Sistemul de azil din Bulgaria ii impinge pe imigranti spre vest

de Juliana Koleva     Balkan Investigative Reporting Network
Miercuri, 9 noiembrie 2011, 22:36 Actualitate | Esenţial


Viata grea de azilant
Foto: Balkan Investigative Reporting Network
“Ce delict am comis ca sa fiu tinut prizonier?” “Cand ma vor elibera? imi spun ca peste sase luni, de ce peste sase luni?” “Care sunt motivele pentru care sunt inchis? Sunt refugiat, nu  delincvent”.

O vizita la centrul de detentie din Liubimets, aflat la granita turco-bulgara, nu este recomandata celor mai slabi de inger. in numai cateve secunde, vizitatorii sunt asaltati de zeci de  imigranti furiosi, cu totii punand aceeasi intrebare: “De ce suntem in inchisoare?”

“Nu stim de ce am fost inchisi. Nu ne-am intalnit cu nimeni. Nimeni nu ne spune ce se intampla”, striga un tunisian in varsta de aproximativ 20 de ani.

Un altul, un algerian abia trecut de 30 de ani, intervine si el: “imi cunosc drepturile. Sunteti (voi, bulgarii) in Uniunea Europeana? Cunosc legislatia; nu aveți dreptul sa ma trimiteti la inchisoare”.

in prezent, Bulgaria inchide cei aproximativ 1000 de azilanti pe care ii primeste in medie anual , trimitandu-i in doua penitenciare, la Liubimets si la Busmansti, un alt centru aflat  langa Sofia.

Cei mai multi raman inchisi luni de zile, ceea ce contravine atat legilor nationale bulgare cat si reglementarilor Uniunii Europene.

Cum Bulgaria nu reuseste nici asa sa isi gestionezse sistemul de azil, multi se tem ca situatia ar putea scapa de sub control de indata ce Sofia ar adera, in cele din urma, la Spatiul Schengen.

in urma aderarii, este de asteptat ca numarul imigrantilor cu destinatia Bulgaria sa creasca simtitor, avand in vedere ca, dintre miile de imigranti care traverseaza de obicei frontiera greco-turca in drumul lor spre Uniunea Europeana, multi ar putea alege sa se strecoare in Bulgaria in drumul lor spre Vest.

Detentia, “singura optiune”


Oficialii guvernamentali recunosc ca incalca atat reglementarile Uniunii Europene, cat si legislatia nationala, dar sustin ca nu se pot ocupa  in mod corespunzator decat de 400 de azilanti in acelasi timp, in centrele speciale de primire.

 
Oficial, cazurile azilantilor din Bulgaria ar trebui solutionate in sase luni. Practic insa, cererile sunt deseori amanate, facand obiectul unor procese indelungate la instantele de apel.
 
 
Nikola Kazakov, directorul Agentiei de Stat pentru Refugiati, afirma ca sunt siliti sa ii inchida pe azilanti din cauza ca, pur si simplu, nu dispun de spatiu suficient in afara unor astfel de centre.

“Cea mai mare problema a sistemului  bulgar este  numarul mic al centrelor de primire,  astfel incat suntem fortati sa ii tinem in spatii inchise pe cei care cer azil”, spune el.

“Da, ne situam sub standardele minime de primire a azilantilor, dar asta este capacitatea Bulgariei”.

Ministerul bulgar de Interne a recunoscut si el ca nu reuseste sa atinga nici macar minimul standardelor Uniunii Europene. in luna martie a acestui an, ministerul a publicat un proiect de strategie, in care sunt detaliate lipsurile sistemului, inclusiv numarul insuficient de centre de primire a azilantilor.

Aderarea Sofiei si Bucurestiului la Spatiul Schengen a fost amanata in septembrie, dupa ce Olanda si Finlanda s-au opus, sustinand ca niciuna dintre cele doua tari nu este capabila sa-si asigure securitatea frontierelor.

