Noua lege a Sanatatii in dezbatere publica

Cum va arata Romania in era asigurarilor medicale private? Presedintele CNAS, Lucian Duta, a discutat online cu cititorii

de Redactia     HotNews.ro
Luni, 9 ianuarie 2012, 11:50 Actualitate | Esenţial


Lucian Duta
Foto: HotNews
Aparitia asigurarilor medicale private este noutatea cea mai importanta prezenta in proiectul legii sanatatii. Cum vor fi influentate vietilor romanilor de aceasta schimbare? Va deveni mersul la medic un lux doar pentru cei bogati? Va creste calitatea serviciilor medicale? Vor scadea furturile din sistemul medical prin spargerea monopolului de stat?

Lucian Duta, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, a discutat online cu cititorii HotNews.ro despre cum va arata Romania in era asigurarilor medicale private.


Nota redactiei:
  • Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.
  • Va rugam sa nu adresati mai mult de doua intrebari pentru a da posibilitatea invitatilor sa raspunda la cat mai multe probleme ridicate de cititori.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














Întrebari puse de cititorii HotNews.ro:


  • Întrebarea nr. 1 Platitor de taxe (anonim)

    Propunerea actuala este ca un platitor de CASS, caruia i se retin deja aproximativ 10% din salariu, sa fie obligat sa achizitioneze inca o asigurare, pentru a avea acces la un set imbunatatit de servicii. De ce nu se poate trece direct la o cotizatie procentuala din salariul mediu sau minim? Abia din acest moment se poate vorbi de achizitia asigurarii suplimentare, altfel este jaf la drumul mare.
    Un alt aspect: ar trebui introduse clasele de risc, iar asigurarea de sanatate sa fie platita in baza incadrarii intr-una din aceste clase de risc. De exemplu: un fumator se incadreaza automat intr-o clasa de risc ridicata. O persoana care s-a accidentat cu o petarda sau a participat la o incaierare gen Ruginoasa (jud. Iasi) se incadreaza, de asemenea, intr-o clasa de risc ridicat; isi va plati singura tratamentul si, pe viitor, va plati o prima de asigurare de sanatate mai mare.
    Un alt aspect: o persoana care plateste asigurarea de sanatate ar trebui sa aiba prioritate la consult si tratament fata de o persoana care nu plateste asigurarea de sanatate.
    Un alt aspect: sunt publicate undeva cheltuielile detaliate pe fiecare beneficiar de servicii de sanatate? Ar trebui sa se stie citi beneficiari sunt si platitori de contributii la asigurarile de sanatate.

    • Lucian Duta

      Principile solidaritatii si subsidiaritatii raman ca elemente definitorii ale sistemului.

      Sistemul este unul social de sanatate nu unul privat care este nesustenabil si nici nu caracterizeaza Europa.

  • Întrebarea nr. 2 Pacient

    1. In Germania, toti salariatii sunt obligati sa aiba asigurari de sanatate de stat. Numai persoanele care castiga mai mult de 50.000 Euro pe an pot opta pentru asigurari private. O persoana care opteaza pentru asigurare privata nu poate opta si pentru asigurare de stat. 85% din populatia Germaniei au asigurarea de baza (de stat).

    2. Fondurile pentru asigurarea de stat sunt gestionate de organizatii NON-PROFIT. Ele sunt supuse unor reglemantari guvernamentale stricte si sunt constituite din contributia lunara a angajatilor si angajatorilor. O parte a acestor fonduri e finantata de stat (asistenta financiara) pentru a acoperi asigurarea persoanelor care nu au fost niciodata angajate sau nu platesc pentru sistem.

    3. Exista un sistem de preturi uniform in toata Germania numit DRG (un sistem de spitale clasificate). Acesta include plata medicilor, serviciile medicale, mancarea si cazarea din spital.

    4. Exista reglementari guvernamentale stricte care stabilesc calitatea actelor medicale iar serviciile medicale sunt supravegheate in mod continuu. Sunt colectate date prin diverse proceduri, fiind analizate sistematic (o rutina) de agentii guvernamentale.

    5. Sistemul de spitale din Germania este foarte vast avand aproximativ 2000 de spitale care sunt grupate in functie de apartenenta:
    a. 55% dintre spitalele din Germania apartin statului.
    b. 38% dintre spitale apartin unor organizatii non-profit.
    c. 7% dintre spitale apartin unor societati comerciale.

    6. Spitalele din Germania sunt faimoase pentru criteriile inalte de performanta pe care le impun. Ele au cei mai bine calificati medici care sunt acceptati sa practice ca specialisti numai dupa o pregatire lunga si intensiva.

    7. Spitalele din Germania au de regula camere cu doua paturi, pentru doi pacienti. In aceste spitale se poate plati o taxa suplimentara pentru cei care doresc o camera doar pentru ei.

    8. Nu exista liste de asteptare pentru operatiile importante si pentru tratamente.

    Intrebare: Cum comentati ?

    • Lucian Duta

      Nu avem in vedere modelul German, asigurarile pur private nu par potrivite pentru Romania, nici dpdv al conceptiei nici al realitatii economice

      Nu exista asiguratori Non profit

      Si la noi DRG si va ramane sunt incluse TOATE cheltuielile

      Da DAR Germania are un plan NATIONAL de paturi nu oricine, oriunde poate infiinta un spital oricat de mare, numarul de paturi pe zone / landuri si specialitati este limitat. O parte din aceste paturi au contract cu CAS iar contractul cu CAS este dependent de nevoia de servicii, pavhetul oferit si pretul acestor servicii

      Legea prevede un sistem echilibrat in atributii si fara suprapuneri periculoase care asigura standardizarea calitatii – ANCIS, controlul respectarii prin evaluare CNAS si MS isi pastreaza inspectia sanitara

      Pe linga definirea pachetului de beneficii sunt precizari clare despre zonele si activitatile ce pot si sunt programabile. Ex. Stentul coronarian in acut nu este temporizat nu are liste de asteptare dar stent pt obstructii incomplete, necritice poate avea diverse perioade de asteptare iar proteza de sold asteapta in medie 6-12 luni.

  • Întrebarea nr. 3 Roth Cristian

    1.Bolnavii asigurati vor putea ridica medicamentele de la orice farmacie (ce este in contract cu casa nationala de asigurari) ?? Sau va trebui ca farmacia sa semneze cu mai multe/toate casele private ??
    2. Ce se intampla intr-o localitate (de obicei sat sau comuna) cu 1-2 farmacii unde pacientii au semnat intr-o mare proportie cu casa de asigurari x iar farmacia este in contract cu casa y ??
    Asta, bineinteles, daca farmacia nu va putea sa elibereze retete pentru orice asigurat, INDIFERENT de casa la care cotizeaza.

    • Lucian Duta

      Exista obligativitatea asiguratorilor de a inrola fara discriminare toti cetatenii care doresc fara a percepe plati suplimentare in functie de bolile acestora.

      Exista scheme de egalizare a riscului, ser vor prelua cele mai dezvolate modele – Olandez SIUI ofera majoritatea datelor necesare construirii acestor indicatori; pentru a pondera consumul de resurse intre asiguratii tineri si sanatosi si cei cu boli si nevoi numeroase. Acesta este un risc de care suntem constienti si avem mijloace sa-l prevenim.

      Foarte putini ar putea plati 20.000 euro pe an in medie 7 ani pentru dializa sau peste 50.000 euro unele terapii oncologice ca sa nu mai spunem de 150.000 euro cat poate ajunge un transplant medular nu din cele cu complicatii severe

  • Întrebarea nr. 4 Mihaela

    Ce garanteaza pacientilor, conform noii legi , ca nu vor primi tratamente subdimensionate , inadecvate, sub deviza "eficientizarii costurilor"?Mai exact ce garanteza pacientilor ca medicul , aflat dupa parerea mea intr-o relatie de dependenta de casele de asigurare private de sanatate (prin faptul ca este platit de acestea si/sau ca prescriptiile lui sunt acoperite de acestea ) nu va tinde sa minimizeze afectiunile pacientilor (prescriind mai putine medicamente, vizite la specialisti, recomandand mai putine zile de spitalizare) pentru a nu greva cu costuri casa la care este arondat si de care depinde, fie la presiunea casei de asigurare, fie din proprie initiativa asa incat sa "dea bine" in relatia cu asiguratorul?

    • Lucian Duta

      Orice sistem functioneaza pe baza unui pachet cert de beneficii. Viitorul pachet va fi similar celui actual cu activitati pentru fiecare palier al asistentei medicale cu detalierea acolo unde este posibil si cu garantarea accesului intr-un interval rezonabil care sa nu-i puna in pericol viata si sanatatea. Listele de asteptare pentru conditiile non-vitale vor fi transparente asa cum sunt in toata Europa ocicidentala.

      Pachetele suplimentare vor acoperi activitati dorite de asigurati, care ne fac viata mai usoara si ne asigura un plus de ingrijire in zona non-vitale, de comfort, preventie etc.

  • Întrebarea nr. 5 Ioana

    1.Sistemul propus nu are prevederi privind spaga si cadourile necesare pentru a avea parte de atentie si eventual servicii medicale de calitate. Se reglementeaza acest lucru sau nu?
    2. De ce coplata este diferentiata in functie de venitul persoanei. Pentru aceeasi boala cineva plateste o suma, iar altcineva o alta suma?
    Este f. posibil ca o persoana cu venituri mici sau chiar neafectate de coplata sa necesite investigatii/operatii scumpe, de ce ar trebui sa platim unii 1/12 din venitul anula si alta persoana nimic?
    3. Nu este normal ca fiecare CJAS sa se transforme in cate o societate de asigurari medicale. Daca acest lucru se va petrece, va fi un imens conflict de interese si se va constata ca banii platiti de contribuabili tot pe apa sambetei se vor scurge....

    • Lucian Duta

      Cod de etica in promovare ceea ce limiteaza abuzul de cadouri

      Da firmele de asigurari pot interveni eficient ele avind instrumente administrative de control a prescrierii, abuzului si actiunii neetice a furnizorilor

      Orice medicament sau dispozitiv are un cost propriu iar efectul sau poate fi cunatificat stiintific / Health technology asessment – CNAS si MS au realizat primii pasi in dezvoltare acestui ssitem ce va fi mentinut, dezvoltat si continuat de stat prin ANCIS si CNAS dar si de asiguratorii privati

  • Întrebarea nr. 6 ictin

    1. De cand a devenit asigurarea medicala un al doilea TVA sa fie platita si pentru tranzactii?
    2. De ce nu vreti sa invatati din sistemul nemtesc prezentat mai sus de Pacient? sau e mai simplu sa continuati jecmanirea celor care muncesc si sa le aruncati praf in ochi ca se va schimba ceva cand din ce vad din noua lege cei care muncesc vor plati si mai mult si vor primi fix nimic.

