Magistratii din tara despre propunerea Ministerului Justitiei de a putea porni actiuni disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor: "Se impun proteste radicale"

de Victor Cozmei     HotNews.ro
Luni, 21 noiembrie 2011, 18:48 Actualitate | Esenţial


Magistratii din adunarile generale de la nivelul instantelor din tara au anuntat in unanimitate ca nu sustin proiectul de lege al Guvernului care da prerogative ministrului Justitiei, presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) si procurorului general sa sesizeze Inspectia Judiciara si sa  porneasca actiuni disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor, arata o nota centralizatoare a CSM. O mare parte din magistrati au si anuntat ca daca Ministerul Justitiei insista cu acest proiect de lege, atunci "se impun proteste radicale". Magistratii sustin ca proiectul de lege, in forma propusa de Ministerul Justitieim "afecteaza independenta actului de justitie" si "incalca principiul separarii puterilor in stat", lasand posibilitatea sicanarii magistratilor.

Magistratii din adunarile generale de la nivelul instantelor din tara au anuntat in unanimitate ca nu sustine forma propusa de Ministerul Justitiei, mare parte dintre magistrati optand mai degraba pentru forma cu amendamente propusa de CSM. O mare parte din magistrati au si anuntat ca daca Ministerul Justitiei insista cu acest proiect de lege, atunci "se impun proteste radicale", potrivit unei note centralizatoare realizata de directia de legislatie a CSM.

Magistratii sustin ca proiectul de lege, in forma propusa de Ministerul Justitiei "afecteaza independenta actului de justitie" si "incalca principiul separarii puterilor in stat", lasand posibilitatea sicanarii magistratilor.

Nota centralizatoare realizata de directia de legislatie a CSM poate fi consultata aici.

Referitor la introducerea conditiei "bunei reputatii" pe toata desfasurarea activitatii profesionale, magistratii au adoptat in marea lor majoritate o atitudine critica. Magistratii spun, totusi ca introducerea conditiei bunei reputatii este oportuna, dar ca aceasta trebuie definita in lege si trebuie sa priveasca strict comportamentul profesional al magistratului.

Magistratii din tara: Daca Ministerul Justitiei insista cu proiectul de lege, se impune initierea unor forme radicale de protest

Plenul Consiliului a hotarat, in urma cu aproape doua luni, convocarea adunarilor generale ale instantelor si parchetelor pentru ca acestea sa se pronunte daca sustin proiectul promovat de Ministerul Justitiei sau forma propusa de Consiliul Superior al Magistraturii in avizul cu amendamente emis in sedinta din data de 27 septembrie 2011.

Potrivit documentului CSM, "in urma analizei datelor comunicate de instante si parchete, a rezultat faptul ca nicio instanta sau unitate de parchet nu sustine forma proiectului propusa de Ministerul Justitiei, majoritatea magistratilor aratand ca sustin forma propusa de Consiliul Superior al Magistraturii, in avizul cu amendamente".
"Un numar foarte mare de instante si parchete au considerat insa ca nu se impune a se aduce niciun fel de modificari reglementarilor Legii nr. 303/2004 si respectiv Legii nr. 317/2004 (spre exemplu, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, Tribunalul Mehedinti, Judecatoria Moldova Noua s.a.), nesustinand nici forma proiectului avansata de Ministerul Justitiei, dar nici pe cea propusa de Consiliul Superior al Magistraturii - cu precizarea ca o parte dintre acesti magistrati au precizat ca sunt de acord cu forma propusa de Consiliul Superior al Magistraturii doar in eventualitatea in care nu va fi posibila mentinerea prevederilor in vigoare", mai scrie in nota centralizatoare a Directiei Legislatie a CSM care va fi dezbatuta in sedinta de plen a Consiliului din 22 noiembrie.

