Drogurile in Romania: Rutele de trafic, preturile si numarul victimelor. Sursa principala a etnobotanicelor este China

de Raluca Pantazi     HotNews.ro
Marţi, 15 noiembrie 2011, 15:32 Actualitate | Esenţial


Zone de risc
Foto: Agentia Nationala Antidrog
​Consumul de droguri in Romania a crescut in 2010, cel mai consumat drog fiind canabisul. Concluzia apartine Raportului National privind Situatia Drogurilor 2011, prezentat marti, 15 noiembrie, de Agentia Nationala Antidrog (ANA). Potrivit raportului, care prezinta date din 2010, Romania nu este o tara sursa pentru traficul de droguri, dar ramane un stat de tranzit. Vezi in articol ratele de transmitere a bolilor infectioase asociate consumului de droguri (hepatita B si C, HIV), cate persoane au murit anul trecut din cauza drogurilor, urmareste rutele de trafic a drogurilor, precum si pretul drogurilor la nivelul strazii.

Dintre drogurile ilegale, cel mai consumat este canabisul (1,6%), urmat de ecstasy (0,7%), heroina (0,3%) si cocaina (0,3%). Canabisul si ecstasy sunt consumate cu predilectie de tineri cu varste cuprinse intre 15 si 34 de ani, majoritatea de sex masculin, cu precadere din regiunea Bucuresti/Ilfov si Vestul tarii. Cea mai mica varsta declarata de un respondent pentru debutul in consumul de canabis a fost de 14 ani, iar media varstei de debut a fost 22 de ani, se arata in raport.

Se estimeaza ca in Bucuresti sunt 18.297 de consumatori problematici de droguri, adica persoane care consuma droguri timp indelungat/in mod regulat. Pentru aceasta estimare au fost folosite rezultatele programelor de schimb de seringi. Comparativ cu anii anteriori, se observa o usoara crestere, noteaza raportul, care precizeaza ca principala limita in realizarea unei estimari la nivel national este reprezentata de disponibilitatea serviciilor/ programelor din restul tarii.

Bolile infectioase asociate consumului de droguri
  • crestere usoara pentru Hepatita Virala de tip B: 13,1% dintre consumatorii de droguri injectabile testati - cei mai multi sunt de sex masculin, cu varsta mai mare de 35 de ani; s-a inregistrat totodata o dublare a prevalentei HVB in randul celor cu istoric de injectare de peste 10 ani.
  • crestere usoara pentru HIV: 4,1% dintre consumatorii de droguri injectabile testati (desi prevalenta se situeaza inca la valori sub media europeana) - apar valori mai mari pentru categoria de varsta 25-34 de ani si in randul pacientilor cu un istoric de injectare de peste 10 ani.
  • scadere usoara pentru Hepatita Virala de tip C, care se mentine insa la un nivel inalt: 63,9% dintre consumatorii de droguri injectabile testati (peste media europeana). Se inregistreaza valori "semnificativ mai mari" in randul pacientilor de sex masculin, cu un istoric de injectare de mai putin de 2 ani (83,3%).
Decese asociate consumului de droguri

Anul trecut au fost inregistrate 34 de decese asociate consumului de droguri, la nivel national (33 din Bucuresti, un caz din judetul Ilfov). S-au mai inregistrat si 15 cazuri de decese indirecte (12 din Bucuresti si trei din Constanta) la consumatori de droguri cunoscuti, dar a caror cauza de deces a fost legata de patologii asociate sau consecutive consumului cronic-acut de droguri, nu de intoxicatie.

Din cele 34 de decese direct asociate consumului de droguri, 30 sunt barbati, patru femei, iar varsta medie la deces a fost de 29 de ani.  

Piata drogurilor - rutele de trafic

In 2010, in Romania nu au fost descoperite laboratoare clandestine destinate fabricarii de droguri. "Se poate afirma ca Romania nu este o tara sursa pentru traficul de droguri, cele cateva culturi de canabis descoperite nefiind reprezentative prin cantitatea estimata a fi produsa", se arata in raport.