    • Lucian Duta

      Este un element ce a fost eliminat din lege, el ramane doar pentru cei care desfasoara actiuni de comert. Nu se va percepe plata contributiei la veniturile realizate ocazional din valorificarea bunurilor

  • Întrebarea nr. 7 Sebi

    Vi se pare normal ca o persoana cu un salariu de 700 lei si una cu 5000 de lei sa ai aiba parte de acelasi pachet de baza ? Nu mai spun ca din cate am inteles coplata este in functie de cat se castiga ! Deci dupa ce ca cei cu venituri mari platesc mult mai mult la baza, ar trebui si la coplata sa plateasca mai mult ?!
    Credeti ca un pensionar cu 800 de lei pe luna din care majoritatea se duc pe medicamenta va putea co-plati ceva ?
    Sunt curios cati doctori vor mai ramane in sistem dupa ce nu vor mai lua spaga (sau mai bine zis nu li se va mai da spaga) dupa aplicarea legii si se vor multumi cu salariul de nimic de aici !
    Parerea mea e ca intr-adevar legea trebuia schimbata, dar serviciile oferite fiecaruia ar trebui facuta in functie de cat cotizeaza fiecare pentru baza . De ex. daca o persoana are 10.000 salariu credeti ca suma platita luna nu este de ajuns si pentru un pachet suplimentar fata de cel baza !?

    • Lucian Duta

      In suma fixa si nu procentual din venitul realizat, probabil ea avind indeosebi un rol reglator si mai putin de suplimenatre a veniturilor din sistem si constientizarea utilizatorilor asupra costurilor propriei sanatati

      Plata procentual din valoarea serviciului avea un rol important in implicarea activa a utilizatorilor, beneficiarilor serviciilor in controlul eficientei utilizarii banilor: un pacient / 5 milioane de pacienti de fapt vor urmari si citi decontul dat de spital pentru fiecare internare mult mai atent si direct decit ar putea sa o faca orice asigurator actual sau viitor cel putin sub aspectul realizarii efective a analizelor, tratamentelor si celorlalte elemente prinse in factura.

  • Întrebarea nr. 8 Alex Botezatu

    1. Daca am nevoie de o interventie care nu se poate trata altundeva decat in spitalul X din Bucuresti, dar asiguratorul meu privat nu are contract cu acel spital: eu ce ma fac?
    2. Cat trebuie sa platesc in plus daca vreau sa ma tratez la un spital/medic cu care asiguratorul meu n-are contract? Ca v-am tot auzit spunand ca pacientii au voie sa-si aleaga liber medicul dupa cat de bun e.

    • Lucian Duta

      Schimb asiguratorul

      Legea prevede o plata suplimentara – penalitate maxima de 5% si posibilitatea recuperarii platii facute la alt furnizor

      Asigurarea suplimentara este in UE cea care imi da acees unde vreau si in conditiile stabilite de contract

  • Întrebarea nr. 9 mihaela

    Domnule presedinte , concret,ce se intampla cu cei aproximativ 3500 angajati ai cnas/cjas?

    • Lucian Duta

      Exista mai multe categorii:

      specialisti in activitati de suport si personal auxiliar ce pot fi preluati de firmele din zona geografica de domiciliu,
      specialisti in asigurari de sanatate ce vor fi “vanati” de asiguratori dar si de sistemul public de control si evaluare
      personal de conducere care se va adresa pietii libere in functie de competentele personale

  • Întrebarea nr. 10 calin

    Buna,
    As avea si eu o singura intrebare. Vi se pare normal ca daca o persoana X face 17-21 ani de scoala, munceste 14 ore/zi si are un salariu de 3000 EUR, platind contributii la sanatate in valoare de 300 EUR, sa aiba aceleasi beneficii din partea sistemului public de sanatate ca si o persoana Y care a facut 8 clase munceste 8 ore/zi are un salariu de 150 EUR, platind contributii la sanatate in valoare de 15 EUR?
    Desigur trebuie sa existe si un element social si nu putem sa o lasam pe persoana Y sa moara dar totusi pe de alta parte cel care plateste 300 EUR/luna ce primeste in schimb? Este considerat fraier. La noi contributiile de sanatate sunt un impozit nu o "asigurare". O asigurare presupune sa ai beneficii in functie de cotizatie...

    • Lucian Duta

      Constitutia garanteaza dreptul, statul Roman este unul social iar daca Y nu exista X nu ar putea munci cele 14 ore, nu ar putea cheltui cei 300 de euro si nici n-ar avea cine sa-l ingrijeasca. Un spital este renumit prin doctorii sai dar este ocolit de pacienti daca este murdar, neingrijit si cu risc de infectii nosocomiale.

  • Întrebarea nr. 11 marcel

    Buna ziua!

    Puteti spune ce se va intampla cu cei care sufera de afectiuni incluse in prezent in programele nationale de sanatate, daca se va ajunge la schimbarea legislativa preconizata? In ce conditii se va putea accesa tratamentul necesar? Dar pentru cei ce se afla, deja, inclusi in astfel de programe?

    • Lucian Duta

      Se vor redefini in PNS prevenite si de sanatate publica derulate de MS si boli cronice cu statut special incluse in pachetul de beneficii, similar cu ce este si acum

  • Întrebarea nr. 12 contribuabil

    De ce se introduce inca o veriga consumatoare de bani (asig.privati) daca nu sunt bani ?:min.de finante,cnas,cjas,ASIG.PRIVAT,furnizor.Asiguratorul privat trebuie sa cistige ,pt.asta exista :PROFIT.

    • Lucian Duta

      Nu este o veriga suplimentara ci o inlocuire a sistemului public cu unul privat in scopul liberalizarii pietii, cresterii eficientei si vitezei de reactie si adaptare la schimbarile mediului

  • Întrebarea nr. 13 marcel

    Ne puteti spune si ce solutii vor exista in noua legislatie propusa a fi adoptata, pentru cei cu venituri reduse, care nu vor pute achita o asigurare privata de sanatate? Aceasta in contextul in care asiguratorii privati vor putea solicita un cuantum ridicat al primelor de asigurare, in functie de istoricul medical al pacientului?

    • Lucian Duta

      Asigurarea privata de sanatate este o asigurare optionala. Pentru cei cu venituri reduse statul garanteaza accesul la aceleasi servicii din pachetul de baza cu cele ale oricarui cetatean obisnuit. Acesta este principiul solidaritatii. Orice persoana care va beneficia de venituri va beneficia de servicii de sanatate.

  • Întrebarea nr. 14 Vlad

    Buna ziua
    1.Care vor fi criteriile (conditiile) in functie de care se va face diferentierea intre spitalele institutii publice, respectiv spitalele strategice si celelalte tipuri de spitale, respectiv fundatii, societati comerciale, etc ?
    2. Credeti ca e posibila supravietuirea unui spital judetean de urgenta in conditiile aparitiei spitalelor private, spitale private ce vor oferii servicii medicale de calitate superiora, in situatia in care actualmente, desi un spital judetean de urgenta detine monopolul zonal a numeroase servicii medicale, finantarea acestuia este insuficienta.
    3. Ce veti face in sensul stoparii sau cel putin a reducerii capusarii sistemului de sanate de catre producatorii de medicamente inovative, care prin "atentiile" acordate medicilor incurajeaza prescrierea de medicamente originale in detrimentul celor generice, situatie ce implica cheltuieli pe care bugetele spitalelor in conditiile actuale nu si le permit ?

    • Lucian Duta

      1. Atunci cand s-a scris actuala lege eu am fost categoric impotriva diferentierii acestor spitale strategice. Toate spitalele publice trebuie sa aiba acelasi statut. Nu poti da la o parte o parte din spitale acordandu-le un statut special, acolo ascuzand toate pilele iar pe celelalte sa le lasi sa se descurce intr-un sistem concurential foarte agresiv. Eu nu sunt pentru diferentierea acestor spitale.
      2.Categoric da.Pentru ca spitalul de urgenta judetean este in primul rand spital de stat, iar prin eventuala sa transformare in fundatie va putea beneficia de fonduri suplimentare de la comunitatea locala, isi va putea angaja un numar de doctori competenti care vor fi platiti transparent si foarte bine. Spitalul public are un avantaj fata de privat pentru ca el va fi in continuare sustinut de catre stat la nivelul investitiilor si chiar la nivelul salarizarii personalului: comunitatea locala poate veni singura sa-si plateasca doctorii.
      3. Chiar daca ma repet raspunsul e acelasi ca mai sus. Ghidurile de diagnostic si tratament pe care finantatorul le va impune furnizorilor de servicii va garantez ca ii va obliga sa foloseasca medicamente generice, identice ca efect cu cele inovative dar mult mai ieftine.

  • Întrebarea nr. 15 ion

    Domnule Presedinte,
    1. Aveti idee cati bani se duc pe apa sambetei (in buzunarele largi ale managerilor si directorilor financiari contabili) din banii pe care ii decontati spitalelor in baza contractelor incheiate cu CJAS teritoriale?
    2.Nu cred ca nu stiti ca achizitiile de medicamente se fac in schimbul unor comisioane considerabile pe care trebuie sa le plateasca furnizorii de medicamente managerilor si directorilor financiari contabili.
    Ne mai miram ca sistemul de sanatate a ajuns unde a ajuns? Dupa ce ca este subfinantat mai sta si cu robinete deschise.!

    • Lucian Duta

      Unul din principalele obiective ale noii legi este tocmai incercarea de a scadea fraudarea banilor publici.Achizitiile de medicamente se fac in acest moment intr-un sistem electronic de licitatii. Cel mai important exponent al fraudei din sistemul sanitar il reprezinta interesele obscure si foarte bine argumentate financiar ale celor care refuza introducerea unor criterii obiective de acordare de servicii medicale.E foarte bine sa tratezi scump boli care pot fi tratate mult mai ieftin. Aceasta mi se pare ca e cea mai mare sursa a coruptiei in sistem. Casele private de asigurari vor forta furnizorii sa adopte mecanisme foarte transparente de diagnostic si tratament.

  • Întrebarea nr. 16 vizitiug

    Va rog sa ne clarificati urmatoarele aspecte:

    1.Banii colectati de la contribuabili se duc intai la stat, respectiv CNAS, si apoi la casele private de sanatate?
    Rolul CNAS ar trebui sa fie de control doar!!!!
    2.In ce consta pachetul minim de servicii? si cat costa?

    Cu speranta ca vom primi lamuriri suplimentare, asteptam raspunsul Dvs.

    • Lucian Duta

      Rolul CNAS-ului ca reprezentant al statului este de a garanta cetatenilor sai ca vor avea acces la serviciile medicale cu un anumit standard de calitate. De asemenea modul de cheltuire a banilor de catre casele private vor fi supusi controlului statului, tot prin CNAS. Rolul CNAS-ului nu va fi despectator ci a unui jucator extrem de dinamic in privinta politicilor de sanatate si grija fata de cetateni.
      2. Am raspuns deja mai jos.

  • Întrebarea nr. 17 elena

    cum se va putea asigura ca nu vor mai fi fraude in sistemul medical, ca nu se vor prescrie medicamente fara sa fie necesare, ca nu se dau trimiteri aiurea de catre doctorii de familie? Pentru asiguratori, acest proiect pare atractiv prin dimensiunea pietei, dar restrictiile din proiectul de lege ar putea lasa reforma fara posibilitatea de a fi implementa. Frauda este unul dintre cele mai mari riscuri. inca o intrebare - cine va suporta modernizarea spitalelor publice? sau va asteptati ca asiguratorii sa pompeze sume frumusele???