 
In situatia in care Ministerul Justitiei insista in adoptarea legii conform proiectului si cu ignorarea amendamentelor propuse de CSM, se impune initierea unor forme radicale de protest
 
 
Magistratii din tara
Documentul mai precizeaza ca "s-a subliniat in mod constant faptul ca magistratii nu resping revizuirea reglementarilor privind raspunderea disciplinara, insa numai in deplin acord cu prevederile constitutionale si cu standardele internationale privind statutul judecatorilor; or, proiectul in discutie nu satisface aceste exigente, raportat la necesitatea asigurarii conditiilor optime de desfasurare a activitatii, mai ales in contextul intrarii in vigoare a noilor coduri.

Nu lipsita de relevanta este pozitia unor adunari generale, care au transmis, pe aceasta cale, Consiliului Superior al Magistraturii, ca "in situatia in care Ministerul Justitiei insista in adoptarea legii conform proiectului si cu ignorarea amendamentelor propuse de CSM, se impune initierea unor forme radicale de protest".

Conform celor mentionate in documentul citat, "alti magistrati, notand preocuparea executivului orientata spre accentuarea subordonarii si influentarii sistemului judiciar - deja manifestata prin politicile si strategiile economico-financiare si prin inconsecventa si instabilitatea legislativa, au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii sa aiba o reactie ferma, de natura sa restabileasca echilibrul constitutional al puterilor in stat".

In acest context, continua documentul, unele adunari generale "au solicitat autoritatilor cu atributii in materie (in principal, Ministerului Justitiei) sa creeze conditii minimale realizarii unui act de justitie de calitate si in termene rezonabile, ceea ce implica, cel putin:
  • punerea la dispozitia instantelor (dar si a parchetelor) de sedii adecvate si, mai ales, sali de judecata suficiente, echipate corespunzator, precum si a celorlalte dotari minimale absolut necesare functionarii normale, pentru a se putea acorda termene de judecata cat mai scurte;
  • suplimentarea schemelor de magistrati si, mai ales, de personal auxiliar, pentru a corespunde actualului volum de activitate;
  •  asigurarea spatiilor necesare depozitarii dosarelor ce trebuie arhivate, in conditiile in care, la nivelul intregului sistem judiciar, spatiile cu destinatia de arhive sunt deja supra-aglomerate;
  • cresterea numarului de actiuni de formare in ceea ce priveste noile coduri si nu numai, coroborat cu crearea conditiilor minimale (timp, resurse) pentru realizarea unei pregatiri reale si temeinice a magistratilor;
  • finantarea corespunzatoare a activitatii instantelor si parchetelor si eliminarea dependentei actuale de executiv, in acest sens."
Documentul CSM mai noteaza ca "din pozitiile adoptate de adunarile generale ale instantelor si parchetelor se pot desprinde unele aprecieri comune".

Astfel, magistratii considera ca, "prin prevederile sale, proiectul face ca statutul magistratului - care exercita o autoritate de stat, anume autoritatea judecatoreasca - sa fie unul dintre cele mai aspre si mai coercitive dintre toate categoriile socio-profesionale care implica exercitiul unei autoritati de stat".

Judecatorii si procurorii din tara: Este afectata independenta actului de justitie si se incalca principiul separarii puterilor in stat

Magistratii au criticat "aspru (...) modul in care puterea executiva intelege sa isi asume ca prioritate politica de structurare pe noi baze a sistemului judiciar, printr-o preocupare manifesta fata de crearea unor instrumente menite sa aduca atingere grava statutului magistratului, corelativ cu o lipsa de interes fata de problemele curente cu care se confrunta sistemul judiciar in ansamblul sau, in special cu lipsa resurselor umane si a celor materiale".

"Prin acest din urma proiect se inaspreste sistemul disciplinar, prin fixarea unui cadru coercitiv in care magistratii sa-si desfasoare activitatea sub presiunea cercetarii disciplinare si a posibilelor sanctiuni, intr-o perioada de schimbari fundamentale ale dispozitiilor de drept substantial si procedural, ce implica un efort considerabil din partea magistratilor, aceasta in conditiile in care este cunoscuta criza cu care se confrunta sistemul judiciar in ceea ce priveste resursele umane si materiale", mai sustin magistratii din tara.
 