Tarile din Spatiul Schengen nu vor sa se repete situatia din Grecia, unde, numai  in anul 2010, 41000 de imigranti clandestini au traversat frontiera greco-turca sperand sa  ajunga in Europa Occidentala.

Oficial, cazurile azilantilor din Bulgaria ar trebui solutionate in sase luni. Practic insa, cererile sunt deseori amanate, facand obiectul unor procese indelungate la instantele de apel.

Blocati in centrele de detentie in timp ce procesele lor se prelungesc, multi azilanti vor numai sa fie eliberati ca sa isi incerce norocul in Bulgaria sau in afara granitelor ei.

Ca sa fie insa eliberati, azilantii trebuie sa semneze niste declaratii prin care sa arate ca dispun de un adapost si de mijloacele financiare pentru subzistenta. Multi, pur si simplu, inventeaza adrese.

“Unul dintre ei a dat adresa Crucii Rosii din Bulgaria, pe care o vazuse pe un pliant, a fost eliberat, dar nu avea unde sa locuiasca”, afirma Linda Auanis, o irakiana care este presedinta Consiliului Femeilor Refugiate.

“Afganii spun ca stiu un apartament in Sofia unde, potrivit declaratiilor lor, locuiesc cel putin 20 de persoane”.

Multi dintre ei nu stiu ca, semnand un asemenea act, renunta la orice fel de asistenta materiala din partea statului, inclusiv la dreptul de a li se asigura un adapost.

Odata semnate, nu exista nicio posibilitate de rectificare a declaratiilor. Desi nu pot munci si nici nu pot primi alte beneficii din partea statului, azilantii trebuie sa se descurce singuri.

“Sunt pe strada de mai multe luni. Mananc o data la doua zile,  orice mi se da. Am slabit peste 10 kg. Nimeni nu m-a chemat la un interviu in calitate de azilant, iar procedurile se tot tergiverseaza”, declara un iranian in varsta de 20 de ani, care insa a refuzat sa isi spuna numele.

6000  disparuti “in Europa”


Foto: Balkan Investigative Reporting Network
Fortati sa aleaga intre a cersi pe strazi, a munci ilegal sau chiar a fura, nu e de mirare ca, pana si azilantii care initial doreau sa ramana in Bulgaria, aleg sa isi incerce norocul in alta tari europene.

incepand din anul 2000 si pana in prezent, au fost anulate circa 6 000 din cele aproximativ 15000 de cereri de azil. Acesti 6000 de oameni au disparut din sistem, iar autoritatile bulgare nu stiu unde s-ar putea afla.

“Multi azilanti care au ajuns in Bulgaria se aflau de fapt in drum spre o alta tara, asa ca presupunem ca acesti oameni, ale caror cereri au fost anulate, au plecat in alte tari din Uniunea Europeana”, declara Iliana Savova, o avocata care lucreaza pentru Comitetul Helsinki din Bulgaria.

 Totusi, multi dintre cei care au reusit sa ajunga in alte tari vor fi fost trimisi inapoi in Bulgaria, unde trebuie sa isi reinnoiasca cererile de azil sau sa se intoarca in tara de bastina.

incepand din anul 2003, in toate tarile membre ale Uniunii Europene, a intrat in vigoare asa-zisa Reglementare Dublin, care permite tarilor sa ii trimita pe azilanti in primul stat membru in care si-au depus cererea de azil.

Uniunea Europeana a realizat o baza de date de amprente - EURODAC -  iar statele membre sunt obligate sa se asigure ca aceasta baza contine amprentele tuturor imigrantilor, precum si alte informatii care sa faciliteze returnarea acestora.

Payam, un nume fictiv, afirma ca, in timpul represiunii initiate de stat impotriva reformistilor ca urmare a disputatelor alegeri din 2009, a fost torturat de politia din Iran, tara sa natala.