    • Lucian Duta

      Modernizarea spitalelor publice ramane in continuare insarcina statului. Eventualele fraude din sistemul medical vor trebui monitorizate si asumate de catre asiguratorii privati, precum si de CNAS prin sistemele informatice pe care le implementeaza. La jumatatea acestui an vom termina de implementat sistemul de prescriptie electronica ceea ce ne asteptam sa scada semnificativ rata fraudelor din sistem.Cardul de sanatate de asemenea este un element anti-frauda care va incepe sa fie functional probabila sfarsitul acestui an.

  • Întrebarea nr. 18 Rodica

    Am 61 de ani si ca pensionara platesc asigurarea medicala prin retinere din pensie. In acelasi timp sunt activa si ca persoana fizica autorizata mai platesc o asigurare medicala corespunzatoare procentual pe venit .Puteti sa-mi spuneti ce fel de servicii medicale voi beneficia? De doua pachete? !?!Mai este nevoie si de o asigurare privata?!?! si cred ca nu sint singura. Este un raspuns la aceasta situatie? A prevazut cineva si o astfel de situatie???

    • Lucian Duta

      Nu e nevoie sa aveti o asigurare privata.Aceasta este facultativa.Banii care vi se opresc din veniturile obtinute sunt bani care va garanteaza accesul la serviciile din pachetul de baza.

  • Întrebarea nr. 19 Emil Stoica

    Domnule Duta,

    CNAS administreaza 4,5 miliarde de euro pe an. De ce credeti ca acesti bani ar fi mai bine cheltuiti de catre 10 firme separate? Cel putin 20% din acesti bani in loc sa mearga catre spitale s-ar duce catre cheltuieli administrative: pe 10 directori generali cu 10 masini, pe 10 sisteme informationale, pe cheltuieli de marketing a 10 firme, (sa atraga pacienti la firma lor), pe 10 sedii, etc.

    Ce anume nu functioneaza cu CNAS si nu cumva este de datoria dvs. sa faceti CNAS sa functioneze cat se poate de bine? Daca nu va pricepeti, de ce nu lasati manageri mai priceputi?

    • Lucian Duta

      E imposibil ca 20% din acesti bani sa mearga catre cheltuieli administrative. Legea prevede o cheltuiala maxima pentru cheltuieli administrative care va fi probabil sub 3%.Nu e adevarat ca vor fi 10 sisteme informationale pentru ca toate casele private vor fi obligate sa foloseasca sistemul informatic de la CNAS. Pentru ca statul se angajeaza sa supravegheze in permanenta si sa controleze sistemul medical in continuare.CNAS-ul la aceasta ora functioneaza cu 45 de case judetene.Nu vad de ce n-ar putea functiona si cu 4-5 firme private de asigurari. Politizarea excesiva a sistemului, opozitia interna la schimbare si vorbim in primul rand aici de standardizarea actului medical si de interesul scazut pentru ceea ce inseamna calitatea actului medical. Asta produce o nemultumire constanta a pacientilor si asta incercam sa schimbam.

  • Întrebarea nr. 20 Mihai

    Buna ziua
    1. Cum poate fi depolitizat managementul spitalelor ce urmeaza a ramane publice in situatia in care unul dintre pricipalele motive ale situatiei dezastruoase in care este sistemul sanitar este tocmai managementul defectuos, neresponsabil si aservit intereselor politicului ?
    2. Credeti ca externalizarea personalului nemedical (TESA) din spitalele ce urmeaza a ramane publice este o solutie pentru eficientizarea functionarii acestora ?
    Multumesc anticipat

    • Lucian Duta

      1. Unul dintre principalele monopoluri pe care incercam sa le spargem e tocmai cel de la nivelul spitalelor publice. Legea nu prevede privatizarea spitalelor ci eventuala transformare a statului lor juridic dar cu ramanerea aceluiasi proprietar, respectiv statul. Modificarea statutului juridic al spitalelor va permite doua lucruri importante: atragerea de fonduri suplimentare (comunitatea locala, creditari la banci, etc) cat si mai ales o fluidizare a resursei umane din spitale. Practic medicii vor avea contracte personale cu casele e asigurari, iar managerul spitalului va putea stabili salariul doctorului in functie de parametrii sai de performanta profesionali, dovediti obiectiv. In acest fel, managementul spitalelor va fi fortat sa se profesionalizeze pentru ca nu vei mai putea sa tii intr-un spital doctori adusi acolo pe alte criterii decat cele profesionale si care nu fac decat sa-ti manance din resursa financiara fara sa produca servicii. Managementul va fi obligat sa se profesionalizeze pentru ca daca nu-si va face treaba in sensul cresteri atragerii de fonduri si a profesionalizarii corpului medical, spitalul va risca sa se inchida. Cred ca nimeni nu-si va permite, chiar si din spectrul politic, sa mearga pe mana unui manager slab care va produce pagube in comunitatea locala.

  • Întrebarea nr. 21 carmen

    Vi se pare corect ca liber profesionistii (notari, avocati, medici) sa plateasca 5,5% asupra tuturor veniturilor cumulate, in timp ce oamenii de afaceri nu platesc procent din dividende, agricultorii nu platesc procent asupra tuturor veniturilor din agricultura, etc (sunt o multime de venituri care nu intra in baza de impunere) ?
    Sunt de acord cu noua lege, eu deja am incheiat o polita de asigurare pentru boli grave pentru ca stiam ca degeaba platesc la sistemul public atat timp ca serviciile de care as beneficia , eventual, ar fi execrabile.

    • Lucian Duta

      SI noi am semnalat Ministerului de Finante aceasta inadvertenta in ceea ce priveste taxarea liber profesionistilor. SI mie mi se pare corecta observatia si mi se pare normal sa nufie taxati la integralitatea veniturilor incasate.

  • Întrebarea nr. 22 Delia Popescu

    In anumite tari exista cardul de asigurat sau cel putin numarul de asigurare unic (care este ca CNP-ul nostru). In felul acesta, la internare, se va sti exact daca cel care vine are dreptul la mai multe servicii medicale sau doar la pachetul minim. Cum se va face diferenta in noul sistem? Multumesc.

    • Lucian Duta

      Incepand din acest an, din a doua jumatate a anului, va incepe distributia cardului national de sanatate catre populatie. Pe baza acestui card, fiecare cetatean va putea sa-si dovedeasca calitatea de asigurat, sau nu, in caz pozitiv urmand sa aiba dreptul la serviciile din pachetul de baza. In acest fel statul isi ia un angajament fata de cetatean: anume ca ii va furniza acele servicii dar si cetateanul ii demonstreaza statului ca si-a platit impozitele pe sanatate. In ceea ce priveste asigurarile suplimentare private e treaba fiecarui asigurator in parte de a-si stabili un sistem de demonstrare a apartenentei pacientului la politele suplimentare

  • Întrebarea nr. 23 Servicii medicale decontate 200 %

    Raportul curtii de conturi pe 2010:

    in cadrul Programului National de Oncologie, costul mediu/bolnav tratat/an realizat la nivel national a fost de 10.748,38 lei, cu 32,48% mai mare decat
    nivelul maxim de 8.113,46 lei, stabilit și aprobat prin Ordinul nr.264/407/2010;

    in cadrul Programului National de Diabet, costul mediu/bolnav tratat cu insulină/an realizat la nivel national a fost de 1.518,98 lei, cu 32%, mai mare
    decat nivelul maxim de 1.150 lei, stabilit și aprobat prin Ordinul nr.264/407/2010. Costul mediu/bolnav tratat cu ADO/an realizat la nivel national a fost de 414,15 lei, cu 41,6%, mai mare decat nivelul aprobat de
    292,37 lei, iar costul mediu/bolnav tratat cu ADO + insulină/an realizat la nivel national a fost de 2.290,37 lei, cu 91%, mai mare decat nivelul aprobat
    de 1.195,16 lei;

    Cum va explicati ca au existat aceste depasiri in conditiile in care tot dvoastra ati semnat pentru limitarea platilor ?

    • Lucian Duta

      Nu stiu daca cifrele dumneavoastra sunt exacte dar cert este ca s-au depasit costurile medii pe bolnav pe care ni le-am propus: si la oncologie si la diabet. Explicatia simpla e ca sistemul medical nu a acceptat niciodata standardizara actului medical si mai ales obligativitatea respectarii acestor standarde chiar sub riscul sanctiunilor. De 20 de ani incercam sa introducem ghiduri de diagnostic si tratament si din diferite motive, cu o singura explicatie - opozitia din interiorul sistemului medical, nu s-a putut face.

  • Întrebarea nr. 24 Liviu

    Buna ziua
    Ce anume nu va contine pachetul de baza ?

    • Lucian Duta

      Pachetul de baza nu va contine o serie de servicii medicale pe care statul considera ca nu si le poate permite. Puteti studia contractul-cadru si veti vedea acolo exista servicii medicale care nici astazi nu sunt suportate de asigurari: chirurgia estetica si serviciile stomatologice. Pachetul de servicii de baza nu este o suma de servicii fixa ci se poate schimba de la un an la altul in functie de evaluarile care se fac asupra necesitatii altor servicii care pot aduce un an de viata castigat. E un standard folosit in toata Europa si care in functie de valorile financiare este acceptat sau nu pe fiecare an. In Suedia, daca un serviciu costa 50.000 Euro si iti aduce un an de viata castigat atunci trebuie introdus in pachetul de baza. In Franta e vorba de 20.000 euro.

  • Întrebarea nr. 25 Mache

    1. Cine va face examenele medicale pentru incheierea asigurarilor private de sanatate? Cred ca aici va fi primul "tun" major al noii legi deoarece aceste examene vor fi facute de policlinici private, pe banii asiguratului !
    2. De ce noua lege nu stabileste un prag superior (de ex. max. 5% )pentru profitul tuturor operatorilor privati din sanatate?
    3. Ni se tot dau exemple de organizare din tarile dezvoltate dar se uita aspectul esential si anume ca 5.5% dintr-un salariu mediu de cca. 300 EURO nu este egal cu 5.5% dintr-un salariu mediue de, sa zicem, 1200 EURO. Iar un asigurator privat din acele tari incaseaza in medie cca. 300 EURO/luna de la un asigurat pe cand in Romania prima maxima va fi de 50 EU/luna. Cum se vor putea asigura servicii egale daca acestea, inclusiv medicamentele au acelasi pret in Romania ca si in tarile dezvoltate?
    VA ROG SA NU NE MAI CONSIDERATI PE TOTI NISTE INAPOIATI MINTAL CARE INGHIT TOT CE NI SE SERVESTE DE CATRE POLITICIENI !

    • Lucian Duta

      1. Fiecare asigurator privat isi va stabili furnizorii agreati cu ajutorul carora se vor face examenele medicale. Statul nu va interveni la acest nivel deoarece se considera ca asiguratorii privati vor incerca foarte mult sa-si eficientizeze financiar activitatea.
      2.Legea va stabili un prag maxim de profit pentru asiguratorii privati si mai ales limita maxima a cheltuielilor de administrare.
      3.E adevarat ca sumele pe care le vor administra asiguratorii privati sunt mult mai mici decat in tarile occidentale. Ce ne-am propus e sa obtinem calitate maximala pentru acesti bani putini pe care-i avem. Noutatea adusa de asiguratorii privati este standardizarea actului medical cu ghiduri de diagnostic si tratament a caror unic scop este garantarea criteriilor de calitate ale actului medical, impuse de CNAS. STatul obliga asiguratorii privati sa asigure un anumit numar de servicii medicale, cu anumite standarde. Nu ne putem astepta sa atingem aceleasi criterii de calitate cu serviciile occidentale. Avantajul Romaniei este ca nivelul de cheltuieli pentru resursele umane (medici, asistent, etc) e mult mai mic in Romania fata de tarile occidentale.