Canabisul si hasisul constituie cele mai traficate/ consumate droguri din Romania, intalnite preponderent in marile centre universitare: Bucuresti, Craiova, Constanta, Iasi, Cluj-Napoca si Timisoara. Ele provin, in mare parte, din tari precum Republica Moldova, Serbia, Spania si Olanda.

In privinta traficului de heroina, Romania ramane punct de tranzit, desi se remarca o intensificare a activitatilor desfasurate de grupurile criminale prin recrutarea de cetateni romani pentru transportul unor cantitati semnificative (10-80 de kilograme). Se constata achizitionarea pentru transportul drogurilor a unor autoturisme inmatriculate in Romania, care, ulterior finalizarii unui astfel de transport, sunt oferite ca plata carausului.

Ruta principala continua sa fie cea Balcanica. Marile retele de trafic international de heroina sau inclus Romania in ramura nordica a rutei Balcanice, alaturi de Bulgaria si Ungaria catre Europa de Vest.

Exista informatii ca Romania a fost inclusa intr-o noua ruta de tranzit a heroinei din Afganistan spre tarile occidentale, alaturi de Turkmenistan, Uzbekistan, Kazahstan, Rusia si Ucraina, precizeaza raportul. Concret, din depozitele constituite in Ucraina, heroina pleaca spre Europa Occidentala pe trei rute: prin Polonia, prin Ungaria si prin Romania.  

"Etnobotanicele" sau "drogurile legale" provin in principal din China, dar exista importuri si din Germania si Anglia. Substantele sunt introduse in Romania in principal prin intermediul societatilor de curierat rapid. Distribuitorii le achizitioneaza la un pret relativ mic, de aproximativ 2 euro/gram si le vand la preturi de pana la 22 euro/gram, precizeaza raportul Agentiei.
 
Cocaina ramane un drog al marilor orase, fara mari modificari fata de anii trecuti cand acest tip de drog era semnalat, la consum, in proportie de peste 75%, in Bucuresti, Constanta, Timisoara, Cluj-Napoca, Ramnicu-Valcea, Deva, Sibiu si Brasov. Principala piata de desfacere a cocainei este municipiul Bucuresti. Ca modalitati de transport a cocainei sunt preferate doua metode, intalnite in peste 90% din situatii: prin intermediul carausilor si prin intermediul societatilor de curierat.

In ultimii ani se observa tendinta traficantilor sud-americani de a utiliza ruta maritima pentru transportul unor cantitati insemnate de cocaina spre Europa. Portul Constanta reprezinta o optiune pentru introducerea in spatiul european a unor importante cantitati de cocaina, provenite din tari ale Americii de Sud.

Drogurile sintetice (amfetamine, ecstasy, MDMA) sunt tranzitate prin Romania, existand si o cerere pentru consum. Acestea provin din tari vest-europene si au ca destinatie tari din Orientul Apropiat si Mijlociu. Drogurile sintetice sunt traficate in Romania prin intermediul serviciilor postale, a transportului aerian, cat si a celui rutier (prin autoturisme personale), in timp ce consumul este localizat in special in baruri, discoteci, cluburi.

Pretul drogurilor la nivelul strazii



In 2010, preturile de comercializare a drogurilor nu au inregistrat variatii semnificative fata de anul precedent, se arata in raport.