Initial, el a depus cerere pentru a obtine statutul de refugiat la Sofia, dar a reusit sa ajunga in Anglia, unde are rude. Trei luni mai tarziu, el a fost retrimis in Bulgaria, iar acum se teme ca cererea lui va fi periclitata din cauza ca a incercat sa ajunga in Marea Britanie.

La cinci luni dupa revenirea sa la Sofia, cea de-a doua cerere de azil asteapta inca sa fie inregistrata oficial de
 
“Asta chiar nu mai e viata; e greu de suportat… As prefera o inchisoare din tara mea, unde am fost supus la tot felul de torturi”
 
 
autoritati. in tot acest timp, el nu a putut inchiria un apartament, nu si-a putut retrage bani din cont si ar putea fi trimis oricand intr-unul din cele doua centre de detentie.

“Asta chiar nu mai e viata; e greu de suportat… As prefera o inchisoare din tara mea, unde am fost supus la tot felul de torturi”, spune el.

Bulgaria nu ofera conditii speciale de rezidenta pentru petitionarii care nu pot fi deportati din cauza ca tara de origine nu poate fi precizata, si in consecinta nu pot face obiectul unei solicitari de azil.

Puse in imposibilitatea de a-i repatria pe acesti oameni, majoritatea tarilor poate opta pentru un permis special de rezidenta sau un asa-zis “statut de tolerat”, care le-ar permite solicitantilor cel putin sa se stabileasca si sa munceasca. Bulgaria nu dispune de o asemenea parghie legala si nici nu doreste sa introduca un astfel de mecanism.

“Ar putea oferi statut legal unor persoane potential periculoase”, explica Dragomir Petrov, director al Directiei Migratie din cadrul Ministerului bulgar de Interne.

Imigranti “incriminati”


Asta inseamna ca multi azilanti din Bulgaria pot intra intr-un cerc vicios de cereri, respingeri, recursuri si noi cereri, in tot acest timp ei neputand sa munceasca, sa pretinda ajutoare, sa se stabileasca sau sa se integreze.

Mohammad, un afgan de aproximativ 35 de ani, se afla in Bulgaria de 12 ani si inca mai asteapta solutionarea finala a cererii sale de azil dupa ce a depus opt asemenea solicitari.

“Nu pot si nici nu vreau sa ma intorc in Afganistan, unde viata imi este pusa in pericol. Nu-mi pot permite sa ii platesc pe traficanti ca sa ma scoata din Bulgaria si sa ma duca in alte tari europene. Pot munci aici “la negru”, dar autoritatile ii vaneaza pe sefii care angajaza clandestini. Ce-as mai putea face, sa fur sau sa devin delincvent?”, intreaba el.

 
“E ca la piata: te duci, alegi traficantul in functie de tara europeana unde vrei sa ajungi si de banii pe care poti sa ii dai”
 
 
In medie, anual, aproximativ 600 de oameni intra ilegal in Bulgaria traversand granita cu Turcia. Traversarile sunt organizate de traficanti care activeaza in Turcia si despre care se spune ca ar pretinde 1 000 de euro ca sa le arate imigranților cum si pe unde sa treaca.

“E ca la piata: te duci, alegi traficantul in functie de tara europeana unde vrei sa ajungi si de banii pe care poti sa ii dai”, declara Farhat, un afgan de vreo 20 de ani, care a intrat in Bulgaria in 2001, traversand granita turca.

Multi aleg sa plece in Grecia, tara care este membra a Uniunii Europene si care face parte si din Spatiul Schengen.

Criza greaca

in Grecia situatia este grea, avand in vedere ca mii de imigranti, multi fugind de teama conflictelor violente si a saraciei lucii din tari precum Afganistan, Congo, Irak si Libia, au patruns in tara traversand granita cu Turcia.

Amnesty International, Comitetul European pentru Combaterea Torturii si Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg au criticat dur politica Atenei fata de azilanti.