  • Întrebarea nr. 26 Stefan RADOVEANU

    LA MULTI ANI 2012 !!!

    Merci pentru amabilitatea de a-mi raspunde si va aduc spre stiinta ca au fost trimise observatiile la Dna. Iuliana UNGUR care merita lecturate.

    Intrebari:

    1. Cum se va face decontarea prestatie medicale in VRAC sau pe pacient (system de tarificareTARMED)
    2. Considerati ca o participare de 10 % din factura prestatiei medicale inclusiv medicamente sa fie platita de pacient? In ELVETIA exista aceasta participare si constientiaza pacientul.

    3. Cum se monitorizeaza fournizorii de servicii medicale si incurajeaza performanta?

    Va felicit pentru acest inceput si veti constata ca defectiunea sistemului nu sunt fondurile financiare !!!

    • Lucian Duta

      1. Decontarea prestatiei medicale se va face pe pacient iar la spitale in sistemul DRG ca si pana acum.
      2.Nu ne-am pus problema ca pacientul sa plateasca vreun procent din factura prestatiei medicale. Pachetul de servicii de baza asigura gratuit accesul la serviciile medicale garantate de stat, chiar daca operarea din punct de vedere financiar se face de catre casee private.
      3. Monitorizarea furnizorilor va fi facuta de catre finantator pe baza standardizarii actului medical, iar urmarirea performantei va fi evaluata periodic atat de catre asiguratorii privati si de catre CNAS pentru a respecta criteriile de calitate pe care vrem sa le impunem.

  • Întrebarea nr. 27 dan

    Buna Ziua,
    Pe scurt:
    1. Vom plati mult mai putin decat acum avand in vedere ca vom primi doar pachetul minim? Asa ar fi normal.
    2. Am cinzeci si cinci de ani, de douazeci nu mi-am luat concediu(trebuind sa muncesc din greu datorita conditiilor minunate), sunt la un pas de depresie, organele mele abia se tin, nu am cheltuit pana acum nici un leu de la sistemul de sanatate, desi am cotizat din greu. Cam cat mi-ar lua pe luna un asigurator privat tinand cont ca ma calific cu siguranta in urmatorii doi-trei ani la o operatie de bypass? Ce se intampla cu istoricul nostru? La CASCO cel putin, daca n-ai avut accidente in 10 ani de plata, platesi o nimica toata(sau cel putin asa e intr-o Tara NORMALA)
    3. Ce rol au casele de asigurari private daca eu platesc la stat? De ce primesc ele banii de la CNAS? Pentru lucrurile suplimentare, trebuie sa platim direct la aceste case, iar CNAS ar trebui sa plateasca doar diferentele(subventiile(pentru cei care au cotizat din greu pana acum si acum sunt descoperiti)). Asa este? Daca da, de ce nu explicati? Sau vor lua bani de la stat, in functie de varsta, indiferent daca bolnavul este operat sau nu?
    4. Stiti cu ce seamana legea asta? Cu hotararea consiliilor locale de a da dreptul unor privati sa-ti ridice masina de pe strada, cand stiau ca numarul masinilor este dublu ca numarul de parcari. Combateti afirmatia mea...

    • Lucian Duta

      1. Nu. Pentru ca pachetul minim de servicii in realitate va fi acelasi ca si pana acum. Noutatea pe care o va aduce pachetul de servicii, sau mai bine zis pachetul de beneficii, consta in trei aspecte fundamentale:a. va exista o standardizare exacta a serviciilor medicale, ceea ce va garanta o calitate maximala in raport cu resursele financiare de care dispunem; b. accesul pacientilor la serviciile medicale se va face prioritizand acei bolnavi cu afectiuni grave si acute. c. se va produce integrarea serviciilor medicale, adica in momentul in care bolnavul e diagnostic cu o boala cu tendinta la cronicizare, medicina primara si secundara va incerca sa lungeasca foarte mult timpul pana la care bolnavul va ajunge in stadiile grave de boala, respectiv in spital.
      2. Asigurarea privata suplimentara nu este obligatorie. Pachetul de servicii de baza asigura inclusiv intrarea in sistem pentru a te putea opera de bypass. Singurul lucru care este posibil sa se intample este tipul de asteptare, asa numitele liste de asteptare care exista in lume peste tot. Daca cumva boala se acutizeaza si devine urgenta, pacientul are imediat acces in sistem.





4535 vizualizari

  • Taxare la procent din salariu+asigurare aditionala (Luni, 9 ianuarie 2012, 12:25)

    Platitor de taxe (anonim) [anonim]

    Propunerea actuala este ca un platitor de CASS, caruia i se retin deja aproximativ 10% din salariu, sa fie obligat sa achizitioneze inca o asigurare, pentru a avea acces la un set imbunatatit de servicii. De ce nu se poate trece direct la o cotizatie procentuala din salariul mediu sau minim? Abia din acest moment se poate vorbi de achizitia asigurarii suplimentare, altfel este jaf la drumul mare.
    Un alt aspect: ar trebui introduse clasele de risc, iar asigurarea de sanatate sa fie platita in baza incadrarii intr-una din aceste clase de risc. De exemplu: un fumator se incadreaza automat intr-o clasa de risc ridicata. O persoana care s-a accidentat cu o petarda sau a participat la o incaierare gen Ruginoasa (jud. Iasi) se incadreaza, de asemenea, intr-o clasa de risc ridicat; isi va plati singura tratamentul si, pe viitor, va plati o prima de asigurare de sanatate mai mare.
    Un alt aspect: o persoana care plateste asigurarea de sanatate ar trebui sa aiba prioritate la consult si tratament fata de o persoana care nu plateste asigurarea de sanatate.
    Un alt aspect: sunt publicate undeva cheltuielile detaliate pe fiecare beneficiar de servicii de sanatate? Ar trebui sa se stie citi beneficiari sunt si platitori de contributii la asigurarile de sanatate.
    • r (Marţi, 10 ianuarie 2012, 13:44)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui Platitor de taxe (anonim)

      Principile solidaritatii si subsidiaritatii raman ca elemente definitorii ale sistemului.

      Sistemul este unul social de sanatate nu unul privat care este nesustenabil si nici nu caracterizeaza Europa.
  • Reprezentanti medicali denatureaza actul medical (Luni, 9 ianuarie 2012, 12:57)

    sabau [anonim]

    1. Până acum plăteam un procent din venituri pentru sănătate si aveam inclus tot pachetul. Cu cât va scădea procentul pe care suntem obligati să îl plătim dacă pachetul asigurat va fi unul mult mai mic.
    2. Reprezentantii firmelor de medicamente si farmacistii dau în plic bani, sau oferă obiecte pe care ei le consideră promotionale gen aer conditionat, oale, lenjerii de pat, poșete, excursii exotice etc. pentru ca ei să prescrie pacientului produsele pe care firmele respective le comercializează. Atunci când ei denaturează actul medical si abuzează în prescrierea de produse, casa de asigurări ca partener contractual al medicului îi sanctionează feroce, sau măcar eu, naivul, cred că o face dar oricum îmi dă senzatia că arbitrează relatia doctor pacient. Ar avea o casă privată de asigurări, căutătoare de profit, sau angajatii lor, tăria să refuze banii pe care producătorii de medicamente îi vor oferi pentru a le deconta produsele prescrise de medicii pe care tot producătorii îi stimulează?
    3. Dacă nu sunt periculoase, iar pacientul român este perfect informat cu riscurile si tarifele pentru care un pacient european acceptă să facă parte dintr-un program de studii medicale (testarea medicamentelor pe pacienti) de ce producătorii de medicamente consideră că trebuie să le dea sefilor de clinici care conduc asemenea studii chiar câte zece mii de euro în plic (neimpozabil) pe lună? Nu cumva pacientul român se vinde cam ieftin si experimentele nu sunt chiar legale-etice-deontologice? Pacientii chiar sunt constienti că fac parte dintr-un experiment sau cred că sunt norocosi că medicul le-a făcut rost de ultimul tip de tratament pe plan mondial chiar dacă producătorul de medicamente nici nu îi indică care dintre comprimate contine substanta activa sau nu - pentru că asa se desfasoara studiile medicale-experimentele?
  • cand intra in vigoare? vreau cat mai repede (Luni, 9 ianuarie 2012, 14:12)

    andrei [anonim]

    sunt de acord si abia astept.
  • Informatizarea promisa (Luni, 9 ianuarie 2012, 14:16)

    Proiectele CNAS [anonim]

    Ce sa intampla cu proiectele de informatizare CNAS (reteta , fisa, card) care au finantare UE si despre care lumea nu a mai auzit nimic ?

    In 2010 ati afirmat ca pentru retehnologizarea SIUI s au cheltuit 40 mil euro.A meritat acest lucru in conditiile in care tot sistemul se reconfigureaza ?
  • Sistemul de asigurari de sanatate din Germania (Luni, 9 ianuarie 2012, 14:43)

    Pacient [anonim]

    1. In Germania, toti salariatii sunt obligati sa aiba asigurari de sanatate de stat. Numai persoanele care castiga mai mult de 50.000 Euro pe an pot opta pentru asigurari private. O persoana care opteaza pentru asigurare privata nu poate opta si pentru asigurare de stat. 85% din populatia Germaniei au asigurarea de baza (de stat).

    2. Fondurile pentru asigurarea de stat sunt gestionate de organizatii NON-PROFIT. Ele sunt supuse unor reglemantari guvernamentale stricte si sunt constituite din contributia lunara a angajatilor si angajatorilor. O parte a acestor fonduri e finantata de stat (asistenta financiara) pentru a acoperi asigurarea persoanelor care nu au fost niciodata angajate sau nu platesc pentru sistem.

    3. Exista un sistem de preturi uniform in toata Germania numit DRG (un sistem de spitale clasificate). Acesta include plata medicilor, serviciile medicale, mancarea si cazarea din spital.

    4. Exista reglementari guvernamentale stricte care stabilesc calitatea actelor medicale iar serviciile medicale sunt supravegheate in mod continuu. Sunt colectate date prin diverse proceduri, fiind analizate sistematic (o rutina) de agentii guvernamentale.

    5. Sistemul de spitale din Germania este foarte vast avand aproximativ 2000 de spitale care sunt grupate in functie de apartenenta:
    a. 55% dintre spitalele din Germania apartin statului.
    b. 38% dintre spitale apartin unor organizatii non-profit.
    c. 7% dintre spitale apartin unor societati comerciale.

    6. Spitalele din Germania sunt faimoase pentru criteriile inalte de performanta pe care le impun. Ele au cei mai bine calificati medici care sunt acceptati sa practice ca specialisti numai dupa o pregatire lunga si intensiva.

    7. Spitalele din Germania au de regula camere cu doua paturi, pentru doi pacienti. In aceste spitale se poate plati o taxa suplimentara pentru cei care doresc o camera doar pentru ei.

