​Amalia Patterson a urmat un master in 'Stiinte economice si drept', cu specializarea 'Management, Entrepreneurship si Controlling', la Universitatea Carl von Ossietzky din Oldenburg, Germania. "Cei mai multi profesori au insistat pe ceea ce ei numesc 'gandire analitica'. Tot ceea ce spui, prezinti sau scrii trebuie sa aiba o structura clara si un 'fir rosu', asemanator cu o demonstratie matematica", a declarat tanara pentru HotNews.ro, prezentand perceptia sa asupra diferentei dintre sistemul romanesc de invatamant si cel german. In Romania, Amalia Patterson a urmat Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor la Universitatea Babes-Bolyai.

Amalia PattersonFoto: Arhiva personala
  • Vezi cum se desfasoara cursurile la Universitatea Carl von Ossietzky din Germania
  • "E aproape imposibil sa gasesti un job serios dupa facultate daca nu ai facut cateva luni de practica"
  • "Foarte raspandita in Germania este metoda de a invata pentru un examen in echipa"

Citeste mai jos scrisoarea Amaliei Patterson, absolventa a masterului in 'Stiinte economice si drept', cu specializarea 'Management, Entrepreneurship si Controlling', la Universitatea Carl von Ossietzky din Oldenburg, Germania

Drumul catre un alt sistem de invatamant

"In 2006 am absolvit Colegiul National 'Samuel von Brukenthal', Sibiu, matematica-informatica intensiv. Am urmat apoi cursurile universitatii Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor, linia germana, de unde am absolvit in 2009.

In iulie 2009 am primit o bursa de la clubul Rotary Oldenburg-Ammerland pentru a studia un an de zile la universitatea Carl von Ossietzky, Oldenburg, Germania. In octombrie 2009 am inceput asadar anul universitar la universitatea Oldenburg, urmand cursurile Master-ului 'Stiinte economice si drept' cu specializarea 'Management, Entrepreneurship si Controlling'.

Despre cursuri si sistemul de invatamant din Germania

Universitatea Carl von Ossietzky din Oldenburg

Universitatea Carl von Ossietzky din Oldenburg

Foto: Arhiva personala

In ceea ce priveste cursurile si facultatea, trebuie sa recunosc ca nu a fost usor sa ma acomodez. Chiar daca eram obisnuita din liceu cu un volum mare de materie, mi-a fost totusi greu la inceput. Sistemul de invatamant e diferit aici, nu se pune atat de mult accentul pe teorie, ci mai mult pe modul in care gandesti sau in care ajungi la o solutie. Este sustinuta munca in echipa, iar referatele pe care le predai trebuie sa aiba o structura logica si argumente plauzibile. Chiar daca poate suna banal, la noi in facultati nu sunt intotdeauna aplicate aceste metode. Pentru examene iti trebuie intr-adevar cel putin 2 saptamani de pregatire (asta in cazul in care in timpul semestrului ai fost activ la curs) pentru ca altfel nu faci fata.

Ca si la noi exista un curs si un seminar pentru o materie. Seminarul este mai restrans si presupune prezenta activa din partea studentilor. Cursul este de obicei pentru un numar mai mare de studenti si este de obicei facultativ. Suportul de curs il poti gasi apoi si pe platforma educationala „Stud.IP”, dar asta inseamna ca trebuie sa depui mai multa munca individuala pentru a putea tine pasul cu ceilalti colegi.

Forma de evaluare poate sa fie pregatirea si sustinerea unui referat individual sau in echipa, un portofoliu (de-a lungul semestrului se predau diferite teme de casa) sau obisnuitul examen.

Foarte raspandita in Germania este metoda de a invata pentru un examen in echipa. Fiecare coleg recapituleaza materia individual, iar apoi se dicuta impreuna posibile intrebari sau exercitii. La inceput mi s-a parut foarte ciudat si chiar pierdere de timp, dar apoi am realizat cat de mult poate ajuta experienta colegilor germani si eventual sfaturile lor. Ei prefera de obicei sa prezinte un referat sau munca in echipa pentru ca profesorii sunt mai exigenti in timpul unui examen scris.

Metode de predare

Cei mai multi profesori pe care i-am avut au insistat pe ceea ce ei numesc „gandire analitica”. Tot ceea ce spui, prezinti sau scrii trebuie sa aiba o structura clara si un „fir rosu”. Asemanator cu o demonstratie matematica, argumentele trebuie sa fie convingatoare, sa „curga” logic unul dupa altul, iar concluziile sa fie la subiect. Nu ajunge sa ai cateva pagini in PowerPoint si sa zici ca ai o prezentare (situatie pe care am intalnit-o mult prea des in Romania).

In general, profesorii pe care i-am avut aici au avut si ei diferite caractere, ca peste tot. Am avut profesori care te tineau cu sufletul la gura si care aveau talentul sa explice pana si cea mai plictisitoare materie intr-un mod interesant, dar au fost si unii la care te duceai cu cana de cafea la curs ca sa rezisti. Pentru majoritatea profesorilor, studentii sunt doar un numar matricol, mai ales in cazul in care cursul respectiv este urmat de un numar mare de elevi. Cu toate acestea, in cazul in care ai intrebari sau nelamuriri te poti duce la „Sprechstunden” sau „office hours”. In felul acesta iesi din multime, iar profesorul te poate aprecia mai bine.