“Azilantii si imigrantii nu sunt delincventi, si totusi autoritatile elene ii trateaza ca si cand ar fi, ignorandu-le drepturile de care beneficiaza in conformitate cu legislatia internationala. in mod obisnuit, imigrantii sunt retinuți oricum, indiferent daca aceasta masura este necesara sau nu.

“Retinerea azilantilor si a migrantilor trebuie sa se faca in ultima instanta”, se subliniaza intr-un raport al organizatiei Amnesty International, publicat in iulie 2010.

Grecia a raspuns acestor critici, recunoscand slabiciunile sistemului, dar subliniind ca nu dispune de mjloacele prin care sa poata face fata numarului imens de oameni – 41000 numai in anul 2010 – care trec granita.

Atena a subliniat ca problema este una general europeana, avand in vedere ca, potrivit misiunii UE de securitate, FRONTEX, 90% din persoanele care intra ilegal in statele membre, trec prin Grecia, traversand frontiera greco-turca.

“Nu este just ca gestionarea imigratiei clandestine sa fe considerata exclusiv o problema a Greciei. Din acest motiv, consideram ca este incurajator ca, foarte recent, problema a fost recunoscuta ca fiind una de nivel european”, afirma guvernul elen.

FRONTEX gestioneaza operatiunile de la frontierele Uniunii Europene, iar acum si-a sporit prezenta in Grecia ca sa acorde asistenta in fata valului de imigranti clandestini.

Totusi, in pofida intaririi securitatii la frontiere, imigrantii inca mai reusesc sa se strecoare in Grecia, schimbandu-si rutele si punctele de trecere.

“Dupa ce am reusit sa asiguram controlul frontierei terestre, fluxul de imigranti s-a mutat pe apa si, in primul trimestru al anului 2011, 11200 de imigranti clandestini au reusit sa intre in tara pe aceasta cale”, afirma Gergios Slamagkas, seful politiei din Orestada, un oras elen aflat in apropierea frontierei cu Bulgaria si Turcia

Putini cred ca patrulele vor opri valul de imigranti doritori sa ajunga in Occident.

Bulgaria, urmatoarea Grecie?

“Sper din tot sufletul ca aderarea Bulgariei la Spatiul Schengen va reduce presiunile exercitate asupra noastra”, a declarat un granicer grec, care insa a dorit sa isi pastreze anonimatul.

“Vom ridica un zid de-a lungul kilometrilor de granita cu Turcia, vom intari controlul de-a lungul raului, iar asta va redirectiona fluxul imigranților spre Bulgaria”.

Foto: Balkan Investigative Reporting Network
Dupa care zambeste, explicand ca, deseori, ii place sa isi incheie ziua de munca urmarind cei 210 kilometri de teren dintre Turcia si Bulgaria pe hartile Google.

Desi asta pare oarecum un semn de nepasare, numarul mare  de azilanti din Grecia a transformat anumite cartiere ale capitalei in zone interzise.

Piata Omonia face parte din centrul istoric al Atenei si, pe vremuri, era un loc de intalnire atat pentru localnici cat si pentru turisti. in prezent, magazinele si hotelurile au fost inchise intrucat zona a fost realmente invadata de imigranti, multi dintre ei fiind siliti sa se adaposteasca in cladiri dezafectate sau chiar sa doarma pe strada.

Localnicilor le este frica sa se plimbe noaptea pe acolo din cauza ca, potrivit declaratiilor lor, rata delincventei a crescut simtitor. Ei sunt totodata indignati de faptul ca prezenta imigranților ii impiedica pe straini sa isi petreaca timpul si sa isi cheltuiasca banii in baruri, hoteluri si cafenele.