    8. Nu exista liste de asteptare pentru operatiile importante si pentru tratamente.

    Intrebare: Cum comentati ?
    • r (Marţi, 10 ianuarie 2012, 13:45)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui Pacient

      Nu avem in vedere modelul German, asigurarile pur private nu par potrivite pentru Romania, nici dpdv al conceptiei nici al realitatii economice

      Nu exista asiguratori Non profit

      Si la noi DRG si va ramane sunt incluse TOATE cheltuielile

      Da DAR Germania are un plan NATIONAL de paturi nu oricine, oriunde poate infiinta un spital oricat de mare, numarul de paturi pe zone / landuri si specialitati este limitat. O parte din aceste paturi au contract cu CAS iar contractul cu CAS este dependent de nevoia de servicii, pavhetul oferit si pretul acestor servicii

      Legea prevede un sistem echilibrat in atributii si fara suprapuneri periculoase care asigura standardizarea calitatii – ANCIS, controlul respectarii prin evaluare CNAS si MS isi pastreaza inspectia sanitara

      Pe linga definirea pachetului de beneficii sunt precizari clare despre zonele si activitatile ce pot si sunt programabile. Ex. Stentul coronarian in acut nu este temporizat nu are liste de asteptare dar stent pt obstructii incomplete, necritice poate avea diverse perioade de asteptare iar proteza de sold asteapta in medie 6-12 luni.
  • farmacii (Luni, 9 ianuarie 2012, 14:51)

    Roth Cristian [anonim]

    1.Bolnavii asigurati vor putea ridica medicamentele de la orice farmacie (ce este in contract cu casa nationala de asigurari) ?? Sau va trebui ca farmacia sa semneze cu mai multe/toate casele private ??
    2. Ce se intampla intr-o localitate (de obicei sat sau comuna) cu 1-2 farmacii unde pacientii au semnat intr-o mare proportie cu casa de asigurari x iar farmacia este in contract cu casa y ??
    Asta, bineinteles, daca farmacia nu va putea sa elibereze retete pentru orice asigurat, INDIFERENT de casa la care cotizeaza.
    • r (Marţi, 10 ianuarie 2012, 13:55)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui Roth Cristian

      Exista obligativitatea asiguratorilor de a inrola fara discriminare toti cetatenii care doresc fara a percepe plati suplimentare in functie de bolile acestora.

      Exista scheme de egalizare a riscului, ser vor prelua cele mai dezvolate modele – Olandez SIUI ofera majoritatea datelor necesare construirii acestor indicatori; pentru a pondera consumul de resurse intre asiguratii tineri si sanatosi si cei cu boli si nevoi numeroase. Acesta este un risc de care suntem constienti si avem mijloace sa-l prevenim.

      Foarte putini ar putea plati 20.000 euro pe an in medie 7 ani pentru dializa sau peste 50.000 euro unele terapii oncologice ca sa nu mai spunem de 150.000 euro cat poate ajunge un transplant medular nu din cele cu complicatii severe
  • conflict de interese fundamental (Luni, 9 ianuarie 2012, 14:53)

    Mihaela [anonim]

    Ce garanteaza pacientilor, conform noii legi , ca nu vor primi tratamente subdimensionate , inadecvate, sub deviza "eficientizarii costurilor"?Mai exact ce garanteza pacientilor ca medicul , aflat dupa parerea mea intr-o relatie de dependenta de casele de asigurare private de sanatate (prin faptul ca este platit de acestea si/sau ca prescriptiile lui sunt acoperite de acestea ) nu va tinde sa minimizeze afectiunile pacientilor (prescriind mai putine medicamente, vizite la specialisti, recomandand mai putine zile de spitalizare) pentru a nu greva cu costuri casa la care este arondat si de care depinde, fie la presiunea casei de asigurare, fie din proprie initiativa asa incat sa "dea bine" in relatia cu asiguratorul?
    • r (Marţi, 10 ianuarie 2012, 13:56)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui Mihaela

      Orice sistem functioneaza pe baza unui pachet cert de beneficii. Viitorul pachet va fi similar celui actual cu activitati pentru fiecare palier al asistentei medicale cu detalierea acolo unde este posibil si cu garantarea accesului intr-un interval rezonabil care sa nu-i puna in pericol viata si sanatatea. Listele de asteptare pentru conditiile non-vitale vor fi transparente asa cum sunt in toata Europa ocicidentala.

      Pachetele suplimentare vor acoperi activitati dorite de asigurati, care ne fac viata mai usoara si ne asigura un plus de ingrijire in zona non-vitale, de comfort, preventie etc.
  • Se elimina spaga si cadourile? (Luni, 9 ianuarie 2012, 15:34)

    Ioana [anonim]

    1.Sistemul propus nu are prevederi privind spaga si cadourile necesare pentru a avea parte de atentie si eventual servicii medicale de calitate. Se reglementeaza acest lucru sau nu?
    2. De ce coplata este diferentiata in functie de venitul persoanei. Pentru aceeasi boala cineva plateste o suma, iar altcineva o alta suma?
    Este f. posibil ca o persoana cu venituri mici sau chiar neafectate de coplata sa necesite investigatii/operatii scumpe, de ce ar trebui sa platim unii 1/12 din venitul anula si alta persoana nimic?
    3. Nu este normal ca fiecare CJAS sa se transforme in cate o societate de asigurari medicale. Daca acest lucru se va petrece, va fi un imens conflict de interese si se va constata ca banii platiti de contribuabili tot pe apa sambetei se vor scurge....
    • r (Marţi, 10 ianuarie 2012, 13:56)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ioana

      Cod de etica in promovare ceea ce limiteaza abuzul de cadouri

      Da firmele de asigurari pot interveni eficient ele avind instrumente administrative de control a prescrierii, abuzului si actiunii neetice a furnizorilor

      Orice medicament sau dispozitiv are un cost propriu iar efectul sau poate fi cunatificat stiintific / Health technology asessment – CNAS si MS au realizat primii pasi in dezvoltare acestui ssitem ce va fi mentinut, dezvoltat si continuat de stat prin ANCIS si CNAS dar si de asiguratorii privati
  • Asigurarea nou TVA? (Luni, 9 ianuarie 2012, 16:05)

    ictin [anonim]

    1. De cand a devenit asigurarea medicala un al doilea TVA sa fie platita si pentru tranzactii?
    2. De ce nu vreti sa invatati din sistemul nemtesc prezentat mai sus de Pacient? sau e mai simplu sa continuati jecmanirea celor care muncesc si sa le aruncati praf in ochi ca se va schimba ceva cand din ce vad din noua lege cei care muncesc vor plati si mai mult si vor primi fix nimic.
    • r (Marţi, 10 ianuarie 2012, 13:53)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui ictin

      Este un element ce a fost eliminat din lege, el ramane doar pentru cei care desfasoara actiuni de comert. Nu se va percepe plata contributiei la veniturile realizate ocazional din valorificarea bunurilor
  • In functie de suma platita (Luni, 9 ianuarie 2012, 16:06)

    Sebi [anonim]

    Vi se pare normal ca o persoana cu un salariu de 700 lei si una cu 5000 de lei sa ai aiba parte de acelasi pachet de baza ? Nu mai spun ca din cate am inteles coplata este in functie de cat se castiga ! Deci dupa ce ca cei cu venituri mari platesc mult mai mult la baza, ar trebui si la coplata sa plateasca mai mult ?!
    Credeti ca un pensionar cu 800 de lei pe luna din care majoritatea se duc pe medicamenta va putea co-plati ceva ?
    Sunt curios cati doctori vor mai ramane in sistem dupa ce nu vor mai lua spaga (sau mai bine zis nu li se va mai da spaga) dupa aplicarea legii si se vor multumi cu salariul de nimic de aici !
    Parerea mea e ca intr-adevar legea trebuia schimbata, dar serviciile oferite fiecaruia ar trebui facuta in functie de cat cotizeaza fiecare pentru baza . De ex. daca o persoana are 10.000 salariu credeti ca suma platita luna nu este de ajuns si pentru un pachet suplimentar fata de cel baza !?
    • r (Marţi, 10 ianuarie 2012, 13:52)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui Sebi

      In suma fixa si nu procentual din venitul realizat, probabil ea avind indeosebi un rol reglator si mai putin de suplimenatre a veniturilor din sistem si constientizarea utilizatorilor asupra costurilor propriei sanatati

      Plata procentual din valoarea serviciului avea un rol important in implicarea activa a utilizatorilor, beneficiarilor serviciilor in controlul eficientei utilizarii banilor: un pacient / 5 milioane de pacienti de fapt vor urmari si citi decontul dat de spital pentru fiecare internare mult mai atent si direct decit ar putea sa o faca orice asigurator actual sau viitor cel putin sub aspectul realizarii efective a analizelor, tratamentelor si celorlalte elemente prinse in factura.
  • asigurarea (Luni, 9 ianuarie 2012, 16:27)

    amărâtu [anonim]

    Domnule Duţă, de ce nu-mi poate da statul înapoi banii pe câte impozite şi asigurare am plătit şi să mă lase dracului să am sănătate de cât pot cheltui eu, fără să mai ţin în spate nenorociţi de magistraţi, poliţişti, militari de toate gradele, pomanagii care mă copleşesc cu "meritele" lor, iar eu trebuie, la o pensie de 1000 lei să fiu solidar cu ei, pe câtă vreme ei nu? Ce hal de stat e ăsta, domnule? E statul poliţiei, al tribunalelor - doar al celui cinstit nu e!
  • Intrebare simpla (Luni, 9 ianuarie 2012, 18:07)

    Alex Botezatu [anonim]

    1. Daca am nevoie de o interventie care nu se poate trata altundeva decat in spitalul X din Bucuresti, dar asiguratorul meu privat nu are contract cu acel spital: eu ce ma fac?
    2. Cat trebuie sa platesc in plus daca vreau sa ma tratez la un spital/medic cu care asiguratorul meu n-are contract? Ca v-am tot auzit spunand ca pacientii au voie sa-si aleaga liber medicul dupa cat de bun e.
    • r (Marţi, 10 ianuarie 2012, 13:50)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui Alex Botezatu

      Schimb asiguratorul

      Legea prevede o plata suplimentara – penalitate maxima de 5% si posibilitatea recuperarii platii facute la alt furnizor

      Asigurarea suplimentara este in UE cea care imi da acees unde vreau si in conditiile stabilite de contract
  • oameni (Luni, 9 ianuarie 2012, 18:24)

    mihaela [anonim]

    Domnule presedinte , concret,ce se intampla cu cei aproximativ 3500 angajati ai cnas/cjas?
    • r (Marţi, 10 ianuarie 2012, 13:50)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui mihaela

      Exista mai multe categorii:

      specialisti in activitati de suport si personal auxiliar ce pot fi preluati de firmele din zona geografica de domiciliu,
      specialisti in asigurari de sanatate ce vor fi “vanati” de asiguratori dar si de sistemul public de control si evaluare
      personal de conducere care se va adresa pietii libere in functie de competentele personale
  • Principiul egalitatii (Luni, 9 ianuarie 2012, 18:32)

    calin [anonim]

    Buna,
    As avea si eu o singura intrebare. Vi se pare normal ca daca o persoana X face 17-21 ani de scoala, munceste 14 ore/zi si are un salariu de 3000 EUR, platind contributii la sanatate in valoare de 300 EUR, sa aiba aceleasi beneficii din partea sistemului public de sanatate ca si o persoana Y care a facut 8 clase munceste 8 ore/zi are un salariu de 150 EUR, platind contributii la sanatate in valoare de 15 EUR?
    Desigur trebuie sa existe si un element social si nu putem sa o lasam pe persoana Y sa moara dar totusi pe de alta parte cel care plateste 300 EUR/luna ce primeste in schimb? Este considerat fraier. La noi contributiile de sanatate sunt un impozit nu o "asigurare". O asigurare presupune sa ai beneficii in functie de cotizatie...
    • r (Marţi, 10 ianuarie 2012, 13:49)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui calin

      Constitutia garanteaza dreptul, statul Roman este unul social iar daca Y nu exista X nu ar putea munci cele 14 ore, nu ar putea cheltui cei 300 de euro si nici n-ar avea cine sa-l ingrijeasca. Un spital este renumit prin doctorii sai dar este ocolit de pacienti daca este murdar, neingrijit si cu risc de infectii nosocomiale.
  • programe de sanatate (Luni, 9 ianuarie 2012, 20:08)

    marcel [anonim]

    Buna ziua!