Pretul cu ridicata (exprimat in Euro/kilogram, litru sau 1.000 de doze)
Hasis: 4.000 - 7.000 Euro
Canabis iarba (marijuana): 2.000 - 5.000 Euro
Cocaina: 45.000 - 90.000 Euro
Heroina: 12.000 - 20.000 Euro
Ecstasy (MDMA): 3.500 - 7.130 Euro

Pretul cu amanuntul (in Euro/gram sau pe doza)
Hasis: 14,25 - 19 Euro
Canabis iarba (marijuana): 9,5 - 19 Euro
Cocaina: 80 - 120 Euro
Heroina: 35,63 - 47,51 Euro
Ecstasy (MDMA): 9,5 - 19 Euro
LSD (timbru): 19 - 35,63 Euro

Parinti consumatori de droguri

Copiii ai caror parinti consuma droguri sufera de multe probleme fizice si psihologice si au o probabilitate crescuta de a consuma droguri ulterior, comparativ cu copiii ai caror parinti nu au consumat droguri. De asemenea, in randul acestora rata abandonului scolar si a delincventei juvenile este mai ridicata. Consumul de droguri la parinti conduce la absenta unor legaturi afective familiale durabile. Consecintele se manifesta prin labilitate emotionala la copii, anxietate, depresie sau stima de sine scazuta, ostilitate, tulburari de atentie, iritabilitate si agresivitate.

In cazul femeilor insarcinate care consuma droguri, consecintele afecteaza atat mama, cat si nou-nascutul. Bolile infectioase asociate consumului de droguri, in special pe cale injectabila (hepatitele B si C, precum si HIV) se transmit mai rapid, cu cat creste intimitatea dintre persoanele infectate si celelalte. In familie, intre membrii acesteia exista o intimitate sporita, care poate facilita transmiterea acestor boli, precum si a altor boli infectioase (sifilis), noteaza ANA.

"Una dintre cele mai importante probleme asociate consumului de droguri la parinti este aceea ca mamele consumatoare de droguri nasc adesea copii dependenti de droguri", avertizeaza raportul Agentiei Nationale Antidrog. De regula, acesti copii prezinta la nastere sindromul de abstinenta neonatala (sevraj), care poate dura de la o saptamana, la o luna.

Pe de alta parte, mortalitatea infantila este mai ridicata in randul nou-nascutilor proveniti din mame consumatoare de droguri, sustin specialistii, care precizeaza ca administrarea drogurilor in timpul sarcinii creste foarte mult riscul de aparitie a malformatiilor congenitale, de nastere prematura, de greutate mica la nastere sau chiar de pierdere a sarcinii.

Consumul de droguri in penitenciar 

Conform datelor Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP), in anul 2010, comparativ cu anul anterior, a crescut numarul de detinuti care s-au declarat, la incarcerare, ca fiind consumatori de droguri. In perioada 2001-2010 s-a inregistrat o dublare a numarului de detinuti care s-au autodeclarat consumatori de droguri la momentul incarcerarii (de la 1.065 la 2.043), in conditiile in care, in aceeasi perioada, s-a produs o injumatatire a efectivului de detinuti (de la 50.035 la 26.721).

In ultimii ani, heroina ocupa primul loc in topul consumului (mai mult de doua treimi dintre detinutii care s-au declarat consumatori), urmata de canabis si cocaina.

Datele arata ca anul trecut a crescut de aproape 4 ori numarul celor care au declarat policonsum de droguri, fata de 2009 (de la 2,54% la 12,18%). In corelatie cu tipul de drog consumat, 71,16% au mentionat injectarea ca fiind cea mai frecventa cale de administrare.

In ce priveste admiterea la tratament ca urmare a consumului de droguri, 2.163 de persoane au beneficiat anul trecut de tratament pentru consumul de droguri ilegale si "etnobotanice". Dintre acestia, peste 64% au fost internati, aproximativ 35% au primit tratament in ambulatoriu si restul in regim de detentie. Opiaceele au reprezentat drogul principal pentru care s-a solicitat asistenta medicala in 2010, insa s-a observat o "crestere exploziva" a consumului de "droguri legale", se arata in raportul Agentiei Nationale Antidrog. O posibila explicatie a consumului crescut de "etnobotanice" o reprezinta pretul relativ scazut fata de celelalte droguri si "accesibilitatea mult mai mare a acestora".       