“Tot mai multe firme si magazine au ajuns la faliment; la inceputul anului, doua dintre cele mai mari hoteluri, fiecare  avand intre 150 si 200 de camere, si-au inchis portile din cauza ca turistii si-au anulat rezervarile. Imigrantii ii sperie, pentru ca furturile si crimele fac parte tot mai mult din cotidian, iar delincventa devine din ce in ce mai grava”, se plange un tanar grec, proprietar al unui magazin de suveniruri din apropierea Pietei Omonia.

Grecii protesteaza in mod regulat, cerand autoritatilor sa preia controlul asupra Pietei Omonia. Primarul Atenei, Giorgos Kaminis, a avertizat recent ca, in cazul in care statul nu va interveni, Piata Omonia se va transforma intr-o “zona de razboi asemanatoare Beirutului din anii ‘70”.

Numai ca situatia nu se va schimba prea curand, avand in vedere ca, potrivit cifrelor furnizate de Ministerul de Interne, autoritatile elene au deja peste 55 000 de cereri de azil inca nerezolvate

Problema refugiatilor si cea a imigrantilor din motive economice este extrem de controversata in majoritatea statelor europene occidentale, unde sentimentul anti-imigratie este in crestere, presupunandu-se ca politicienii trebuie sa fie duri in privinta “asa-zisei probleme” a azilantilor.

In Vest este cel mai bine?

Disputa diplomatica dintre Serbia, Macedonia si Belgia, de la inceputul anului 2010, cand Bruxelles-ul s-a vazut silit sa ameninte ca va revoca acordurile de libera circulatie cu ambele tari, a fost doar una dintr-un sir de dispute pe tema controlarii fluxului de imigranti din estul Europei spre Vest. Nu este deloc surprinzator ca imigrantii doresc sa ajunga intr-o tara ca Belgia, indiferent daca pe baza unor cereri de azil  indreptatite sau false, date fiind beneficiile de care azilantii profita din momentul in care au pus piciorul in aceasta tara.

La fel ca si Grecia, Belgia primeste mii cereri de azil. in anul 2010, 19941 de imigranti au cerut statut de refugiati, iar alti 13493 au cerut azil in Belgia numai in primele sapte luni ale anului 2011.

Cu toate acestea, in general, imigrantii sunt cazati imediat fie in centre de primire specializate, fie in centre de urgenta, precum cazarmi transformate temporar in adaposturi, sau in moteluri si hoteluri ieftine.

in medie, cererile de azil vor fi solutionate in sase luni, existand ulterior posibilitatea unui recurs. Dupa patru luni petrecute in aceasta tara, indiferent de statutul oficial, azilantii pot urma cursuri de integrare si de limba.

“Sunt foarte multumit pentru ca, repede, in termen de sase luni, am primit un statut legal”, declara Asadulah Peimany, un afgan de aproximativ 35 de ani, care locuieste in Belgia de un an.

“Tarile trebuie sa adopte decizii rapide, chiar daca este vorba despre respingerea cererilor, pentru ca oamenii trebuie sa stie ce le rezerva viitorul”, spune el.

 
Spre deosebire de Bulgaria si Grecia, Belgia a dezvoltat programe complexe de orientare sociala care le ofera informatii imigrantilor despre diverse institutii si beneficii, despre legislatie si tara in general.
 
 
Pentru a atenua problemele financiare, in 2010 Belgia a doptat o lege noua care le permite solicitantilor de azil sa lucreze legal si, prin urmare, sa se intretina, dupa sase luni de sedere in tara, chiar daca cererea lor nu a fost inca solutionata.

In concordanta cu legislatia Uniunii Europene, in general, Belgia nu ii incarcereaza pe imigrantii ilegali. Singurii tinuti in centre de detentie sunt cei prinsi la granita, pentru ca se considera ca practic nu au apucat sa intre in tara.

“Acestia reprezinta o minoritate, cei mai multi solicitanti de azil se predau autoritatilor in interiorul tarii …. [cei prinsi la granita] pot fi retinuti pentru cel mult doua luni, dar procedurile administrative sunt rapide si decizia trebuie luata in cel mult doua saptamani”, spune Tristan Wibault, avocat al Comitetului pentru Ajutorarea Refugiatilor din Belgia.