    Puteti spune ce se va intampla cu cei care sufera de afectiuni incluse in prezent in programele nationale de sanatate, daca se va ajunge la schimbarea legislativa preconizata? In ce conditii se va putea accesa tratamentul necesar? Dar pentru cei ce se afla, deja, inclusi in astfel de programe?
    • r (Marţi, 10 ianuarie 2012, 13:49)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui marcel

      Se vor redefini in PNS prevenite si de sanatate publica derulate de MS si boli cronice cu statut special incluse in pachetul de beneficii, similar cu ce este si acum
  • banii nostrii (Luni, 9 ianuarie 2012, 20:16)

    contribuabil [anonim]

    De ce se introduce inca o veriga consumatoare de bani (asig.privati) daca nu sunt bani ?:min.de finante,cnas,cjas,ASIG.PRIVAT,furnizor.Asiguratorul privat trebuie sa cistige ,pt.asta exista :PROFIT.
    • r (Marţi, 10 ianuarie 2012, 13:49)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui contribuabil

      Nu este o veriga suplimentara ci o inlocuire a sistemului public cu unul privat in scopul liberalizarii pietii, cresterii eficientei si vitezei de reactie si adaptare la schimbarile mediului
  • costuri asigurari private (Luni, 9 ianuarie 2012, 20:56)

    marcel [anonim]

    Ne puteti spune si ce solutii vor exista in noua legislatie propusa a fi adoptata, pentru cei cu venituri reduse, care nu vor pute achita o asigurare privata de sanatate? Aceasta in contextul in care asiguratorii privati vor putea solicita un cuantum ridicat al primelor de asigurare, in functie de istoricul medical al pacientului?
    • R (Marţi, 10 ianuarie 2012, 12:41)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui marcel

      Asigurarea privata de sanatate este o asigurare optionala. Pentru cei cu venituri reduse statul garanteaza accesul la aceleasi servicii din pachetul de baza cu cele ale oricarui cetatean obisnuit. Acesta este principiul solidaritatii. Orice persoana care va beneficia de venituri va beneficia de servicii de sanatate.
  • Spitalele strategice (Luni, 9 ianuarie 2012, 21:14)

    Vlad [anonim]

    Buna ziua
    1.Care vor fi criteriile (conditiile) in functie de care se va face diferentierea intre spitalele institutii publice, respectiv spitalele strategice si celelalte tipuri de spitale, respectiv fundatii, societati comerciale, etc ?
    2. Credeti ca e posibila supravietuirea unui spital judetean de urgenta in conditiile aparitiei spitalelor private, spitale private ce vor oferii servicii medicale de calitate superiora, in situatia in care actualmente, desi un spital judetean de urgenta detine monopolul zonal a numeroase servicii medicale, finantarea acestuia este insuficienta.
    3. Ce veti face in sensul stoparii sau cel putin a reducerii capusarii sistemului de sanate de catre producatorii de medicamente inovative, care prin "atentiile" acordate medicilor incurajeaza prescrierea de medicamente originale in detrimentul celor generice, situatie ce implica cheltuieli pe care bugetele spitalelor in conditiile actuale nu si le permit ?
    • R (Marţi, 10 ianuarie 2012, 12:39)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui Vlad

      1. Atunci cand s-a scris actuala lege eu am fost categoric impotriva diferentierii acestor spitale strategice. Toate spitalele publice trebuie sa aiba acelasi statut. Nu poti da la o parte o parte din spitale acordandu-le un statut special, acolo ascuzand toate pilele iar pe celelalte sa le lasi sa se descurce intr-un sistem concurential foarte agresiv. Eu nu sunt pentru diferentierea acestor spitale.
      2.Categoric da.Pentru ca spitalul de urgenta judetean este in primul rand spital de stat, iar prin eventuala sa transformare in fundatie va putea beneficia de fonduri suplimentare de la comunitatea locala, isi va putea angaja un numar de doctori competenti care vor fi platiti transparent si foarte bine. Spitalul public are un avantaj fata de privat pentru ca el va fi in continuare sustinut de catre stat la nivelul investitiilor si chiar la nivelul salarizarii personalului: comunitatea locala poate veni singura sa-si plateasca doctorii.
      3. Chiar daca ma repet raspunsul e acelasi ca mai sus. Ghidurile de diagnostic si tratament pe care finantatorul le va impune furnizorilor de servicii va garantez ca ii va obliga sa foloseasca medicamente generice, identice ca efect cu cele inovative dar mult mai ieftine.
  • Nelamurire (Luni, 9 ianuarie 2012, 21:48)

    Mihai [anonim]

    Dle. Duta daca actualele Case de asigurari Judetene pentru dv. sunt MONOPOLURI, atunci CASA NATIONALA CE ESTE. Spun asta in ideia ca CJAS nu misca nimic fara acordul CASEI NATIONALE. Nu vi se pare ca dv. cam mintiti. ? Eu stiu ca orice leu pe care Casa Nationala il da UNEI CASE JUDETENE este monitorizat si peste 5 ani de zile. Asa ca sa va mai ganditi cand spuneti o minciuna!
  • contracte spitale cu cjas (Luni, 9 ianuarie 2012, 21:53)

    ion [anonim]

    Domnule Presedinte,
    1. Aveti idee cati bani se duc pe apa sambetei (in buzunarele largi ale managerilor si directorilor financiari contabili) din banii pe care ii decontati spitalelor in baza contractelor incheiate cu CJAS teritoriale?
    2.Nu cred ca nu stiti ca achizitiile de medicamente se fac in schimbul unor comisioane considerabile pe care trebuie sa le plateasca furnizorii de medicamente managerilor si directorilor financiari contabili.
    Ne mai miram ca sistemul de sanatate a ajuns unde a ajuns? Dupa ce ca este subfinantat mai sta si cu robinete deschise.!
    • R (Marţi, 10 ianuarie 2012, 12:34)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui ion

      Unul din principalele obiective ale noii legi este tocmai incercarea de a scadea fraudarea banilor publici.Achizitiile de medicamente se fac in acest moment intr-un sistem electronic de licitatii. Cel mai important exponent al fraudei din sistemul sanitar il reprezinta interesele obscure si foarte bine argumentate financiar ale celor care refuza introducerea unor criterii obiective de acordare de servicii medicale.E foarte bine sa tratezi scump boli care pot fi tratate mult mai ieftin. Aceasta mi se pare ca e cea mai mare sursa a coruptiei in sistem. Casele private de asigurari vor forta furnizorii sa adopte mecanisme foarte transparente de diagnostic si tratament.
  • student (Luni, 9 ianuarie 2012, 22:33)

    elena [anonim]

    studentii, care lucreaza part time 2 sau 4 ore cum vor fi incadrati?
  • Domnule Duta, (Luni, 9 ianuarie 2012, 22:54)

    vizitiug [utilizator]

    Va rog sa ne clarificati urmatoarele aspecte:

    1.Banii colectati de la contribuabili se duc intai la stat, respectiv CNAS, si apoi la casele private de sanatate?
    Rolul CNAS ar trebui sa fie de control doar!!!!
    2.In ce consta pachetul minim de servicii? si cat costa?

    Cu speranta ca vom primi lamuriri suplimentare, asteptam raspunsul Dvs.
    • R (Marţi, 10 ianuarie 2012, 12:31)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui vizitiug

      Rolul CNAS-ului ca reprezentant al statului este de a garanta cetatenilor sai ca vor avea acces la serviciile medicale cu un anumit standard de calitate. De asemenea modul de cheltuire a banilor de catre casele private vor fi supusi controlului statului, tot prin CNAS. Rolul CNAS-ului nu va fi despectator ci a unui jucator extrem de dinamic in privinta politicilor de sanatate si grija fata de cetateni.
      2. Am raspuns deja mai jos.
  • frauda in sistemul de sanatate (Luni, 9 ianuarie 2012, 23:15)

    elena [anonim]

    cum se va putea asigura ca nu vor mai fi fraude in sistemul medical, ca nu se vor prescrie medicamente fara sa fie necesare, ca nu se dau trimiteri aiurea de catre doctorii de familie? Pentru asiguratori, acest proiect pare atractiv prin dimensiunea pietei, dar restrictiile din proiectul de lege ar putea lasa reforma fara posibilitatea de a fi implementa. Frauda este unul dintre cele mai mari riscuri. inca o intrebare - cine va suporta modernizarea spitalelor publice? sau va asteptati ca asiguratorii sa pompeze sume frumusele???
    • R (Marţi, 10 ianuarie 2012, 12:29)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui elena

      Modernizarea spitalelor publice ramane in continuare insarcina statului. Eventualele fraude din sistemul medical vor trebui monitorizate si asumate de catre asiguratorii privati, precum si de CNAS prin sistemele informatice pe care le implementeaza. La jumatatea acestui an vom termina de implementat sistemul de prescriptie electronica ceea ce ne asteptam sa scada semnificativ rata fraudelor din sistem.Cardul de sanatate de asemenea este un element anti-frauda care va incepe sa fie functional probabila sfarsitul acestui an.
  • pensionara (Luni, 9 ianuarie 2012, 23:17)

    Rodica [anonim]

    Am 61 de ani si ca pensionara platesc asigurarea medicala prin retinere din pensie. In acelasi timp sunt activa si ca persoana fizica autorizata mai platesc o asigurare medicala corespunzatoare procentual pe venit .Puteti sa-mi spuneti ce fel de servicii medicale voi beneficia? De doua pachete? !?!Mai este nevoie si de o asigurare privata?!?! si cred ca nu sint singura. Este un raspuns la aceasta situatie? A prevazut cineva si o astfel de situatie???
    • R (Marţi, 10 ianuarie 2012, 12:27)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui Rodica

      Nu e nevoie sa aveti o asigurare privata.Aceasta este facultativa.Banii care vi se opresc din veniturile obtinute sunt bani care va garanteaza accesul la serviciile din pachetul de baza.
  • De ce e mai ieftin cu 10 sisteme decat cu unul? (Marţi, 10 ianuarie 2012, 2:45)

    Emil Stoica [anonim]

    Domnule Duta,

    CNAS administreaza 4,5 miliarde de euro pe an. De ce credeti ca acesti bani ar fi mai bine cheltuiti de catre 10 firme separate? Cel putin 20% din acesti bani in loc sa mearga catre spitale s-ar duce catre cheltuieli administrative: pe 10 directori generali cu 10 masini, pe 10 sisteme informationale, pe cheltuieli de marketing a 10 firme, (sa atraga pacienti la firma lor), pe 10 sedii, etc.

