apare desi acesta norma este creata ca fiind non prociclica, la aplicare exista si surprize. De exemplu deoarece ciclurile economice sunt eratice si nu simetrice asemena unei sinusoide se poate intimpla aca si in cazul Romaniei ca o recesiune sa fie urmata de o stagnare economica ceea ce reduce potentialul si prin urmare si spatiul fiscal exact in momentul necesar de a stimula economia. O alta anecdota s a produs in timpul lui Osbourne cand s a modificat prognoza de potential al reconomiei si l a forrtat la ajustari de cheltuieli in mijlocul recsiunii.
      Ca si exemplu a diferentelor intre modele inclusiv in Germania anului 2011 guvernul federal clama ca economia creste sub potential iar banca centrala peste
  • reductie la esenta (Marţi, 21 februarie 2012, 13:53)

    cicio [anonim]

    Cata incredere putem avea in Administratorii Statului Roman ca deficitul bugetar impus de tratat va fi realizat in covarsitoare masura prin restructurarea Statului cu impact major in reducerea cheltuielilor bugetare si nu prin transferul sarcinii fiscale pe umerii populatiei?
    Multumesc
    • R (Miercuri, 22 februarie 2012, 12:34)

      Lucian Isar [hotnews.ro] i-a raspuns lui cicio

      Aceasta regula nu se refera la destinatie si prin urmare eu nu cumpar argumentul cum ca acesta regula va disciplina administratorii. Foarte frumos pot evita cheltuieli utile si sa se tina de ceea ce stiu mai bine.
      Existenta perioadei de reforme cu rezultate incerte dupa parerea mea este un alt motiv pentru a procrastina implkementare acestei reguli in cazul romaniei
    • raspuns (Miercuri, 22 februarie 2012, 13:01)

      Aura Socol [hotnews.ro] i-a raspuns lui cicio

      Tratatul fiscal tocmai asta face, indirect. Nu mai e nevoie de incredere in politicienii romani, limitarea soldului structural obliga la modificarea intregii strategii de dezvoltare a economiei. Nu mai poti sa cheltui bani publici, decat atat si atunci cand e necesar. Se inlatura semnificativ risipa.
      Umerii populatiei vor fi mai devreme sau mai tarziu eliberati, tot ca urmare a acestei reguli. Pe termen mediu, se poate ajunge la reducerea taxelor si impozitelor. Regula te ajuta sa ai excedente bugetare, plus stimulii de a reduce evaziunea fiscala.

      In plus, unul din principalele avantaje pentru fiecare cetatean este "garantia" ca nu va mai fi nevoitsa suporte inca o ajustare fiscala de tipul celei pe care Romania a fost nevoita sa o faca acum.
    • raspuns (Miercuri, 22 februarie 2012, 17:57)

      Aura Socol [hotnews.ro] i-a raspuns lui cicio

      Tratatul fiscal tocmai asta face, indirect. Nu mai e nevoie de incredere in politicienii romani, limitarea soldului structural obliga la modificarea intregii strategii de dezvoltare a economiei. Nu mai poti sa cheltui bani publici, decat atat si atunci cand e necesar. Se inlatura semnificativ risipa.
      Umerii populatiei vor fi mai devreme sau mai tarziu eliberati, tot ca urmare a acestei reguli. Pe termen mediu, se poate ajunge la reducerea taxelor si impozitelor. Regula te ajuta sa ai excedente bugetare, plus stimulii de a reduce evaziunea fiscala.

      In plus, unul din principalele avantaje pentru fiecare cetatean este "garantia" ca nu va mai fi nevoitsa suporte inca o ajustare fiscala de tipul celei pe care Romania a fost nevoita sa o faca acum.
    • raspuns (Miercuri, 22 februarie 2012, 17:57)

      Aura Socol [hotnews.ro] i-a raspuns lui cicio

      Tratatul fiscal tocmai asta face, indirect. Nu mai e nevoie de incredere in politicienii romani, limitarea soldului structural obliga la modificarea intregii strategii de dezvoltare a economiei. Nu mai poti sa cheltui bani publici, decat atat si atunci cand e necesar. Se inlatura semnificativ risipa.
      Umerii populatiei vor fi mai devreme sau mai tarziu eliberati, tot ca urmare a acestei reguli. Pe termen mediu, se poate ajunge la reducerea taxelor si impozitelor. Regula te ajuta sa ai excedente bugetare, plus stimulii de a reduce evaziunea fiscala.