Dupa decizia initiala luata in decurs de doua saptamani, cazul poate fi inchis in termen de doua luni, cand solicitantul fie este deportat, fie primeste dreptul de a ramane.

Integrare in loc de detentie

Spre deosebire de Bulgaria si Grecia, Belgia a dezvoltat programe complexe de orientare sociala care le ofera informatii imigrantilor despre diverse institutii si beneficii, despre legislatie si tara in general. Se ofera cursuri in 15 limbi, printre care engleza, rusa, farsi si araba.

incurajarea voluntariatului in randul imigrantilor - inclusiv in randul solicitantilor de azil – este parte integranta a sistemului belgian.

“Succesul integrarii noilor veniti porneste de la o initiativa ieftina - organizarea muncii voluntare. ii ajutam pe participantii la cursurile noastre sa lucreze ca voluntari, astfel incat sa invete limba si sa stabileasca contacte. Oamenii vad ca se straduiesc si atunci le ofera mai usor un loc de munca”, spune Eric de Jonge, directorul Centrului de Integrare BON din Bruxelles.

Sistemul belgian este un model de buna practica, dar este costisitor.

Numai in zona flamanda exista opt centre de integrare, fiecare dintre ele avand nevoie de 4 milioane de euro anual.

“Noi [guvernul flamand] cheltuim cam 50 de milioane de euro anual pentru integrarea strainilor … impartiti la cei 41000 de beneficiari ai programelor anual, nu este chiar atat de mult”, spune Leen Veraest, directoare adjuncta a serviciului de integrare al guvernului flamand.

Desi subliniaza importanta cursurilor, ea se grabeste sa adauge ca nu au suficiente fonduri pentru a oferi cursuri tuturor.

Romania este mai avansata


Romania este o alta tara care aspira la Spatiul Schengen si care, in prezent, primeste un numar de cereri de azil similar cu cel din Bulgaria vecina.

Totusi, Bucurestiul este mai bine pregatit sa primeasca azilanti, avand in vedere ca tara detine cinci centre de primire in regim deschis, care pot adaposti simultan 1200 de oameni.

Desi rata de respingere a azilantilor este mare, Romania garanteaza un statut de toleranta, astfel incat azilantii, ale caror cereri nu pot fi solutionate si care nu pot fi nici deportati, pot primi permisiunea de a ramane in tara pentru o perioada nedefinita.

Romania este totodata cu cativa pasi inaintea Bulgariei si in privinta integrarii, potrivit unui sondaj MIPEX (Migrant Integration Policy Index) realizat de Consiliul Britanic.

MIPEX subliniaza ca, spre deosebire de Sofia, Bucurestiul le permite azilantilor un oarecare acces pe piata
 
“Dupa aderarea la Schengen, nu ne asteptam la o crestere a numarului de cereri. Romania este o tara saraca si, din acest motiv, ea nu este o atractie pentru imigranți”
 
 
muncii atata vreme cat se afla acolo de un an. in plus, imigrantii pot primi cetatenie romana fara sa renunte la nationalitatea lor.

Desi toate acestea suna foarte bine, in cazul aderarii la Schengen, Romania nu este amenintata sa primeasca un numar de azilanti si de imigranti similar cu cel din Bulgaria. Prin pozitia sa geografica, aceasta tara nu ar deveni tinta imigrantilor clandestini care intra in Europa venind din Turcia.

“Dupa aderarea la Schengen, nu ne asteptam la o crestere a numarului de cereri. Romania este o tara saraca si, din acest motiv, ea nu este o atractie pentru imigranți”, declara Carolina Marin, avocata care lucreaza la Biroul ONU pentru Refugiati din Bucuresti si pentru AEQUITAS, o organizatie neguvernamentala care se ocupa de solicitantii de azil din Romania.

in plus, profilul imigrantilor din Romania difera mult de cel al acelora din Grecia si Bulgaria. Cei mai multi imigranti, inclusiv solicitanti de azil, provin din foste republici sovietice, precum Moldova si Ucraina.