Cum sunt priviti romanii

Cei mai multi profesori au fost impresionati de faptul ca studenti dintr-o tara ca Romania, pe langa ca vorbesc romana, mai sunt fluenti si in germana si engleza, eventual au si cunostinte de franceza si spaniola. Dar m-am confruntat si cu situatii din partea studentilor de genul: „Aha, Romania. Asta e in Europa?”. Noroc cu Dracula, ca altfel chiar nu ar sti nimeni nimic despre tara noastra. In astfel de situatii realizezi ca nu este totul roz nici in Germania si ca unii intotdeauna te vor privi ca pe un „Ausländer” (strain), indiferent de cat de bine le vorbesti limba sau cat de bun esti in domeniul tau.

In general, Germania s-a dovedit sa fie asa cum m-am asteptat: totul este la un nivel mai ridicat decat la noi, profesorii sunt mai exigenti, iar cand termini facultatea chiar poti sa afirmi ca ai invatat ceva. La ce nu m-am asteptat a fost cat de mult accent pun ei pe practica (e aproape imposibil sa gasesti un job serios dupa facultate daca nu ai facut cateva luni de practica in timpul facultatii) si cat de fixati pe detalii pot unii dintre ei sa fie.

Viata studenteasca in Oldenburg

Universitatea Carl von Ossietzky din Oldenburg

Universitatea Carl von Ossietzky din Oldenburg

Foto: Arhiva personala

Oldenburg nu este un oras foarte mare, dar are datorita studentilor o viata de noapte destul de bine dezvoltata si destule posibilitati de shopping. In plus, se afla la jumatate de ora cu trenul de Bremen, unde gasesti tot ce iti doresti. Ceea ce m-a socat cand am ajuns prima oara in Oldenburg a fost numarul imens de biciclete din oras. Bicicleta este un mijloc de transport foarte iubit aici, iar locuitorii orasului il folosesc aproape tot timpul, indiferent de vreme.

La inceput Germania mi-a confirmat ceea ce stiam deja despre aceasta tara: oamenii sunt foarte politicosi, infrastructura si transportul in comun sunt bine puse la punct, curatenia stradala este, de obicei, ireprosabila.

“Orientation Week” sau cum se leaga prieteniile

In primele saptamani dupa ce am ajuns aici, departamentul care se ocupa de studentii straini (International Student Office) a avut grija ca noi sa ne acomodam cat mai usor in oras si la facultate. Prima saptamana se numeste “Orientation Week”. Ni s-au oferit un tur al universitatii, explicatii privind orarul nostru si platforma educationala care pune la dispozitie toate informatiile de care aveam nevoie, un tur al orasului, dar si petreceri si excursii pentru a ne putea cunoaste mai bine intre noi.

Orientation Week a fost o experienta de neuitat. Campusul universitatii este destul de mare, biblioteca este impunatoare, salile de curs si laboratoarele sunt bine echipate. In biblioteca exista numeroase calculatoare puse la dispozitie studentilor pentru documentare si acces la diverse baze de date. „Cafeteria” si „Mensa” sunt echivalentul cantinei studentesti de la noi, iar universitatea pune la dispozitie si diferite activitati sportive la care studentii pot participa pe gratis. De la diferite tipuri de cursuri de dans pana la inot, fiecare poate gasi ceva pe gustul lui.

Colegii pe care i-am intalnit la Orientation Week au fost si cei cu care mai apoi mi-am petrecut majoritatea timpului liber. Printre ei s-au numarat americani, francezi, olandezi, polonezi, bulgari, rusi, chinezi, dar si alti romani. Important este sa interactionezi cu fiecare dintre ei, sa lasi prejudecatile acasa si s-ar putea sa ai parte de cea mai mare aventura a vietii tale.

Toata lumea a fost cat se poate de deschisa si de prietenoasa. Am ras si am petrecut impreuna, am sarbatorit Thanksgiving in stil american si am mancat Grünkohl mit Pickel, o specialitate din nordul Germaniei. Am invatat multe despre traditiile si cultura Germaniei, dar fiecare dintre noi am imprumutat putin si din celelalte culturi. O astfel de experienta nu poate sa nu iti schimbe putin viata si sa te faca mai deschis si mai intelegator fata de alte natiuni.

In primul an am locuit in camin, conditiile fiind diferite fata de cele din Romania. Am avut camera mea, iar bucataria si baia le-am impartit cu alti 5 colegi. Am avut noroc sa ma inteleg foarte bine cu colegii de apartament, astfel ca nu au fost probleme de genul 'cine spala azi baia' sau 'de ce ai lasat vase in chiuveta'. Caminul a fost cea mai ieftina varianta de a locui si este si o modalitate foarte buna de a te integra si de a cunoaste cat mai multa lume. Oldenburg nu are camine in campus, ele fiind in diferite locuri din oras, dar la universitate se poate ajunge foarte usor cu autobuzul din orice parte a orasului.

Deocamdata, planurile mele sunt sa mai raman ceva timp aici in Germania, cu toate ca imi e dor de casa. Insa peste cativa ani vreau sa ma intorc neaparat in Romania si sa reusesc sa aplic lucrurile bune pe care le-am invatat aici. Nu sunt in totalitate de acord cu mentalitatea germana, dar acasa am invatat sa 'imprumut' ce e mai bun de la fiecare. Recomand oricarui tanar student sau elev sa profite de o astfel de ocazie de a studia in strainatate daca are ocazia si apoi sa traga singur concluziile. In orice caz, este o experienta care largeste orizonturi si modeleaza minti".

Citeste si: