Capcana saraciei. Fara scapare pentru persoanele de varsta a doua

de Ruzica Matic     Balkan Investigative Reporting Network
Luni, 14 noiembrie 2011, 10:11 Actualitate | Esenţial


Blestemul varstei a doua
Foto: Balkan Investigative Reporting Network
"Douazeci si cinci de membri s-au sinucis pentru ca nu au facut fata saraciei. Toti aveau peste cincizeci de ani. Unii s-au spanzurat, altii s-au aruncat de pe poduri sau cladiri, iar unul si-a dat foc”, povesteste Ljiljana Georgievska despre muncitorii care sunt cunoscuti in Macedonia drept ‘victimele falimentului’.

Georgievska este vice-presedinta asociatiei nationale UNIT care se ocupa de ‘victimele falimentului’ – muncitori care si-au pierdut slujbele pentru ca firmele la care lucrau au dat faliment in urma procesului de privatizare defectuos din Macedonia.

Cei mai multi traiesc in saracie extrema pentru ca nu isi pot gasi de lucru. Multi nu pot nici macar sa iasa la pensie, fie pentru ca nu indeplinesc conditiile pentru a primi o pensie de la stat, fie pentru ca angajatorii au bagat in buzunar contributiile pentru asigurari sociale in loc sa le vireze la bugetul de stat.

Recesiunea si falimentul i-au lovit crunt pe muncitori indiferent de varsta.  Rata somajului s-a ridicat la 31 % in 2010, potrivit Biroului de Stat pentru Statistica. In Macedonia perspectivele sunt sumbre mai cu seama pentru muncitorii mai varstnici. Celor peste 50 de ani - care reprezinta o cincime din numarul somerilor – le este cel mai greu sa gaseasca o slujba. Dar nu sunt singurii.

In Balcani exista un numar urias de someri de peste 50 de ani, o intreaga generatie afectata de criza economica generata de razboi, de prabusirea Iugoslaviei si de tranzitia tarilor lor de la socialism la capitalism.
Un raport al ombudsman-ului din Croatia ii descrie pe muncitorii mai varstnici ca pe o ‘specie pe cale de disparitie’, tinand cont ca 40% dintre croatii aflati de mult in somaj au peste 50 de ani.

In intreaga Europa, nu doar in Balcani, pierderea slujbelor cauzata de recesiunea globala a dus la cresterea numarului - si asa semnificativ – al somerilor de peste 50 de ani. Franta si Marea Britanie sunt in aceeasi situatie, odata ce visteria statului nu mai poate sustine o populatie tot mai in varsta, si unii muncitori sunt siliti sa lucreze dincolo de varsta de pensionare. Cu toate acestea, ei sunt vizati de programele de disponibilizare si le este imposibil sa-si gaseasca noi locuri de munca in climatul economic actual.

Revenind la Macedonia, Xhelal Bajrami, ministru al muncii si politicii sociale pana la recentele alegeri parlamentare, nu stie cati oameni si-au pierdut slujbele ca urmare a falimentului companiilor privatizate. “Se fac speculatii, unii spun ca este vorba de peste 20.000 de oameni, altii ca ar fi peste 30.000”, spune el.

Kumanovo – cel de-al treilea oras al Macedoniei, cu o populatie de aproximativ 80.000 de locuitori, aflat la o jumatate de ora de capitala Skopje – era odata centrul industrial al tarii. Dupa privatizare, a ramas doar o umbra din vechiul oras; fabricile sunt inchise iar oamenii ramasi fara slujba incearca sa supravietuiasca desfasurand tot felul de activitati la domiciliu. “Exista abatoare in curtile oamenilor, in timp ce abatorul industrial este ruinat si napadit de balarii“, spune Georgievska.

‘Parlamentul este de vina’

Foto: Balkan Investigative Reporting Network
Putini sunt cei care cred in promisiunile liderilor sindicali si ale autoritatilor, care le spun ca ii vor ajuta sa obtina o pensie de la stat sau sa gaseasca de lucru. "Toti cei care sunt in parlament sunt vinovati pentru ca nu au oprit privatizarile cand au vazut ce se intampla. Nu i-a interest decat  sa-si mai bage niste bani in buzunar, iar sindicatele i-au ajutat”, spune Georgievska care, la randul ei, si-a pierdut locul de munca de la abatorul local, cand acesta a dat faliment in 2005.

UNIT si UNIJA, o alta asociatie pentru muncitori disponibilizati, au peste 8000 de membri si, de cativa ani, fac lobby pentru ca guvernul sa ia masuri, organizeaza marsuri si proteste in fata cladirii parlamentului din Skopje. Unii au intrat in greva foamei, altii au aruncat cu oua in parlamentari.

Vojislav Dimitrievski, 62 de ani, membru UNIT, a lucrat la ČIK, o fabrica de incaltaminte din Kumanovo, care s-a inchis in 1996. A fost prima intreprindere privatizata care a dat faliment in tara. "Am avut o intelegere cu guvernul, ne-au promis ca noul proprietar ne va angaja din nou, dar, in schimb, a angajat tineri si noi, muncitorii batrani, ne-am trezit in strada”, spune el. De atunci nu a mai avut de lucru. "Atunci am fost diagnosticat cu diabet. Nu am bani sa platesc medicamentele, trebuie sa mai astept doi ani pana fac varsta de pensionare. Daca mai traiesc atata”, spune Dimitrievski.

Dar autoritatile au o cu totul alta parere despre activitatile desfasurate de UNIT. Bajrami spune ca este o organizatie eminamente politica care incearca sa denigreze autoritatile. Intrebat de cele 25 de cazuri de sinucidere, face o pauza inainte de a raspunde: "Nu este adevarat, nu au fost atat de multe, chiar daca nu stiu numarul exact”.

Georgievska si alti membri UNIT au initiat actiuni in instanta pentru a-si primi sumele platite pentru asigurari sociale. Din iunie, cand a fost intervievata pentru prima oara, inca cinci ‘victime ale falimentului’ si-au luat viata, ne spune Georgievska.

Muncitorii varstnici, ‘o specie pe cale de disparitie’

Croatii au suferit si ei cand intreprinderile au fost privatizate, iar muncitorii in varsta au fost primii concediati cand companiile prost administrate au dat faliment. Pe cei mai multi statul i-a pensionat anticipat, dar multi care nu au putut face acest lucru au ramas in afara pietei muncii, din cauza varstei.

Intr-un raport din 2001, ombudsman-ul croat arata ca discriminarea de varsta este cea mai frecventa forma de discriminare la locul de munca. Raportul cita studii care aratau ca muncitorii in varsta reprezinta “o specie pe cale de disparitie pentru ca este practic imposibil sa-si mai gaseasca de lucru, odata ce au fost concediati”.

 
Croatii au suferit si ei cand intreprinderile au fost privatizate, iar muncitorii in varsta au fost primii concediati cand companiile prost administrate au dat faliment.
 
 
In timpul regimului comunist, mai putin de 5% dintre somerii croati aveau varsta de peste 50 de ani, potrivit Agentiei Nationale Croate pentru Ocuparea Fortei de Munca (HZZ). Acum zece ani, procentul sarise la 13%. In 2010 cifra se dublase. Din cei 320.000 de someri inregistrati, 26% au peste 50 de ani. Ei reprezinta 40% din cei care nu isi gasesc de lucru pe termen lung si care au fost disponibilizati de peste un an. Femeile sunt excluse de pe piata muncii chiar mai devreme; 63% dintre femeile care nu isi gasesc de lucru pe termen lung au intre 40 si 50 de ani.

Veronika Barišić, 55 de ani, locuieste intr-un mic apartament din Zagreb impreuna cu tatal ei de 81 de ani. De 15 ani nu are slujba. Intrebata cum se descurca, se uita la podea si incepe sa planga: “Nu vreau sa vorbesc despre asta. Singurul nostru venit este pensia tatalui meu pe care o primeste din Bosnia. Eu nu primesc decat un ajutor pentru medicamente“. A lucrat aproape 20 de ani la fabrica de incaltaminte din Prnjavor, in Bosnia si Herzegovina, tara vecina. Cand a inceput razboiul si fosta Iugoslavie s-a destramat la inceputul anilor ’90, fabrica s-a inchis si ei s-au refugiat in Croatia.

Diagnosticata cu cancer la san si osteoporoza, se straduieste sa reziste. “Am avut probleme de sanatate de pe vremea cand lucram, dar atunci voiam sa traiesc. Dar cand pierzi ritmul, te lasa nervii”, spune ea. Veronika nu isi inchipuie cum ar putea supravietui fara pensia tatalui ei.

Cei in varsta sunt concediati primii

Somerii din Zagreb trebuie sa se inregistreze lunar la Biroul HZZ pentru a obtine ajutorul de somaj si cozile sunt lungi. Si totusi se pare ca oamenii mai ridati si cu parul carunt sunt cei mai nerab-datori sa verifice lista de posturi disponibile, chiar daca nu prea au sperante sa gaseasca ceva de lucru.