Prin modificarile aduse, intregul sistem judiciar este plasat sub controlul executivului, fiind incalcat astfel principiul constitutional al separatiei puterilor in stat
 
 
Magistratii din tara


In plus, judecatorii si procurorii sustin ca "proiectul propus de Ministerul Justitiei aduce grave atingeri principiului constitutional privind independenta actului de justitie, prin modalitatea in care sunt reglementate mai multe abateri disciplinare, fiind supuse controlului disciplinar aspecte care tin exclusiv de infaptuirea justitiei.

Prin adaugarea ca titulari ai actiunii disciplinare a ministrului justitiei, a presedintelui inaltei Curti de Casatie si Justitie si a procurorului general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie se creeaza premisele necesare ca aparenta de impartialitate si independenta a magistratilor sa fie afectate; in plus, prin modificarile aduse, intregul sistem judiciar este plasat sub controlul executivului, fiind incalcat astfel principiul constitutional al separatiei puterilor in stat", sunt de parere magistratii.

Mai mult, judecatorii si procurorii din tara atrag atentia ca "se creeaza posibilitatea sicanarii magistratilor, iar acestia vor fi confruntati cu un stres suplimentar fata de situatia grea din prezent, caracterizata de numarul mare al dosarelor de pe complet, de diminuarea indemnizatiei, de conditiile improprii de lucru in multe instante si parchete etc".

Magistratii despre introducerea conditiei bunei reputatii: Oportuna, dar trebuie definita in lege si sa priveasca strict comportamentul profesional al magistratului

Referitor la introducerea conditiei "bunei reputatii" pe toata desfasurarea activitatii profesionale, magistratii au adoptat in marea lor majoritate o atitudine critica.

Astfel, "s-a aratat ca propunerea legislativa ignora fenomenul segmentarii reputationale (potrivit caruia o persoana poate sa incalce normele unei comunitati fara a fi afectat de efectele negative ale nerespectarii normelor intr-o alta comunitate) si nu stabileste cadrul concret in care o astfel de apreciere se impune a se realiza, in conditiile in care niciun text de lege nu defineste criteriile pentru aprecierea bunei reputatii, la care se adauga imprejurarea ca orice persoana interesata poate sesiza Inspectia Judiciara cu privire la buna reputatie a unui magistrat, corelata cu posibilitatea de a se dispune suspendarea din functie a magistratului pe parcursul procedurii de verificare si constatare a indeplinirii conditiei de buna reputatie".

Potrivit documentului CSM, "s-a exprimat insa si opinia potrivit careia introducerea conditiei bunei reputatii a magistratilor pe toata durata desfasurarii activitatii oportunitatii este oportuna, cu conditia ca aceasta sa priveasca strict comportamentul profesional al magistratului".

Documentul CSM mai scrie ca "s-a mai aratat ca buna reputatie se raporteaza la o apreciere pus subiectiva si nu este definita in actul normativ; de altfel, aceasta conditie este oricum verificata la momentul admiterii in profesie. (...) In alte opinii, s-a subliniat ca analiza acestei conditii presupune un inalt grad de subiectivitate chiar si in conditiile in care ar fi definita notiunea de buna reputatie in textul legii si ar conduce implicit la incalcarea vietii private".

S-a exprimat insa si opinia potrivit careia "introducerea conditiei bunei reputatii a magistratilor pe toata durata desfasurarii activitatii oportunitatii este oportuna, cu conditia ca aceasta sa priveasca strict comportamentul profesional al magistratului".

Se reintroduce cerinta "bunei reputatii" pentru mentinerea functiei de magistrat/ Ministerul Justitiei va avea dreptul de a porni o actiune disciplinara impotriva judecatorilor si procurorilor

Ministrul Justitiei va avea dreptul de a sesiza Inspectia Judiciara si de a porni o actiune disciplinara impotriva judecatorilor si procurorilor, a decis miercuri Guvernul printr-un proiect de lege adoptat miercuri si transmis Parlamentului spre dezbatere in regim de urgenta, titreaza Mediafax.