    Ce anume nu functioneaza cu CNAS si nu cumva este de datoria dvs. sa faceti CNAS sa functioneze cat se poate de bine? Daca nu va pricepeti, de ce nu lasati manageri mai priceputi?
    • R (Marţi, 10 ianuarie 2012, 12:24)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui Emil Stoica

      E imposibil ca 20% din acesti bani sa mearga catre cheltuieli administrative. Legea prevede o cheltuiala maxima pentru cheltuieli administrative care va fi probabil sub 3%.Nu e adevarat ca vor fi 10 sisteme informationale pentru ca toate casele private vor fi obligate sa foloseasca sistemul informatic de la CNAS. Pentru ca statul se angajeaza sa supravegheze in permanenta si sa controleze sistemul medical in continuare.CNAS-ul la aceasta ora functioneaza cu 45 de case judetene.Nu vad de ce n-ar putea functiona si cu 4-5 firme private de asigurari. Politizarea excesiva a sistemului, opozitia interna la schimbare si vorbim in primul rand aici de standardizarea actului medical si de interesul scazut pentru ceea ce inseamna calitatea actului medical. Asta produce o nemultumire constanta a pacientilor si asta incercam sa schimbam.
  • Privatizari (Marţi, 10 ianuarie 2012, 8:45)

    eugen055 [anonim]

    Sunt mai multe exemple in lume de privatizari nereusite:
    In Anglia sistemul de cai ferate
    In California curentul electric
    S-a ajuns sa se spuna , in cazul Californiei ,ca
    nu este rentabil sa produci curent electric.
    1.Ce ne garanteaza ca nu acesta va fi finalul si in cazul privatizarii sistemului de sanatate?(nu este rentabil deci nu asigur servicii)
    2.De ce nu putea fi facut eficient sistemul existent?3.De ce trebuie privatizat sistemul de urgenta el fiind
    un sector de interes strategic national?
  • Managementul Spitalelor (Marţi, 10 ianuarie 2012, 8:50)

    Mihai [anonim]

    Buna ziua
    1. Cum poate fi depolitizat managementul spitalelor ce urmeaza a ramane publice in situatia in care unul dintre pricipalele motive ale situatiei dezastruoase in care este sistemul sanitar este tocmai managementul defectuos, neresponsabil si aservit intereselor politicului ?
    2. Credeti ca externalizarea personalului nemedical (TESA) din spitalele ce urmeaza a ramane publice este o solutie pentru eficientizarea functionarii acestora ?
    Multumesc anticipat
    • R (Marţi, 10 ianuarie 2012, 12:19)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui Mihai

      1. Unul dintre principalele monopoluri pe care incercam sa le spargem e tocmai cel de la nivelul spitalelor publice. Legea nu prevede privatizarea spitalelor ci eventuala transformare a statului lor juridic dar cu ramanerea aceluiasi proprietar, respectiv statul. Modificarea statutului juridic al spitalelor va permite doua lucruri importante: atragerea de fonduri suplimentare (comunitatea locala, creditari la banci, etc) cat si mai ales o fluidizare a resursei umane din spitale. Practic medicii vor avea contracte personale cu casele e asigurari, iar managerul spitalului va putea stabili salariul doctorului in functie de parametrii sai de performanta profesionali, dovediti obiectiv. In acest fel, managementul spitalelor va fi fortat sa se profesionalizeze pentru ca nu vei mai putea sa tii intr-un spital doctori adusi acolo pe alte criterii decat cele profesionale si care nu fac decat sa-ti manance din resursa financiara fara sa produca servicii. Managementul va fi obligat sa se profesionalizeze pentru ca daca nu-si va face treaba in sensul cresteri atragerii de fonduri si a profesionalizarii corpului medical, spitalul va risca sa se inchida. Cred ca nimeni nu-si va permite, chiar si din spectrul politic, sa mearga pe mana unui manager slab care va produce pagube in comunitatea locala.
  • DE CE NE VINDEM SANATATEA...GRATIS? (Marţi, 10 ianuarie 2012, 8:55)

    Ema C [anonim]

    Ce gastigam noi, romanii, prin introducerea unui intermediar in ecuatie?
    De ce nu se dezvolta un sistem privat, PARALEL l cu CNAS?
    De ce statul paseaza responsabilitatea sanatatii romanilor pe mana unor firme interesate de profit?
  • inechitate (Marţi, 10 ianuarie 2012, 9:05)

    carmen [anonim]

    Vi se pare corect ca liber profesionistii (notari, avocati, medici) sa plateasca 5,5% asupra tuturor veniturilor cumulate, in timp ce oamenii de afaceri nu platesc procent din dividende, agricultorii nu platesc procent asupra tuturor veniturilor din agricultura, etc (sunt o multime de venituri care nu intra in baza de impunere) ?
    Sunt de acord cu noua lege, eu deja am incheiat o polita de asigurare pentru boli grave pentru ca stiam ca degeaba platesc la sistemul public atat timp ca serviciile de care as beneficia , eventual, ar fi execrabile.
    • R (Marţi, 10 ianuarie 2012, 12:14)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui carmen

      SI noi am semnalat Ministerului de Finante aceasta inadvertenta in ceea ce priveste taxarea liber profesionistilor. SI mie mi se pare corecta observatia si mi se pare normal sa nufie taxati la integralitatea veniturilor incasate.
  • Cardul de asigurat (Marţi, 10 ianuarie 2012, 9:29)

    Delia Popescu [anonim]

    In anumite tari exista cardul de asigurat sau cel putin numarul de asigurare unic (care este ca CNP-ul nostru). In felul acesta, la internare, se va sti exact daca cel care vine are dreptul la mai multe servicii medicale sau doar la pachetul minim. Cum se va face diferenta in noul sistem? Multumesc.
    • R (Marţi, 10 ianuarie 2012, 12:12)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui Delia Popescu

      Incepand din acest an, din a doua jumatate a anului, va incepe distributia cardului national de sanatate catre populatie. Pe baza acestui card, fiecare cetatean va putea sa-si dovedeasca calitatea de asigurat, sau nu, in caz pozitiv urmand sa aiba dreptul la serviciile din pachetul de baza. In acest fel statul isi ia un angajament fata de cetatean: anume ca ii va furniza acele servicii dar si cetateanul ii demonstreaza statului ca si-a platit impozitele pe sanatate. In ceea ce priveste asigurarile suplimentare private e treaba fiecarui asigurator in parte de a-si stabili un sistem de demonstrare a apartenentei pacientului la politele suplimentare
  • Cum va explicati Raportul Curtii de Conturi ? (Marţi, 10 ianuarie 2012, 9:50)

    Servicii medicale decontate 200 % [anonim]

    Raportul curtii de conturi pe 2010:

    in cadrul Programului National de Oncologie, costul mediu/bolnav tratat/an realizat la nivel national a fost de 10.748,38 lei, cu 32,48% mai mare decat
    nivelul maxim de 8.113,46 lei, stabilit și aprobat prin Ordinul nr.264/407/2010;

    in cadrul Programului National de Diabet, costul mediu/bolnav tratat cu insulină/an realizat la nivel national a fost de 1.518,98 lei, cu 32%, mai mare
    decat nivelul maxim de 1.150 lei, stabilit și aprobat prin Ordinul nr.264/407/2010. Costul mediu/bolnav tratat cu ADO/an realizat la nivel national a fost de 414,15 lei, cu 41,6%, mai mare decat nivelul aprobat de
    292,37 lei, iar costul mediu/bolnav tratat cu ADO + insulină/an realizat la nivel national a fost de 2.290,37 lei, cu 91%, mai mare decat nivelul aprobat
    de 1.195,16 lei;

    Cum va explicati ca au existat aceste depasiri in conditiile in care tot dvoastra ati semnat pentru limitarea platilor ?
    • R (Marţi, 10 ianuarie 2012, 12:09)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui Servicii medicale decontate 200 %

      Nu stiu daca cifrele dumneavoastra sunt exacte dar cert este ca s-au depasit costurile medii pe bolnav pe care ni le-am propus: si la oncologie si la diabet. Explicatia simpla e ca sistemul medical nu a acceptat niciodata standardizara actului medical si mai ales obligativitatea respectarii acestor standarde chiar sub riscul sanctiunilor. De 20 de ani incercam sa introducem ghiduri de diagnostic si tratament si din diferite motive, cu o singura explicatie - opozitia din interiorul sistemului medical, nu s-a putut face.
  • Pachetul de baza (Marţi, 10 ianuarie 2012, 9:53)

    Liviu [anonim]

    Buna ziua
    Ce anume nu va contine pachetul de baza ?
    • R (Marţi, 10 ianuarie 2012, 12:07)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui Liviu

      Pachetul de baza nu va contine o serie de servicii medicale pe care statul considera ca nu si le poate permite. Puteti studia contractul-cadru si veti vedea acolo exista servicii medicale care nici astazi nu sunt suportate de asigurari: chirurgia estetica si serviciile stomatologice. Pachetul de servicii de baza nu este o suma de servicii fixa ci se poate schimba de la un an la altul in functie de evaluarile care se fac asupra necesitatii altor servicii care pot aduce un an de viata castigat. E un standard folosit in toata Europa si care in functie de valorile financiare este acceptat sau nu pe fiecare an. In Suedia, daca un serviciu costa 50.000 Euro si iti aduce un an de viata castigat atunci trebuie introdus in pachetul de baza. In Franta e vorba de 20.000 euro.
  • Eu nu vreau (Marţi, 10 ianuarie 2012, 10:10)

    alin [anonim]

    Eu vreau sa cotizez doar pentru salvarea de stat, doar pentru medicii din sistemul de stat.