Romania pare sa ramana o destinatie de tranzit pentru majoritatea imigrantilor care incearca sa ajunga in Occident.

“Cred ca cei mai multi imigranti ilegali vor incerca sa treaca prin Romania fara sa fie inregistrați”, estimeaza Andreea Mocanu, consilier juridic la Consiliul National pentru Refugiati.

Traficantii ii pacalesc pe graniceri

intre timp, Sofia insista sa adere la Spatiul Schengen, pretinzand ca, altminteri, ar insemna ca Bulgaria este considerata efectiv drept o membra a Uniunii Europene de mana a doua.

Totusi, atata vreme cat Bulgaria se limiteaza la a-i opri pe imigranti sa ii traverseze frontiera si nu pune la punct un sistem solid prin care sa gestioneze fluxul imigrantilor, pare inevitabil ca ea sa esueze in eforturile de a-i impiedica pe eventualii refugiați sa ajunga in Occident.

“Experientele anterioare demonstreaza ca ridicarea unor ziduri si intarirea controlului la frontiere nu sunt masurile cele mai adecvate pentru a solutiona problema refugiatilor si a imigranților – pur si simplu, traficantii vor gasi alte cai prin care sa aduca oameni in Europa”, declara Mauro Longo, regizor si activist asociat al organizatiei European Alternatives, cu sediul la Londra, care initiaza conferințe, festivaluri de arta si simpozioane pe tema refugiatilor la nivel mondial.

A sosit timpul ca Bulgaria sa inlature cu adevarat deficientele sistemului, afirma Lorenzo Marsili, directorul organizatiei European Alternatives, care recomanda ca Sofia sa aplice rapid procedurile necesare prin care refugiatii sa poata fi integrati.

in caz contrar, “Bulgaria va ajunge in aceeasi situatie cu Grecia”, avertizeaza el si, cu siguranta, bulgarii nu sunt pregatiti pentru asa ceva.

Juliana Koleva este jurnalista la Sofia. Acest articol a fost realizat in cadrul programului Balkan Fellowship for Journalistic Excellence, initiat de Robert Bosch Stiftung si ERSTE Foundation in colaborare cu Balkan Investigative Reporting Network (Rețeaua Balcanica pentru Jurnalism de Investigație).




















1237 vizualizari

  • 0 (2 voturi)    
    piata omonia (Miercuri, 9 noiembrie 2011, 22:56)

    ginel [anonim]

    Piata omonia e plina de greci care vand iarba bine merci sub ochiul binevoitor al politie.
  • +2 (2 voturi)    
    bravo lor (Joi, 10 noiembrie 2011, 0:04)

    Paleopterix [utilizator]

    Asta ar trebui sa faca sau sa fi facut si restul de tari din vest. Acum nu am fi in situatia ca Europa de Vest sa fie in curand majoritar musulmana. Bravo bulgarilor, rusine celorlalti care au semnat sentinta de moarte civilizatiei europene.
  • +2 (2 voturi)    
    inca ceva (Joi, 10 noiembrie 2011, 0:07)

    Paleopterix [utilizator]

    E ceva de domeniul absurdului! Deci o cerinta pentru Schengen e tocmai sa primim fara discriminare absolut orice nenorocit de terorist islamist care cere azil? Asta sporeste siguranta spatiului Schengen? Acolo vreo sa ajungem, sa ne umplem si noi de marocani, algerieni si alte natii retardate, care nu stiu decat sa faca plozi cu nemiluita si sa traiasca cu ajutoare de la stat pentru copii? Asta vrem? Daca e asa, la dracul cu Schengen!


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version