In consecinta, s-a inregistrat o schimbare a modelului de consum, a declarat Sorin Oprea, directorul Agentiei Nationale Antidrog, care a explicat ca heroinomanii au trecut pe "etnobotanice". Aproape 39% dintre persoanele care au primit anul trecut asistenta medicala pentru consumul de "etnobotanice" primisera anterior tratament pentru opiacee (in principal pentru heroina).

Se inregistreaza, insa, si o alta forma de consum, si anume: policonsumul. Mai mult de o treime dintre cei care au fost asistati medical in 2010 ca urmare a consumului de droguri au folosit heroina ca drog principal si "etnobotanicele" ca droguri secundare. Media de varsta a celor asistati medical este mai mica de 31 de ani. Tendinta este de scadere a varstei consumatorilor de droguri, iar cei mai multi dintre cei care au ajuns la spital au avut un consum zilnic si si-au administrat drogurile preponderent pe cale injectabila.

Raportul noteaza ca anul trecut s-a constatat o crestere cu 194% (de trei ori mai mult) a numarului de urgente medicale ca urmare a consumului de "etnobotanice", fata de 2009. Tot in 2010 s-a largit, insa, si aria unitatilor medicale rapoartoare, de la 46 la 65 de unitati de primire urgente.  

Aproximativ o treime din totalul admiterilor la tratament au fost tineri cu varste mai mici de 24 de ani, iar o alta treime - tineri cu varste cuprinse intre 25 si 29 de ani. 
 

Stire in curs de actualizare


Citeste mai multe despre   


















27658 vizualizari

  • +6 (6 voturi)    
    Canabisul (Marţi, 15 noiembrie 2011, 16:09)

    Eu [anonim]

    Canabisul costa 60 de lei gramul in Bucuresti, si pretul asta e batut in cuie. Nu stiu de ce vorbiti in euro si nu stiu cum ati ajuns la 9,5 - 19 Euro.
    • +12 (12 voturi)    
      ha ha (Marţi, 15 noiembrie 2011, 16:34)

      Mery Bery [anonim] i-a raspuns lui Eu

      Atunci fa tu o lista cu preturile reale.. ca asa poate nu ne mai prostesc dealerii. :))
    • +2 (4 voturi)    
      ha! (Marţi, 15 noiembrie 2011, 16:40)

      mircea [anonim] i-a raspuns lui Eu

      Era o capcana sa vada cine raspunde dand pretul corect!
    • +3 (7 voturi)    
      stiu mai ieftin (Marţi, 15 noiembrie 2011, 19:51)

      Dragos [anonim] i-a raspuns lui Eu

      si bun :))

      chiar nu stiam cat costa heroina. multumesc de informatie.
      Nu inteleg de ce nu este si alcoolul bagat in clasament (cel mai periculos drog si cel mai folosit pe planeta).
      • +2 (2 voturi)    
        Si tzigarile ! (Miercuri, 16 noiembrie 2011, 10:38)

        Demigod [utilizator] i-a raspuns lui Dragos

        Si la tigari, pretul cu amanuntul, si en gros; versiunea de productie legala, cat si cea de contrabanda. Si numarul victimelor cauzate de tutun de asemenea. ;)
  • +2 (4 voturi)    
    . (Marţi, 15 noiembrie 2011, 16:35)

    adi [anonim]

    Ce nasol tre sa fie pentru un nou-nascut dependent sa treaca prin sevraj
    • +3 (3 voturi)    
      Probabil.... (Miercuri, 16 noiembrie 2011, 8:12)

      bgd [utilizator] i-a raspuns lui adi

      Intreaba orice alcoolist.
  • +3 (3 voturi)    
    ;) (Marţi, 15 noiembrie 2011, 19:20)

    oi [anonim]

    Nu intrati in lumea drogurilor.
    Suntem deja prea multi!
    • -1 (5 voturi)    
      de ce? (Marţi, 15 noiembrie 2011, 19:52)