 
Oficial discriminarea de varsta  la locul de munca este ilegala in Balcani. Cu cateva exceptii, anunturile de angajare nu pot stabili limite de varsta si nici angajatorii nu pot face concedieri din cauza varstei.
 
 
"Cand persoanele in varsta isi pierd locul de munca este putin probabil sa mai gaseasca ceva de lucru. Angajatorii prefera oameni tineri pentru ca pun mai putine intrebari, sunt platiti mai putin si nu au probleme daca primesc o parte din bani ‘la negru’", spune Maja Vehovec, cercetator la Institutul de Economie din Zagreb (EIZ)

In medie, angajatorii croati platesc cam 40% din salarii sub forma de taxe catre stat si alte deduceri, potrivit EIZ. MM, un inginer de 62 de ani care nu a vrut sa-si dezvaluie numele, si-a pierdut locul de munca anul trecut, dupa 34 de ani activitate la compania petroliera Ina – cea mai mare intreprindere croata, privatizata acum opt ani. De atunci, privatizarea companiei Ina a nascut controverse, printre acuzatii de coruptie in randul autoritatilor la cel mai inalt nivel.

"Noua administratie a concediat multi oameni, in special pe cei peste 50 de ani. Intr-o zi mi-au spus ca trebuie sa plec. I-am intrebat daca nu m-ar mai putea tine pentru inca un an, ca sa fac 35 de ani de munca si sa ma pot pensiona anticipat. Au refuzat”, spune MM. A acceptat plata compensatorie echivaland cu salariul pe doi ani si a inceput sa-si caute un alt loc de munca. Dupa ce a aplicat pentru 30 de posturi, inca mai cauta si nu spera ca va gasi ceva curand.

Oficial discriminarea de varsta  la locul de munca este ilegala in Croatia. Cu cateva exceptii, anunturile de angajare nu pot stabili limite de varsta si nici angajatorii nu pot face concedieri din cauza varstei. Si totusi, discriminarea la locul de munca este greu de dovedit in instanta. De obicei nu exista dovezi, iar colegii nu doresc sa depuna marturie de teama sa nu-si piarda si ei locul de munca.

Pe langa toate astea, procesele dureaza ani intregi. Cea mai lunga disputa, nesolutionata inca, a inceput la tribunalul municipal din Zagreb in 1991. Exista mai mult de 800 de cazuri pe rol, incepute inainte de 2005.
Multi muncitori se hotarasc sa nu  inceapa un litigiu de munca. "Clientii ma intreaba intotdeauna cat o sa dureze si cand le spun ca, in cel mai bun caz, tine un an, ii lasa entuziasmul” spune Domagoj Rebić, consilier juridic la Sindicatele Independente (NHS) din Croatia.

Ruz3
Foto: Balkan Investigative Reporting Network
Numarul urias al somerilor de peste 50 de ani nu reprezinta singura problema a Croatiei. Statul se lupta sa plateasca pensiile a mii de oameni care au fost incurajati sa se pensioneze anticipat la inceputul anilor ’90, in timpul razboiului, la inceputul procesului de privatizare.

"Noii proprietari le-au oferit posibilitatea de a alege intre piata muncii si pensionarea anticipata si cei mai multi au ales raul cel mai mic. Asta a fost rau pentru stat, pentru ca nu se pot plati atatea pensii din salariile celor care muncesc”, spune Vehovec.

"Si sindicatele i-au incurajat pe muncitorii mai varstnici sa iasa la pensie mai devreme pentru ca astfel, spre deosebire de cei tineri, aveau macar un venit sigur”, explica Krešimir Sever, presedinte al NHS. Iarna trecuta, numarul pensionarilor si cel al somerilor l-a depasit pe cel al angajatilor, potrivit Camerei de Comert din Croatia. "Nici un sistem nu poate sustine asa ceva” spune Sever.

Criza franceza a pensiilor

Si Franta se chinuie sa asigure plata numerosilor pensionari care au fost incurajati sa se pensioneze anticipat. Daca in anii ’50 existau cinci angajati pentru fiecare pensionar, anul trecut cifra scazuse la 3,5, potrivit Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare, care estimeaza ca in 2040 vor fi doar doi muncitori la fiecare pensionar.
 
Cei mai in varsta sunt primele victime ale concedierilor masive pentru ca sunt cei mai costisitori si cei mai putin eficienti”.
 