      In plus, unul din principalele avantaje pentru fiecare cetatean este "garantia" ca nu va mai fi nevoitsa suporte inca o ajustare fiscala de tipul celei pe care Romania a fost nevoita sa o faca acum.
  • Importanta ponderii stabilizatorilor economici (Marţi, 21 februarie 2012, 14:17)

    casandra [anonim]

    Va rog sa comentati importanta stabilizatorilor economici automati in contextul masurilor necesare petnru respectarea Compactului fiscal. Care este situatia lor in Romania? Sunt necesare evolutii?
    • R (Miercuri, 22 februarie 2012, 12:41)

      Lucian Isar [hotnews.ro] i-a raspuns lui casandra

      Stabilizatorii automati sunt buni dar NU oricand de exemplu in cazul unui soc de oferta negativ. Impactul stabilizatorilor automatilor poate fi amplificat cu un alt sistem fiscal.
    • raspuns (Miercuri, 22 februarie 2012, 12:44)

      Aura Socol [hotnews.ro] i-a raspuns lui casandra

      da, stabilizatorii fiscali automati joaca un rol extrem de important in economie. Cu cat componenta discretionara este mai mare (soldul structural), cu atat efectul acestora este mai mic. Ideea esentiala este de a inlatura prociclicitatea in politica fiscala. Un sold structural mic mareste sansele ca in perioada de expansiune sa se acumuleze excedente bugetare, acumulare ce poate fi folosita pentru a stimula economia in recesiunea.
      In Romania eficienta stabilizatorilor fiscali s a imbunatatit in ultima perioda.
  • NU (Marţi, 21 februarie 2012, 14:19)

    Ciprian [anonim]

    Traian Basescu, sustinatorul nr. 1 al acestui tratat, a spus clar, fara ocolisuri, ca aceasta intelegere este doar o etapa in tranzitia rapida (si necesara, in opinia sa) catre Statele Unite Ale Europei (sau o federatie de acest fel)
    Ce motive am putea avea pentru a fi de acord (si nu vom fi, chiar daca oricum nu vom fi intrebati) cu o asemenea inselaciune criminala?
    • R (Miercuri, 22 februarie 2012, 12:44)

      Lucian Isar [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ciprian

      Regulile fiscale pot fi mai bune decat un comportament discretionar neinspirat dar nu in orice conditii adica nu pentru Romania la acest moment. Acesta regula fiscla nu este una optima. Un comportament discretionar inspirat poate fi superior in conditii de incertitudine si volatilitate macroeconomica sporita acestei refului privind deficitul structural
    • raspuns (Miercuri, 22 februarie 2012, 13:14)

      Aura Socol [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ciprian

      De efectele acestui tratat vom beneficia cu totii. sta cred ca ar trebui sa fie principalul motiv pentru care ar trebui sa fim de acord cu semnarea acest tratat.

      cum va beneficia fiecare cetatean de pe urma semnarii acestui tratat? iata doarcateva beneficii:

      1. banii nostrii nu mai sunt cheltuiti aiurea. se limiteaza risipa semnificativ. autoritatile sunt fortate pentru a stimula economia sa gaseasca solutii si sa propuna planuri pentru a stimula sectorul privat, pt a reduce evaziunea fiscala, a atrage investitii.

      2. se reduce semnificativ "statul". alternativa care ar fi? sa crestem deficitul bugetar, nu sa l limitam, asa cum ne propune Tratatul. Ma intreb, cui i ar folosi ujn deficit bugetar mai mare (adica mai multe cheltuieli publice, din bani publici, nu private, din bani privati)?

      Romania este pe primul locla categoria investitii publice in total venituri bugetare. Si cui i a folosit asta? nu se vad aceste investitii nicaieri in economie. este clar, solutia este sa se modifice intreaga paradigma de gandire. Romania nu se va dezvolta niciodata doar prin cresterea unor cheltuieli publice ineficiente fara efecte de mutiplicare in economie.