      Dragos [anonim] i-a raspuns lui oi

      daca creste cererea, creste si productia... scad si preturile.. VENITI VENITI!
      • +1 (3 voturi)    
        NU (Miercuri, 16 noiembrie 2011, 15:28)

        Gie [anonim] i-a raspuns lui Dragos

        Nu e suficient sa venim... pt. ca voi va duceti...
        Mai bine lasati-o balta. Nu va apucati!
  • +8 (10 voturi)    
    intrebare (Marţi, 15 noiembrie 2011, 21:32)

    intrebare [anonim]

    Cei care analizeaza astfel de studii nu se intreaba oare de ce apare cannabisul pe lista doar la capitolul financiar, dar nu si la cele legate de periculozitate, boli, decese? eu cred ca e in plus acolo
    • +6 (6 voturi)    
      Da...e degeaba. (Miercuri, 16 noiembrie 2011, 8:14)

      bgd [utilizator] i-a raspuns lui intrebare

      Insa partidul care scoate cannabisul de pe lista, automat pierde alegerile....deci asta n-o sa se intample prea curand.
  • -6 (14 voturi)    
    interesant (Marţi, 15 noiembrie 2011, 21:40)

    Archon [anonim]

    Vad ca au inceput sa apara cunoscatorii. Ma intreb daca au macar o idee despre consecintele activitatii lor.
    • +8 (12 voturi)    
      foarte interesant (Marţi, 15 noiembrie 2011, 22:56)

      anon [anonim] i-a raspuns lui Archon

      Eu cel putin sunt perfect constient de consecintele activitatilor mele. Tu esti?
    • 0 (6 voturi)    
      ok (Miercuri, 16 noiembrie 2011, 11:29)

      MirceaA [utilizator] i-a raspuns lui Archon

      dar tu esti sigur ca esti bine informat? Ai intrebat vreun medic de pericolele marijuanei?
      • +7 (7 voturi)    
        "pericolele marijuanei" (Miercuri, 16 noiembrie 2011, 13:42)

        paraipan [utilizator] i-a raspuns lui MirceaA

        Din toata lista de morti si raniti prezentata in articol nici macar unul singur nu a fost de la canabis. Este o omisiune intentionata iar politica aplicata acestei plante e complet cretina si este facuta de aceeasi oameni "responsabili" care au legalizat toate mizeriile cu compozitie chimica incerta, etnobotanicele.
  • +3 (3 voturi)    
    citiți literatura (Joi, 17 noiembrie 2011, 2:50)

    maiclar [anonim]

    în toată literatura medicală – pste 50 de ani de studii – nu se cunoaște nici un deces cauzat de marijuana sau de hașiș. Nu se cunosc fenomene de intoxicație, nici de supradozare. E adevărat, se pare:consumul regulat în perioada de creștere/adolescență poate avea urmări neplăcute, iar consumul regulat și masiv duce la dificultăți de concentrare și depresii – care însă trec fără urme. Citii studiile de specialitate, tratatele de farmacologie, etc., nu literatura de propagandă, care e ipocrită și dezinformează.
  • 0 (0 voturi)    
    sdsklfksdfk (Joi, 20 iulie 2017, 17:17)

    Sorinel Pustiu [anonim]

    Decat sa legalizeze marijuana mai bine mor 20 000 de dependenti de heroina...si copii de la 8 ani de etno botanice ! Niste idioti..! Luati si beti vin si votca contrafacuta ca aia e buna la creier si suflet..de acolo se i a spaga fratilor....! Totul e pe spaga! Se foloseste marijuana in diferite boli! Nu o mai sujeti care nu stiti! Eu fumez marijuana de 18 ani..si n am patit nimic! lasa ca e bine sa bei 1 litru de rachiu si sa dai cu toporul ! Conducatorii au treaba cu miliarde de euro furate anual..stau in functii si se hlizesc de fraieri! MUE statul ROMAN!


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version