 
In timpul crizei economice din anii ’70, a devenit ceva obisnuit ca oamenii sa se pensioneze la 55 de ani. Aveau dreptul la 62% din salariul intreg pana la 65 de ani cand se puteau pensiona pentru limita de varsta.
Curand statul a inteles ca aceste plati nu se pot sustine si, in ultimii 15 ani, a incercat sa modifice aceasta tendinta, mentinand oamenii cat mai mult in activitate. Aceasta s-a dovedit a fi o batalie dificila, pentru ca, de obicei, muncitorii in varsta sunt concediati primii, in special in perioada actualei crize economice. "In ultimii doi ani au fost concediati cam 70.000 de oameni, iar 37% dintre ei sunt mai in varsta (peste 50 de ani)”, declara Morad Rabhi de la CGT, cel mai mare sindicat din Franta.

Bruno Deledalle, un avocat din Paris, specialist in probleme de munca, este si el de acord: “Cei mai in varsta sunt primele victime ale concedierilor masive pentru ca sunt cei mai costisitori si cei mai putin eficienti”. Intr-adevar, cifrele de la Ministerul Muncii arata ca, incepand numai din iulie 2009 si pana in iulie 2010, numarul somerilor varstnici a crescut cu 17%. Guvernul a schimbat totodata si legea, permitandu-le patronilor sa negocieze individual cu angajatii conditiile de concediere in loc sa incheie acorduri colective de plati compensatorii. Acest lucru, la care se adauga si efectele globalizarii, ar insemna cu siguranta ca angajatii mai varstnici vor fi tinta predilecta a concedierilor.

“Acesta este si cazul unei intreprinderi care a fost inchisa de patronii sai straini desi compania mergea bine. Peste 65% din angajati depaseau varsta de 50 de ani. Patronii au ajuns la concluzia ca, din cauza salariilor mari, pastrand intreprinderea in Franta nu mai este indeajuns de profitabil... au acordat plati compensatorii tuturor angajatilor, echivalentul fiind de cinci salarii pe an”,  afirma Rabhi.

Potrivit  Agentiei Franceze de Statistica, si angajatii varstnici din Franta se lupta sa gaseasca noi slujbe, avand in vedere ca 51% din cei care se afla demult in somaj au varste de peste 50 de ani.

Stimulente pentru angajarea varstnicilor

Recent, guvernul francez a adoptat masuri menite sa ii ajute pe varstnici sa isi pastreze locurile de munca si sa ii incurajeze pe patroni sa angajeze someri de peste 50 de ani. Printre acestea se numara si alocarea unor fonduri patronilor care angajeaza varstnici si initiaza programe pentru recalificarea celor amenintati de concediere. S-ar putea ca asta sa functioneze pentru unii, dar multi varstnici raman pesimisti in privinta viitorului.

Sophie Gherardi, 56 de ani, este o cunoscuta jurnalista si publicista, care a lucrat pentru companii de presa prestigioase, precum AFP, Liberation, Courier si Le Monde. In septembrie 2010, in urma unui val de reduceri, ea a fost concediata de la Tribune.

Desi obisnuita cu schimbarea locului de munca intr-o lume a presei grav afectata de recesiune si de concurenta venita din partea portalurilor online, ea era sigura ca isi va gasi rapid o noua slujba de top. Nu insa si de aceasta data. “Cand a intervenit criza, mi-am dat seama ca voi avea de platit“, marturiseste ea, adaugand ca recesiunea i-a afectat pe cei mai multi dintre jurnalistii experimentati, de scoala veche.

Si totusi, desi angajatilor francezi mai in varsta le este tot mai greu sa isi gaseasca un loc de munca, li se cere sa se pensioneze mai tarziu. Acest lucru s-a dovedit extrem de nepopular, iar anuntul presedintelui Nicolas Sarkozy, potrivit caruia varsta de pensionare se va mari de la 65 la 67 de ani, a starnit proteste masive.

Generatia postbelica din Marea Britanie

Indiferent de varsta, salariatii din Marea Britanie nu s-au bucurat de aceleasi drepturi ca semenii lor din Franta, dar guvernul lupta si el sa mentina sub control costurile unei populatii in curs de imbatranire. Cum generatia postbelica se indreapta spre varsta de pensionare, contribuabilii care sa o sustina sunt prea putini.

Potrivit Departamentului pentru Munca si Pensii, in prezent, 17% din populatie are 65 de ani sau peste si, pana in anul 2050, vor exista numai trei salariati la fiecare pensionar. Incepand din 2007, numarul britanicilor cu varsta de pensionare l-a depasit pe cel al copiilor sub 16 ani.