      3. se inlatura una din principalele cauze care au condus la inflatie in Romania - prociclicitatea politicii fiscale.

      4. nu vom mai fi nevoiti sa suportam o ajustare fiscala de tipul celei cu care ne confruntam acum. pt ca Tratatul nu va mai permite atinge unor deficite bugetare de o asemenea amploare. din contra, stimuleaza realizarea de excedente.

      si lista ar putea continua.

      in plus, ce am castiga acum daca trendul s ar inversa? s a r anula pur si simplu tot efortul facut de poplulatie pana acum.
  • pro si contra tratat fiscal (Marţi, 21 februarie 2012, 16:04)

    Virgil Bestea [anonim]

    1. Care ar fi dezavantajul sau avantajul atragerii de lichiditate de la BCE si nu prin intermediul Bancilor Comerciale ?
    2. Considerati benefica listarea secundara pe o bursa care nu are implementat mecanismul de siguranta dat de moneda unica? De ce credeti ca nu a fost luata in considerare posibilitatea listarii duale pe o bursa din cadrul spatiului euro?
    3. Puteti sa-mi spuneti daca exista posibilitatea unei aderari la spatiul euro inainte de 2015.
    4. De ce considerati propunerea unei uniuni politice europene o utopie.
    • raspuns (Miercuri, 22 februarie 2012, 12:48)

      Aura Socol [hotnews.ro] i-a raspuns lui Virgil Bestea

      in 2015 Romania nu numai ca nu are sanse sa intre in la zona euro, insa nici nu este bine sa o faca in opinia mea. Pierderea independentei politicii monetare, respectiv a instrumentului curs de schimb presupune existenta unor mecanisme alternative care sa permita economiei nationale sa se ajusteze atunci cand are nevoie (cand se confrunta cu socuri asimetrice, de exemplu). Romania nu are inca aceste mecanisme alternative, asa incat intrarea in zona euro i ar aduce costuri nete cu siguranta
    • R (Miercuri, 22 februarie 2012, 12:49)

      Lucian Isar [hotnews.ro] i-a raspuns lui Virgil Bestea

      1. Daca va referiti la actorii din economia reala, lipsa de incredere in solvabilitatea intermediarilor
      2. Nu cred ca legatura este cu moneda unica ci cu lichiditatea si vizibilitatea pietei si mai ales cu faptul ca se listeaza companii care nu au fost in prealabil pregatite pentru listare. Inlclusiv la casele mai mari o companie se pregateste pentru listare prin eliminarea chiar si grosiera a deficientelor. Listarea duala ar fi mai buna decat doar la Bucuresti
      3. Euro ramine o constructie politica si prin urmare exista posibilitatea de a adera inainte de 2015.
      Romania ar trebui sa evite aderarea la zona euro pina cind nu este pregatita din punct de vedere real si nu doar nominal. GFrecia are o scuza ca nu stia cum evolueaza lucrurile. Romania nu are aceasta scuza
      4. Nu o consider o utopie ci greu de realizat acum
  • Terminologie (Marţi, 21 februarie 2012, 16:34)

    euNuke [anonim]

    Inainte de punerea in discutie a prevederilor asazisului Tratat, poate ar fi util sa puneti in tema cetatenii in legatura cu notiunile utilizate in mediatizarea acestui act, in special de catre politicieni.
    Intrebarea mea este urmatoarea: in ce circumstante opinentii avizati, este vorba de expertii in economie si drept international despre care se poate presupune ca se pot exprima autonom, in afara influentei propagandei etatiste si europeiste, au achiesat la calificarea falsa, abuziva, ca Tratat sau acord interguvernamental, a actului adoptat la Bruxelles, din moment ce acest nou plan 'de disciplinare si salvare' livrat publicului este un text nenegociat, redactat inainte de exprimarea acordului de vointa al partilor presupus implicate, si, mai ales, cu incalcarea propriilor norme in materie de tratate comerciale sau economice, adica fara reprezentarea tarilor de catre guverne sau de catre emisari competenti desemnati la nivel de executive sa negocieze sau macar lectureze draftul inainte de adoptare?