    Se poate asa ceva sa aleg?
  • asigurari private (Marţi, 10 ianuarie 2012, 10:23)

    Mache [anonim]

    1. Cine va face examenele medicale pentru incheierea asigurarilor private de sanatate? Cred ca aici va fi primul "tun" major al noii legi deoarece aceste examene vor fi facute de policlinici private, pe banii asiguratului !
    2. De ce noua lege nu stabileste un prag superior (de ex. max. 5% )pentru profitul tuturor operatorilor privati din sanatate?
    3. Ni se tot dau exemple de organizare din tarile dezvoltate dar se uita aspectul esential si anume ca 5.5% dintr-un salariu mediu de cca. 300 EURO nu este egal cu 5.5% dintr-un salariu mediue de, sa zicem, 1200 EURO. Iar un asigurator privat din acele tari incaseaza in medie cca. 300 EURO/luna de la un asigurat pe cand in Romania prima maxima va fi de 50 EU/luna. Cum se vor putea asigura servicii egale daca acestea, inclusiv medicamentele au acelasi pret in Romania ca si in tarile dezvoltate?
    VA ROG SA NU NE MAI CONSIDERATI PE TOTI NISTE INAPOIATI MINTAL CARE INGHIT TOT CE NI SE SERVESTE DE CATRE POLITICIENI !
    • R (Marţi, 10 ianuarie 2012, 12:04)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui Mache

      1. Fiecare asigurator privat isi va stabili furnizorii agreati cu ajutorul carora se vor face examenele medicale. Statul nu va interveni la acest nivel deoarece se considera ca asiguratorii privati vor incerca foarte mult sa-si eficientizeze financiar activitatea.
      2.Legea va stabili un prag maxim de profit pentru asiguratorii privati si mai ales limita maxima a cheltuielilor de administrare.
      3.E adevarat ca sumele pe care le vor administra asiguratorii privati sunt mult mai mici decat in tarile occidentale. Ce ne-am propus e sa obtinem calitate maximala pentru acesti bani putini pe care-i avem. Noutatea adusa de asiguratorii privati este standardizarea actului medical cu ghiduri de diagnostic si tratament a caror unic scop este garantarea criteriilor de calitate ale actului medical, impuse de CNAS. STatul obliga asiguratorii privati sa asigure un anumit numar de servicii medicale, cu anumite standarde. Nu ne putem astepta sa atingem aceleasi criterii de calitate cu serviciile occidentale. Avantajul Romaniei este ca nivelul de cheltuieli pentru resursele umane (medici, asistent, etc) e mult mai mic in Romania fata de tarile occidentale.
  • Decontarea si fondurile (Marţi, 10 ianuarie 2012, 11:00)

    Stefan RADOVEANU [anonim]

    LA MULTI ANI 2012 !!!

    Merci pentru amabilitatea de a-mi raspunde si va aduc spre stiinta ca au fost trimise observatiile la Dna. Iuliana UNGUR care merita lecturate.

    Intrebari:

    1. Cum se va face decontarea prestatie medicale in VRAC sau pe pacient (system de tarificareTARMED)
    2. Considerati ca o participare de 10 % din factura prestatiei medicale inclusiv medicamente sa fie platita de pacient? In ELVETIA exista aceasta participare si constientiaza pacientul.

    3. Cum se monitorizeaza fournizorii de servicii medicale si incurajeaza performanta?

    Va felicit pentru acest inceput si veti constata ca defectiunea sistemului nu sunt fondurile financiare !!!
    • R (Marţi, 10 ianuarie 2012, 12:00)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui Stefan RADOVEANU

      1. Decontarea prestatiei medicale se va face pe pacient iar la spitale in sistemul DRG ca si pana acum.
      2.Nu ne-am pus problema ca pacientul sa plateasca vreun procent din factura prestatiei medicale. Pachetul de servicii de baza asigura gratuit accesul la serviciile medicale garantate de stat, chiar daca operarea din punct de vedere financiar se face de catre casee private.
      3. Monitorizarea furnizorilor va fi facuta de catre finantator pe baza standardizarii actului medical, iar urmarirea performantei va fi evaluata periodic atat de catre asiguratorii privati si de catre CNAS pentru a respecta criteriile de calitate pe care vrem sa le impunem.
  • Noua lege: castig sau pierdere? (Marţi, 10 ianuarie 2012, 11:00)

    dan [anonim]

    Buna Ziua,
    Pe scurt:
    1. Vom plati mult mai putin decat acum avand in vedere ca vom primi doar pachetul minim? Asa ar fi normal.
    2. Am cinzeci si cinci de ani, de douazeci nu mi-am luat concediu(trebuind sa muncesc din greu datorita conditiilor minunate), sunt la un pas de depresie, organele mele abia se tin, nu am cheltuit pana acum nici un leu de la sistemul de sanatate, desi am cotizat din greu. Cam cat mi-ar lua pe luna un asigurator privat tinand cont ca ma calific cu siguranta in urmatorii doi-trei ani la o operatie de bypass? Ce se intampla cu istoricul nostru? La CASCO cel putin, daca n-ai avut accidente in 10 ani de plata, platesi o nimica toata(sau cel putin asa e intr-o Tara NORMALA)
    3. Ce rol au casele de asigurari private daca eu platesc la stat? De ce primesc ele banii de la CNAS? Pentru lucrurile suplimentare, trebuie sa platim direct la aceste case, iar CNAS ar trebui sa plateasca doar diferentele(subventiile(pentru cei care au cotizat din greu pana acum si acum sunt descoperiti)). Asa este? Daca da, de ce nu explicati? Sau vor lua bani de la stat, in functie de varsta, indiferent daca bolnavul este operat sau nu?
    4. Stiti cu ce seamana legea asta? Cu hotararea consiliilor locale de a da dreptul unor privati sa-ti ridice masina de pe strada, cand stiau ca numarul masinilor este dublu ca numarul de parcari. Combateti afirmatia mea...
    • R (Marţi, 10 ianuarie 2012, 11:56)

      Lucian Duta [hotnews.ro] i-a raspuns lui dan

      1. Nu. Pentru ca pachetul minim de servicii in realitate va fi acelasi ca si pana acum. Noutatea pe care o va aduce pachetul de servicii, sau mai bine zis pachetul de beneficii, consta in trei aspecte fundamentale:a. va exista o standardizare exacta a serviciilor medicale, ceea ce va garanta o calitate maximala in raport cu resursele financiare de care dispunem; b. accesul pacientilor la serviciile medicale se va face prioritizand acei bolnavi cu afectiuni grave si acute. c. se va produce integrarea serviciilor medicale, adica in momentul in care bolnavul e diagnostic cu o boala cu tendinta la cronicizare, medicina primara si secundara va incerca sa lungeasca foarte mult timpul pana la care bolnavul va ajunge in stadiile grave de boala, respectiv in spital.
      2. Asigurarea privata suplimentara nu este obligatorie. Pachetul de servicii de baza asigura inclusiv intrarea in sistem pentru a te putea opera de bypass. Singurul lucru care este posibil sa se intample este tipul de asteptare, asa numitele liste de asteptare care exista in lume peste tot. Daca cumva boala se acutizeaza si devine urgenta, pacientul are imediat acces in sistem.
  • reglementare sistem sanatate (Marţi, 10 ianuarie 2012, 12:40)

    popescu [anonim]

    Aveti in vedere ca supravegherea si reglementarea activitatii caselor private de asigurari de sanatate sa fie facuta de catre CNAS sau de catre CSA ? Cum va decurge colaborarea dintre cele doua institutii ?
  • Regionalizare case sanatate? (Marţi, 10 ianuarie 2012, 12:56)

    Luminita [anonim]

    1. Presedintele Basescu a afirmat aseara intr-un interviu telefonic la Realitatea TV ca banii colectati de catre CNAS vor fi distribuiti si prin 8 case de sanatate regionale. Stiti ceva despre aceasta regionalizare a caselor judetene de asigurari de sanatate?
    2. De ce nu s-au implementat pina acum cardurile de sanatate care ar fi dus la eficientizarea sistemului?
  • Corp control (Marţi, 10 ianuarie 2012, 12:56)

    cip [anonim]

    Cum vor fi controlati banii platiti de CNAS (prin casele private) pentru serviciile medicale oferite ? Ma refer la controalele la sediul furnizorului pentru verificarea corectitudinii si realitatii datelor raportate. Electronic se poate raporta orice, adevaratul control se face la sediul furnizorul cu documentele medicale in fata.

    Vor fi efectuate de casele private sau de CNAS? Daca vor fi efectuate de casele private cum va verifica CNAS daca raportarile lunare acceptate spre plata de casa privata sunt reale si corecte?

    In acelasi timp un furnizor cu zece contracte incheiate cu zece case private se poate astepta la vizita a zece echipe de control (eventual si una de la CNAS) ?

    Nu ar fi mai bine ca CNAS sa pastreze partea de control (echipe care sa includa medici si juristi) existenta la nivelul caselor judetene astfel incat sa existe un control unic si unitar la nivel de judet?
  • as dori sa stiu (Marţi, 10 ianuarie 2012, 13:07)

    laurentiucat [utilizator]

    sunt pensionat pe caz de boala.sufar de o boala cronica dar am 44 de ani. cine ma va asigura pe mine?in ce conditii si cu ce costuri ptr mine?
  • nemultumire (Marţi, 10 ianuarie 2012, 13:11)

    gyujgki [anonim]

    de ce sa schimbam sistemul ? poate ca altceva trebuie schimbat !Sa incercam si altfel...poate cu ceva mai multa corectitudine.Despre controlul serviciilor nu se spune nimic sau nu mai conteaz ..important este sa ne alegem cu cite un spital,o policlinica.....cu cite ceva..acum cit mai repede
    Suntem un stat social cu oameni ce au venit redus ..doriti sa distrugeti tot..,tot, tot,,?Suntem siguri ca daca platim tot salariul ca si contributie la sanatate tot nu ar fi suficient pentru toata averile facute din banii de la sanate .Farmaciile sunt una linga alta in anumite orase, fondurile de laboratoare se termina in doua zile nimeni nu intelege de ce.
    In tarile mari si mai normale sistemul de sanatate nu este privatizat ci condus competent
    Ce parere aveti?
  • Salvarea sistemului ... exploatarea? (Marţi, 10 ianuarie 2012, 14:23)

    cris [anonim]

    Ati declarat mai sus:

    "Avantajul Romaniei este ca nivelul de cheltuieli pentru resursele umane (medici, asistent, etc) e mult mai mic in Romania fata de tarile occidentale."

    Personal nu cred ca este un avantaj ci o plaga a sistemului. Nu se asigura performanta prin proasta remunerare a muncii ci prin stimularea ei.

    Acest asa-zis avantaj este cauza emigrarii resurselor umane in tocmai acele tari occidentale, tari care le recunosc valoarea si le rasplatesc corect serviciile.

    INTREBARE: Cum veti asigura calitatea serviciilor medicale in conditiile actualului deficit de medici (deficit care este in permanenta crestere)?

    Sa nu imi spuneti ca avem studenti destui in facultati pentru ca acestia au nevoie de zeci de ani de practica pentru ai egala pe cei ce au plecat iar majoritatea deja se gandesc sa emigreze si ei indata ce vor obtine diploma.
  • coada la CNAS (Miercuri, 11 ianuarie 2012, 1:47)

    _tudor_ [utilizator]

    Este de notorietate ineficienta relatiei CNAS/(Case judetene) cu asiguratii sai, atat in ceea ce priveste colectarea sumelor datorate de asigurati cat si in rezolvarea solicitarilor acestora din urma.
    Ce aduce nou in acest domeniu noua lege?
    Pot sa nu mai stau la cozi la CNAS sa platesc bani?
    In ce conditii e necesara acum o "adeverinta" de asigurat de la CNAS / in ce conditii va fi necesara o adeverinta similara in conditiile noii legi?
  • CNAS vs CSA (Miercuri, 11 ianuarie 2012, 1:54)

    _tudor_ [utilizator]

    Care este rolul CSA in noul sistem de sanatate publica?
    Solicitarile mele cu privire contractul dintre mine si societatea de asigurari (de sanatate) vor fi adresate CNAS ( ca intermediar intre mine si asigurator) sau CSA ( ca orgamism de control as asigurarilor)?


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by