Deputatul UDMR, Mate Andras, acuzat de ANI de conflict de interese pentru ca si-a angajat sotia la biroul parlamentar, a solicitat Curtii de Apel Cluj sa-i admita o exceptie de neconstitutionalitate care vizeaza legea de functionare a Agentiei Nationale de Integritate. Mate Andras sustine ca legea ANI este neconstitutionala in totalitate, ca agentia este o “structura paraconstitutionala”, ca legea de functionare a institutiei a fost adoptata cu incalcarea prevederilor legale. In aprilie 2010, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale doua capitole din legea ANI in urma unor exceptii ridicate in instanta de avocata Alice Draghici in cazul Serban Bradisteanu.

Andras Levente MateFoto: AGERPRES
  • Mate Andras: Legea ANI trebuie pusa in acord cu constitutia

Pe 21 septembrie ANI a constatat ca deputatul UDMR Mate Andras, membru al Comisiei Juridice a Camerei Deputatilor, ar fi incalcat legislatia privind conflictele de interese pentru ca si-a angajat sotia la cabinetul parlamentar. Sotia parlamentarului a fost angajata la cererea lui Mate Andras si a ocupat pozitia de expert in perioada martie 2010- ianuarie 2011. Dupa constatarea incompatibilitatii, Mate Andras a declarat ca ANI a interpretat gresit legislatia.

Deputatul a contestat decizia ANI privind conflictul de interese in instanta la Curtea de Apel Cluj in data de 11 octombrie. In cadrul acestui proces, Mate Andras a solicitat instantei sa admita o cerere de sesizare a Curtii Constitutionale. In argumentatia exceptiei de neconstitutionalitate, Mate Andras sustine ca legea ANI este neconstitutionala in ansamblul ei. Curtea de Apel Cluj nu a discutat inca solicitarea deputatului UDMR, urmatorul termen fiind stabilit pentru 22 noiembrie.

Potrivit exceptiei de neconstitutionalitate, Mate Andras este de parere ca legea ANI a fost adoptata in 2010 cu nerespectarea legislatiei si a dispozitiilor Curtii Constitutionale. In opinia parlamentarului, legea ANI a fost adoptata de Senat ca si camera decizionala, desi Camera Deputatilor ar fi trebuit sa adopte legea ca si camera decizionala.

“In opinia noastra, acest text normativ incalca mai multe prevederi din Constitutia României, unele dintre aceste aspecte punând in discutie constitutionalitatea extrinseca a actului normativ, iar altele se refera la continutul reglementarii in sine.

Agentia Nationala de Integritate, in ciuda modificarilor repetate, prin natura ei ramâne o structura paraconstitutionala, natura ei juridica nefiind reglementata sau permisa de Legea fundamentala”, mai sustine deputatul in exceptia de neconstitutionalitate inaintata Curtii de Apel Cluj.

Vezi aici textul integral al cererii formulate de Mate Andras

Mate Andras

Deputatul UDMR mai argumenteaza ca legea ANI adoptata in 2010 nu a facut altceva decat sa copieze fidel legea de functionare a agentiei din 2007, lege ale carei articole de baza au fost declarate neconstitutionale de Curtea Constitutionala tot in 2010, in urma unei cereri similare transmise de avocata Alice Draghici in cazul confiscarii averii medicului Serban Bradisteanu.

“Nu as vrea sa comentez prea mult aceasta exceptie de neconstitutionalitate pentru ca este un proces pe rol. Declaratiile mele din Parlament referitoare la legea ANI sunt clare si relevante. Nu vad nici un risc in aceasta actiune. Aceasta lege trebuie pusa in acord cu Constitutia, atat si nimic mai mult”, a declarat deputatul Mate Andras.

UDMR nu este la primul atac la adresa legii ANI. In octombrie, deputatul Marton Arpad a propus mai multe amendamente prin care atributiile ANI ar fi mult reduse. Printre propunerile lui Marton Arpad se numara si eliminarea declaratiilor de avere pentru candidati, eliminarea posibilitatii ANI de a cere informatii de la institutiile statului pentru verificarea averilor si eliminarea obligatiei de a afisa declaratiile de avere pe site-ul institutiei. De asemenea, contractele incheiate de o persoana aflata in conflict de interese si care fac obiectul conflictului de interese nu mai sunt anulate. Vezi aici detalii

In iunie 2010, senatorul Gyorgy Frunda a reusit sa impuna cateva amendamente care practic amputau prerogativele ANI. Prevederile legii eliminate de senatorul Frunda au fost reintroduse de Comisia Juridica a Camerei Deputatilor, iar legea a fost votata ulterior cu toate articolele. In aprilie 2010, legea de functionare a ANI a fost din nou afectata dupa ce avocata Alice Draghici a ridicat mai multe exceptii in dosarul Bradisteanu, in cazul caruia ANI a propus confiscarea sumei de 3,6 milioane de euro. Inca inainte ca ANI sa functioneze, UDMR a contestat vocal atributiile si necesitatea institutiei. In 2006, tot UDMR a fost partidul care a propus amendamente in Parlament prin care atributiile ANI sa fie reduse. In 2006, tot Marton Arpad a fost varful de lance al UDMR pentru restrangerea atributiilor ANI.