    Natura juridica a actului deriva din capacitatea partilor de a mai interveni asupra textului propus inainte de ratificare, ca atare, acest act este un Proiect de Tratat intr'o tara precum Cehia ce a conservat pentru sine un atribut esential al suveranitatii, si un Dictat fiscal in statele ale caror guverne au capitulat in plan financiar, abtinindu'se de la orice fel de critica sau opinie contrara ucazului Centralei UE, chiar daca sanctiunile pecuniare prevazute in Dictat vor afecta toti cetatenii fara drept de apel.
    • R (Miercuri, 22 februarie 2012, 12:54)

      Lucian Isar [hotnews.ro] i-a raspuns lui euNuke

      Acest tratat blocheaza capacitatea de statelor de a utiliza constructiv spatiul fiscal. Acesta maniera de a privi lucrurile poate fi oportun apentru economiile mature care au implementat economii structurale, au infrastructura dar nu si pentru cele in proces alert de convergenta
  • Euro, Uniunea Europeana - incotro? (Marţi, 21 februarie 2012, 23:42)

    radu simon [anonim]

    1. Este normal ca un astfel de tratat ce, in fapt, duce la o anumita abandonare a suveranitatii, sa fie semnat fara un referendum? Nu este normal ca populatia tarii sa-si spuna puctul de vedere pe un act de o asemenea importanta?
    2. as dori o analiza cu privire la potentialele implicatii ale acestui tratat asupra tarii. Exista? Sau ne grabim iarasi ca fata mare la maritat, ca sa ne aratam supusenia?
    3. De ce Cehia si UK s-au opus? care sunt ratiunile?
    4. In actuala conjunctura europeana considerati ca Romania mai trebuie sa adere la Euro? Este Euro o moneda de perspectiva?
    5. Ce considerati ca ar trebui facut pentru ca Euro sa devina atractiva pentru noi ca sa aderam la Euro?
    • R (Miercuri, 22 februarie 2012, 13:02)

      Lucian Isar [hotnews.ro] i-a raspuns lui radu simon

      1. Daca nu se ajunge la referendum ar trebui macar discutat si punctat exact cat costa Romania blocarea intr un astfel de tratat in conditiile in care potentialul economiei a fost decimat in perioada crizei si Romania nu reuseste sa iasa din groapa de potential. Se pot realiza simulari in acest sens cu diferite scenarii de evolutii ale economiei
      2. Eu nu am vazut decat pareri si nu analize de impact. Problema cu acest tratat este momentul implementarii si traiectoria pana acolo. Din aceasta perspectiva Romania in urmatorii 3-5 ani ar trebui sa urmareasca regula lui '44 pentru a reface potentialul economiei si a mobiliza energiile creatoare la nivelul societatii. Dupa refacere se poate vorbi de "disciplinarea" in jurul unui trend al PIB ului "decent". Mai mult ar trebui chiar vorbit de un excedent pentru a acoperi deficitele din sistemul de pensii si asigurari sociale.
      3. Fiecare cu propriile ratiuni. Nu cred ca doar realizeaza ca tratatul poate fi imbunatit si in realitate fiecare economie poate avea propria ei regula fiscala adaptata nevoilor care de exemplu sa scoata investitiile din baza de calcul ori sa se refere doar la defictul primar, adica fara dobanzi. Argumentele britanice sunt probabil influentate teorii generate de City of London si de US. In cazul Cehiei de propensiunea presedintelui tarii.
      4. Nu. Da.
      5. Problema se pune daca economia Romaneasca este pregatita pentru tensiunile generate in interiorul unei zone monetare prin blocarea politicii monetare la nivel central
    • raspuns (Miercuri, 22 februarie 2012, 13:22)

      Aura Socol [hotnews.ro] i-a raspuns lui radu simon

      Romania ar trebui sa si detina instrumente alternative cursului de schimb, precum flexibilitatea salariilor si preturilor, corelarea ciclurilor de afaceri cu zona euro, sau mobilitatea factorilor de productie. In plus, Romania are o problema cu productivitatea, rspectiv competitivitatea economiei nationale. Atat timp cat nu isi rezolva aceste probleme, nu trebuie sa intre in zona euro, deoarece poate avea costuri mult mai mari decat beneficiile.
  • intrebare tratat fiscal (Miercuri, 22 februarie 2012, 9:20)

    vali [anonim]