 

“Angajatii mai in varsta sunt incurajati sa se pensioneze anticipat si, in cazul in care companiile isi reduc activitatea, varstnicii vor fi primii concendiati. si daca cineva isi pierde slujba dupa 50 de ani, ii va fi foarte greu sa isi gaseasca alta, mai ales una la fel de buna ca prima“
 
 
Din dorinta de a le permite celor care vor sau trebuie sa munceasca un timp mai indelungat, pensionarea obligatorie la 65 de ani a fost eliminata. Un patron nu poate sili un angajat sa se pensioneze impotriva vointei sale, daca nu exsta motive intemeiate, ca in cazul activitatilor care necesita o forta fizica mai mare.

Sally Brett, expert in probleme legate de egalitatea in drepturi a persoanelor in varsta la Congresul Sindicatelor din Marea Britanie, afirma ca este foarte bine ca angajatilor li se cere sa munceasca o perioada mai indelungata, dar, pe piata muncii, multi se izbesc de problema varstei.

“Angajatii mai in varsta sunt incurajati sa se pensioneze anticipat si, in cazul in care companiile isi reduc activitatea, varstnicii vor fi primii concendiati. Si daca cineva isi pierde slujba dupa 50 de ani, ii va fi foarte greu sa isi gaseasca alta, mai ales una la fel de buna ca prima“, sustine ea.

Cifrele ii dau dreptate lui Brett. Potrivit datelor Biroului National de Statistica, pana in septembrie 2011, 41% din britanicii concediati de cel putin 12 luni erau in varsta de peste 50 de ani. Desi Brett recunoaste ca oamenii traiesc mai mult si trebuie sa si munceasca mai mult, ea afirma ca propunerile ii nedreptatesc pe saracii care “ar fi norocosi daca ar ajunge la varsta pensionarii, pentru ca multi sunt surmenati, bolnavi si nu au avut o viata prea usoara.”

Alan Beazley, sef al biroului pentru relatiile cu angajatii de la Employers Forum on Age, afirma ca perioada prelungita de munca este singura cale prin care economiile pot face fata unor populatii aflate in imbatranire rapida. “Cred ca Europa va urma exemplul Marii Britanii… adica, mai pe scurt, economia le cere oamenilor sa munceasca mai mult decat in trecut“, spune el.

Dar nu asta este solutia si pentru Georgievska si Dimitrjevski din Macedonia. Amandoi afirma ca ar face orice munca platita numai ca sa nu cada pe capul copiilor. Macedonenii se intreaba cate “victime ale falimentului” vor trebui sa se mai sinucida pentru ca guvernul sa intervina si sa ii ajute sa iasa la pensie sau sa-si gaseasca un loc de munca.

Ruzica Matic este jurnalista in Zagreb. Articolul a fost realizat in cadrul programului Balkan Fellowship for Journalistic Excellence initiat de Robert Bosch Stiftung si ERSTE Foundation, in colaborare cu Balkan Investigative Reporting Network.



















3515 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    sad (Luni, 14 noiembrie 2011, 10:42)

    arathemis [utilizator]

    but true ... :(
  • 0 (0 voturi)    
    si este doar inceputul... (Luni, 14 noiembrie 2011, 15:12)

    sam [anonim]

    sa vedeti "circ" cand se va face simtita cresterea varstei de pensionare, cine crede ca ajuns somer la 50 ani mai este angajat? dar la 55? la 60 ani pot sa garantez ca nici la firma copiilor lor nu isi gasesc un loc de munca! si guvernantii din intreaga lume arunca pisica in ograda celor care vor veni la conducere in urmatorii ani prin cresterea varstei de pensionare. norocul lor ca in conditiile de alimentatie si servicii sanitare cei care vor atinge 60 ani vor fi din ce in ce mai putini, cum pot sa afirme ca a crescut durata de viata?
  • 0 (0 voturi)    
    Varsta a doua (Marţi, 15 noiembrie 2011, 10:09)

    Baba Ana [anonim]

    Eu nu inteleg cum poate cineva rational (se presupune ca legiuitorul ESTE rational) sa isi imagineze ca o persoana poate realmente sa lucreze pana la 65-67 de ani. Nici macar fizic nu e posibil. Obosesti; iti pierzi suflul; ai, doamne fereste, probleme de sanatate, ...

    Cat despre piata muncii, chiar tanar fiind, dificultatile sunt mari; varstnicii nu au nici o sansa iar "masurile de stimulare a (re)integrarii persoanelor peste x ani" nu au nici un efect.


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version