"Legea extinde sfera titularilor actiunii disciplinare, in sensul ca pot porni actiunea inspectorii judiciari, ministrul Justitiei in cazul judecatorilor, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, iar in cazul procurorilor se adauga inspectorilor ministrul Justitiei si procurorul general al Romaniei. Ministrul are dreptul de a sesiza Inspectia si de a porni o actiune disciplinara intr-un fel motivat. Pana acum doar comisiile de disciplina din cadrul Inspectiei Judiciare erau titulari ai actiunii disciplinare", a declarat secretarul de stat din Ministerul Justitiei, Lidia Barac.

Proiectul modifica Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Prin acesta se reintroduce cerinta "bunei reputatii", atat pentru accesul in magistratura cat si pentru mentinerea functiei de magistrat. "Pierderea reputatiei, drept conditie de acces in magistratura, duce la incetarea calitatii de magistrat", sustine Lidia Barac.

Abaterile disciplinare vizate de proiectul de lege sunt:
  • manifestarile care aduc atingere onoarei ori prestigiului justitiei, manifestate in timpul atributiilor de serviciu sau in afara lor;
  • obstructionarea activitatii inspectorilor judiciari;
  • lipsa totala a motivarii hotararilor judecatoresti si a actelor judiciare ale procurorului, utilizarea unor "expresii neadecvate" in formularea lor, ori motivarea acestora in mod vadit contrar rationamentului juridic intr-un mod de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea profesiei de magistrat;
  • nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale si Inaltei Curti de Casatie si Justitie in cadrul recursurilor obligatorii in interesul legii;
  • exercitarea functiei cu rea-credinta si grava neglijenta.
MJ: Inspectia Judiciara va capata personalitate juridica si buget propriu

Potrivit Agerpres, proiectul de lege ofera ministrului Justitiei parghii in pornirea actiunii disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor. Ministrul Justitiei, presedintele Inaltei Curti si procurorul general al Romaniei vor putea sesiza Inspectia Judiciara privind abaterile judecatorilor si procurorilor.

Lidia Barac
Foto: HotNews.ro / Victor Cozmei
"Procedura de cercetare, evaluare, este exclusiv la nivelul Inspectiei Judiciare, iar dreptul de aplicare a sanctiunilor apartine exclusiv CSM, prin sectiile sale de disciplina. Ministrul Justitiei are doar dreptul de a sesiza IJ si de a porni o actiune disciplinara motivat. Acelasi drept il au si procurorul general si presedintele ICCJ. Pana acum, doar comisiile de disciplina din IJ erau titulare ale actiunii disciplinare", a explicat Lidia Barac.

Potrivit MJ, proiectul de lege va oferi si o mai mare independenta Inspectiei Judiciare fata de Consiliul Superior al Magistraturii. IJ va functiona, in continuare, pe langa CSM, dar va capata personalitate juridica si buget propriu.

CSM: Este de neconceput ca reprezentantii altei puteri in stat sau ai politicului sa aiba posibilitatea de a se indrepta impotriva magistratilor

Plenul CSM-ului a avizat conditionat proiectul initiat de Ministerul Justitiei pe 27 septembrie. Hotararea plenului, aici.  CSM doreste eliminarea sau modificarea mai multor aspecte din proiectul guvernului, printre care eliminarea posibilitatii Ministerului Justitiei, Procurorului general si presedintelui ICCJ de a fi titularii actiunii disciplinare. CSM mai solicita si o definire clara a notiunii de "buna reputatie", acuzand modul larg in care aceasta sintagma poate fi interpretata.

"Trebuie subliniat faptul ca nu exista nicio alta situatie in care unui membru al uneia dintre puterile in stat i se recunoaste prin lege prerogativa promovarii actiunii disciplinare fata de o persoana ce reprezinta o alta putere. Este de neconceput ca reprezentantii altei puteri in stat sau ai politicului sa aiba posibilitatea de a se indrepta impotriva magistratilor si de a incerca sa-i influenteze potrivit scopurilor dorite prin folosirea subiectiva a actiunii disiciplinare", se arata scris in Hotararea CSM.