    Semnarea si mai ales aplicarea acestui Tratat credeti ca va pune in pericol cresterea economica in zona UE in urmatorii ani ,va deveni mai putin competitiva fata de celelalt zone ( Asia ,SUA,etc) si va slabi procesul de deleveraging din sistem ? Mentinerea dobanzii la nivel minim pe termen lung de catre ECB poate atenua costurile aplicarii tratatului?
    • R (Miercuri, 22 februarie 2012, 13:04)

      Lucian Isar [hotnews.ro] i-a raspuns lui vali

      1. Da. Pe calculele DB deficitul structural al UE era in 2011 la 3.2%. Daca acesta converge brutal la .5% in conditiile unei situatii recesionare si cu somaj ridicat nu vad cat de repere se va putea iesi din starea recesionara doar cu inovatie si optimism.
      Mentinerea dobanzii la nivele reduse are un impact pe termen scurt asupra economiei reale si poate atenua costurile doar ca dobanda este acolo de ceva vreme si canalul creditului este inca colmatat.
  • chiar e nevoie de acest Tratat? (Miercuri, 22 februarie 2012, 10:43)

    machiavelli [anonim]

    Romania oricum nu se poate imprumuta din cauza dobanzilor prihibitive. Deci care este rostul tratatului? Sau problema e ca politicienii sunt atat de iresponsabili incat angajeaza imprumuturi in ORICE conditii?
    • R (Miercuri, 22 februarie 2012, 13:06)

      Lucian Isar [hotnews.ro] i-a raspuns lui machiavelli

      Romania poate sa aiba un comportament "discretionar" in domeniul fiscal superior acestui tratat. Istoria nu este o ancora pentru cum va arata viitorul. Romania se imprumuta prohibitiv din nestiinta ori din lene.
    • raspuns (Miercuri, 22 februarie 2012, 13:26)

      Aura Socol [hotnews.ro] i-a raspuns lui machiavelli

      rostul tratatul este de a face "eficiente" politicile fiscale nationale. in primul rand in zona euro, dar si in UE. In zona euro politicile fiscale nationale ar fi trebui sa stabilizeze economiile nationale confruntate cu criza actuala. Din multe motive insa, functia de stabilizare a politicii fiscale nu a actionat asa cum ar fi trebuit. Tratatul fiscal tocmai asta incearca sa faca. sa disciplineze finantele publice, cu efecte benefice de care beneficiaza fiecare cetatean in parte. In esenta, rolul lui este de a limita componenta discretionara pentru a anula efectele stabilizatorilor fiscali automati.
  • tratat fiscal (Miercuri, 22 februarie 2012, 11:12)

    mary [anonim]

    1. Este acest tratat mai mult o reprezentare a viziunii Germaniei asupra economiei? Daca DA, de ce? Daca NU, de ce?

    2. In opinia expertilor, poate Romania sa respecte acest tratat si in acelasi timp sa accelereze dezvoltarea economiei si cresterea competitivitatii? Intre ce limite? Cum?

    Multumesc.
    • R (Miercuri, 22 februarie 2012, 13:14)

      Lucian Isar [hotnews.ro] i-a raspuns lui mary

      1. Inspiratia pentrui acest tratat poate fi gasita in Germania dar si in Elvetia prin "debt brake" si in Chile. Probabil ca Germania l-a impus dar si Germania este constienta de cel putin doua limitari majore a acestei scheme : lipsa regulii de aur referitoare la deficit si investitii si impactul pe care l pot avea ajustarile potentialului in conditii unor cicluri economice eratice.