Potrivit legislatiei in vigoare, orice persoana poate sesiza CSM, direct sau prin conducatorii instantelor si parchetelor, iar CSM-ul este singura care poate sesiza mai departe Inspectia Judiciara pentru a porni cercetari disciplinare.

Obiectul sesizarii nu poate pune in discutie solutiile pronuntate prin hotararile judecatoresti, care sunt supuse cailor legale de atac.

De asemenea, masurile si solutiile adoptate de catre procuror (neinceperea urmaririi penale, clasare, scoatere de sub urmarire penala, incetarea urmaririi penale) sunt supuse controlului instantei competente sa judece cauza in fond, ca urmare a instituirii principiului independentei procurorului in masurile dispuse si solutiile adoptate (Legea nr. 304/2004, republicata).



Citeste mai multe despre   


















1522 vizualizari

  • +10 (14 voturi)    
    Fuga magistratilor de raspundere (Luni, 21 noiembrie 2011, 19:00)

    Soc [anonim]

    Sunt sublimi in modul lor de a nu raspunde in fata nimanui pentru greselile comise. O tara intreaga sufera de pe urma modului cum isi desfasoara activitatea si cum cenzureaza celelalte puteri ale statului, dar ei, in nemercia lor ( ca sa-l citez pe un cetatean care ar fi un demn reprezentant al magistratilor ) nu doresc sa raspunda in fata nimanui . Nu-i cazul sa le spun rusine, deoarece nu au asa ceva si nici nu ar intelege, dar ar fi cazul ca societatea sa-i puna la locul lor si sa-nteleaga faptul ca nu sunt niste zei coborati pe Pamant . Inca o data RUSINEEEE !
    • +4 (8 voturi)    
      Cine a fost in tribunale (Luni, 21 noiembrie 2011, 19:21)

      Jux Stramb [anonim] i-a raspuns lui Soc

      si a fost lucrat pe filiera si a pierdut procese clare ca lumina zilei stie despre ce e vorba. In Romania numai banii fac justitie .Justitie stramba pe bani.Lacomi judecatorii vor bani multi.Vor bani multi de la romani saraci
  • +9 (15 voturi)    
    io-te, dom'le: indignados de Romania (Luni, 21 noiembrie 2011, 19:02)

    ro [anonim]

    ia, uite, cine se indignează: judecătorii!
    adică exact aceia care nu-şi fac treaba şi tîrîie dosarele corupţilor, adică ale marilor hoţi ai acestei ţări

    exact aceia din cauza cărora suntem refuzaţi din spaţiul Schengen

    ca de obicei, vinovatul strigă mai tare...
  • +2 (6 voturi)    
    sa raspunda pentru hotarari (Luni, 21 noiembrie 2011, 19:43)

    Maria46 [utilizator]

    Am sa va relatez doua spete din care rezulta lipsa totala de responsbilitate a judecatorilor :
    1.Procesul meu de partaj a durat 7 ani pentru ca a fost trimis spre rejudecare de 5 ori , fara a se aduce noi probe ,din cauza lipsei de profesionalism a judectorilor,La terminarea acestui proces voi da in judecata la CEDO statul roman.Eventaulele daune le va suporta statul roman nu judecatorii .
    2.Presedintele tribunalului din Gorj avea de vandut un apartament care se invecina cu un teren al meu ,pentru a putea vinde avantajos m-a actionat in judecata inpiedecandu-ma sa intru in posesia terenului .Dupa ce si-a vandut apartamentul a renuntat la actiune (care era ilegala )astfel am putut intra in posesie .
  • -2 (6 voturi)    
    cu tot respectul! (Luni, 21 noiembrie 2011, 20:28)

    maximus [anonim]

    Marea majoritate a celor care vorbesc despre magistratii romani, habar nu au despre subiect! Li se pare ca daca acestia ar raspunde pentru pretinse erori judiciare, ar curge miere si lapte in Romania! Ii anunt ca nu este asa in nicio tara din lume! Daca ar fi asa, in scurt timp ar ramane fara judecatori (nu vad cine ar mai avea curajul sa judece la cat de procesomani sunt romanii)! Sa nu se uite un singur lucru: judecatorii romani sunt produsul poporului roman, au calitatile si viciile lui! La fel si parlamentarii, ministrii, etc!
    Inca ceva: din ce in ce mai multi romani sunt nemultumiti de CEDO! Pai, in scurt timp, nici Bunul Dumnezeu nu-i va mai multumi!
    De retinut: peste 98% dintre cauzele Statului Roman la CEDO sunt pierdute de catre cetatenii romani! Asa incat problema suntem noi toti, nu magistratii!
    Dar asa se intampla cand suntem subiectivi si patimasi!
    Si inca ceva: nu observati ca in mod constant sunt blamati si profesorii romani, si medicii romani, si intr-o masura mai mica sau mai mare celelalte categorii socio-profesionale din Romania!
    Cei mai vinovati sunt componentii puterii politice (legislativ si executiv, inclusiv administratia publica centrala si locala)! Acolo e buba mare!
    Asta inseamna ca problema suntem noi ca popor si oameni! DAR NU VREM SA RECUNOASTEM!
  • +3 (7 voturi)    
    cine detine si exercita suveranitatea in Justitie? (Luni, 21 noiembrie 2011, 21:00)

    sorin [anonim]

    in Constitutie scrie:
    ARTICOLUL 2
    Suveranitatea

    (1) Suveranitatea nationala apartine poporului român, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.
    (2) Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

    Suveranitatea cuprinde si suveranitatea in Justitie care este practic detinuta si exercitata de procurori si judecatori prin Consiliul Superior al Magistraturii. Dar procurorii si judecatorii nu sunt organ reprezentativ al poporului roman, si nici CSM nu este.
    Datorita greselilor din Constitutie, procurorii si judecatorii s-au constituit practic intr-un grup care detine si exercita suveranitatea in Justitie in nume propriu. Judecatorii si procurorii aleg CSM, care numeste practic judecatorii si procurorii. Se aleg si se numesc ei intre ei.
    Independenta Justitiei inseamna in principal ca judecatorii sunt inamovibili.
    Vedeti cum se revolta cand le este amenintat "monopolul" pe care il au in Justitie? Ei nu mai recunosc ca poporul este suveran prin organele sale reprezentative, ceea ce nu sunt judecatorii, procurorii si CSM.
  • -2 (2 voturi)    
    Mai presus ? (Luni, 21 noiembrie 2011, 21:10)

    gigel [anonim]

    De ce ar fi acesti indivizi mai presus ca ceilalti?!
  • -1 (3 voturi)    
    o noua justitie (Luni, 21 noiembrie 2011, 21:38)

    aschie [anonim]

    he he he! pan' la urma este o problema intre angajator si angajat. Angajatorul-poprul roman- da un ultimatum angajatului; ori iti faci treaba ori pleci!. Simplu! Sa se uite dragii nostri magistrati pe comentarii la toate ziarele si sa vada atitudinea societatii civile. Populatia a spus STOP acestei mafii politico-justitio-interlopico-afaceristico diabolica care este ascunsa in institutiile statului si blocheaza modernizarea Romaniei. Confiscati toate averile facute ilegal si veti avea in 2012 crestere 10% la salariu, ceva spitale modernizate, ajutoare pt persoane cu handicap, etc.
  • -2 (2 voturi)    
    sfintii justitiei (Marţi, 22 noiembrie 2011, 8:03)

    corneliu buzelan [anonim]