      2. In Romania toata lumea este experta in cel putin 2 lucruri si probabil ca se gasesc si din cei care sa sustina o astfel de teorie. Aceasta teoprie este debitata si de unii care au mentorat dezvoltarea economiei in ultimii 20 ani. Daca s-ar fi putut nu inteleg de nu au facut o pana acum. Eu cred ca pentru a accelera dezvoltarea economiei, a reface potentialul de crestere distrus de perioada prelungita de criza si spori competitivitatea ai nevoie de bani. Banii atrag alti bani si idei. In conditiile in care investitiile straine nu se aglomereaza datorita perspectivelor reduse de crestere economica), fondurile europene nu se atrag si oricum destinatiile sunt discutabile, singura sursa "Ancora" este spatiul fiscal. Deoarece avem un grad de indatorare semnificativ sub punctul atractor de 60%, nu am facut pariuri perdante pe sume mari, Romania poate sa constriasca astfel incat sa si reia procesul de convergenta : cresterea avutiei, sporirea bunastarii cetatenilor si asigurarea vitalitatii institutiilor economiei de piata.
  • Impactul pe Romania (Miercuri, 22 februarie 2012, 12:00)

    Dragos [anonim]

    Buna ziua
    Una dintre principalele temeri legate de acest tratat (exprimata atit de unii membri ai Opozitiei, dar si exponenti ai mediului privat sau ai celui academic) este ca acest "corset" ar putea impidica dezvoltarea Romaniei.
    Impartasiti aceasta temere? Care sint scenariile probabile pe care le vedeti declansate de aderarea efectiva a Romaniei la acest tratat?

    Va multumesc mult pentru raspuns, este o chestiune care ma preocupa in cel mai inalt grad.

    Dragos
    • R (Miercuri, 22 februarie 2012, 13:31)

      Lucian Isar [hotnews.ro] i-a raspuns lui Dragos

      Romania datorita unui mix nefericit de politici economice a avut o recesiune prelungita si a resusit sa inlocuiasca recesiunea cu o crestere economica recesionara, crestere mica fara capacitatea de crea locuri de munca. Pe fondul prelungirii acestui proces, a unei volatilitati macroeconomice sporite, a lipsei de entuziasm a investitorilor etc potentialul de crestere ne inflationist al economiei a scazut. Cireasa de pe tort, la nivel de sperante in mai bine si repede, a venit si prin confirmarea data de recensamant.

      In aceste conditii Romania are nevoie de o perioada in care sa poata sa si foloseasca spatiul fical pentru crestere. Ulterior poate intra intr o regula fiscla de disciplinare cu toata ca eu as amenda o prin mentinerea reguliii de aur intiale si anume legata de echivalenta dintre deficit si investitiile in dezvoltare, as scoate costul cu dobanzile si as introduce o asa numita ancora pe termen mediu care sa mi asigure achizitia de active a caror valorificare or fulxuri sa mi acopere deficitul din sistemul de pensii si asigurari. Schema fiscala propusa este prea simpla de exemplu pentru a rezolva problema legat de imbatrinire in conditiile in care statul vinde ieftin active. O regula fiscala de genul acesta, introdusa in momentul in care potentialul calculabil este foarte jos poate crea presiuni de reducere a cresterii. Suplimentar Romania are o economie in tranzitie, cu TVA introdus peste noapte, in mijlocul asa ziselor reforme structurale a caror efect este mixt in opinia mea si facute fara studii de impact, cu ruperi de serii de date dupa recensamint si prin urmare subiect de incertiutudine in privinta indicatorilor calculabili pe care se bazeaza compactul.
    • raspuns (Miercuri, 22 februarie 2012, 13:35)

      Aura Socol [hotnews.ro] i-a raspuns lui Dragos

      nu, Tratatul nu va incorseta dezvoltarea Romaniei, dimpotriva. avantajeaza atat mediul privat cat pe fiecare cetatean. in esenta, acest tratat impune limita pe cheltuirea banilor publici, realizarea doar a cheltuielilor care se dovedesc a fi eficiente. indirect, forteaza astfel la acordarea de stimuli mediului privat, reducerea evaziunii fiscale. propunerea si realizarea de strategii care sa stimuleze PIB ul potential, gandirea deci a unor solutii alternative aceleia de a folosi bani publici, a caror eficienta s a dovedita fi extrem de redusa. Pe termen mediu, asta inseamna posibilitatea reala de a reduce taxele si impozitele, ceea ce avantajeaza pe toata lumea.

      In plus, Trataul contine o clauza de exonerare. In conditiile unor "circumstante exceptionale", deficitul poate fi depasit. Circumstantele exceptionale sunt "definite" conform PSC revizuit - atunci cand PIB ul scade cu mai mult de 2%, tinta de deficit poate fi depasita


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by