    Dupa popi,a aparut o noua casta care se crede "sfanta"si intangibila,casta justitiei.Disolutia puterii statului care sa facut voit de catre politicienii de dupa revolutie,i-si arata roadele in atitudinea sfidatoare a celor care trebuie sa apere si aplice legile tarii.Daca nu se vor lua masuri urgente si hotarate pentru contracararea acestor atitudini,statul va deveni feuda unor nemernici care se cred zei si sant intangibili in consecinta.
  • +1 (1 vot)    
    trebuie sesizata Curtea Constitutionala (Marţi, 22 noiembrie 2011, 12:19)

    sorin [anonim]

    Articolele 133 si 134 din Constitutie stabilesc rolul, structura si atributiile Consiliului Superior al Magistraturii:

    Articolul 133
    (2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
    a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;
    b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen;
    c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Articolul 134
    (1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.

    Articolul 2 defineste suveranitatea:

    Articolul 2
    Suveranitatea

    (1) Suveranitatea nationala apartine poporului român, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.
    (2) Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

    Adunarile generale ale judecatorilor si procurorilor si CSM nu sunt organe reprezentative al poporului roman. Judecatorii si procurorii aleg CSM, care numeste practic judecatorii si procurorii. Se aleg si se numesc ei intre ei. Judecatorii si procurorii s-au constituit intr-un grup care detine si exercita suveranitatea in Justitie in nume propriu. Abuzul se face sub pretextul de independenta a justitiei. Independenta justitiei inseamna in principal ca judecatorii sunt inamovibili, ceea ce nu s-a contestat niciodata.
    Articolele 133 si 134 din Constitutie care stabilesc rolul, structura si atributiile Consiliului Superior
  • +1 (1 vot)    
    revolta (Marţi, 22 noiembrie 2011, 13:57)

    stallion [anonim]

    capii procurorilor ii vrem!
  • 0 (0 voturi)    
    magistrati care mutileaza destine trebue s- raspun (Sâmbătă, 7 ianuarie 2012, 10:15)

    ilie [anonim]

    Magistratul, mai mult decât oricare alt funcţionar al statului, trebuie să dea socoteală, pentru modul în care îşi îndeplineşte atribuţiile sale profesionale – şi aceasta, fiindcă însăşi existenţa statului de drept depinde, în ultimă instanţă, de modul în care fiecare magistrat îşi îndeplineşte atribuţiile profesionale.
    Numai într-un stat totalitar, în care nu există drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, ci doar „dreptul celui mai tare”, se poate întâmpla ca infracţiunile comise de magistraţi în activitatea lor profesională să rămână nesancţionate.
    Magistraţii sunt obligaţi să-şi desfăşoare activitatea strict în limitele legii, indiferent de ordinele ce le-ar fi transmise de fortele politice sau diverşii lor şefi pentru ca au salarii foarte nesimtite.
    Daca magistratii actuali nu au responsabilitate pentru ce fac, de ce mai condamnam criminalii, hotii, accidentele de circulatie si altele.
    De ce mai avem nevoie de magistrati? Si nu ne intoarcem la “batranii satului” care nu pot primi ordine de la case de avocatura sau forte politice.
    ,,Unde s-au evaporat noţiunile de care acesti judecatorii se prevaleaza zilnic în sala de judecată: corectitudine, moralitate, demnitate, onoare, profesionalism, bună-credinţă , etc.?
    Ştiu că acesti judecatorii beneficiaza de inamovibilitate, ştiu că nu răspund decât în faţa propriei conştiinţe (daca mai au) şi mai târziu în faţa lui Dumnezeu………..
    ,Din punctul meu de vedere sunt convins (dupa trei ani de procese pentru drepturile mele salariale) ca cel mai periculos component antisocial este judecatorul care incalca legea, adica judecatorul infractor, in care sunt unite infractorul care nu respecta nici o lege cu puterea nelimitata si lipsa de responsabilitate a acestuia, caci unul ca asta iti ia libertatea sau agoniseala de o viata din varf de pix si o da la infractori intr-o clipa fara motiv si contra legii deoarece potrivit legislatiei actuale, nu pateste nimic.
    In Slatina si Craiova ,,omul cu bani de la Alro Slatina prin interme


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version