Sociologul Mircea Kivu spune intr-un interviu pentru HotNews.ro ca "principalele probleme ale recensamintului au fost erorile de comunicare", dand ca exemplu atat declararea CNP-ului, cat si campania aproape inexistenta de informare a publicului. Referitor la rezultate, Kivu spune ca se asteapta ca numarul celor care-si declara apartenenta la etnia roma sa creasca de la 500.000 (precedentul recensamant) la circa 750.000, numar "departe de estimarile specialistilor".

Descarca fisierul audio in format MP3

Principalele probleme organizatorice:

• Au fost multe situatii in care unele persoane nu au putut fi gasite deloc.

• Au existat in anumite localitati probleme cu identificarea unor gospodarii care nu au adresa precisa.

• Si nu in ultimul rind au fost acele ambiguitati de formulare a unor intrebari din chestionar carora unii recenzori nu le-au dat intotdeauna de cap.

• Cred ca principala problema a acestui recensamint au fost erorile de comunicare. Au fost foarte multe si ma tem ca vor impieta asupra rezultatelor.

• Ma tem ca daca am facut economie la comunicare, s-ar putea sa avem costuri mult mai mari ulterioare, spre exemplu intr-o posibila prelungire a perioadei de recensamint.

• Comparind cu ce s-a intimplat acum 9 ani, comunicarea prin mass-media a fost extrem de redusa. Atunci vedeam spoturi pe toate posturile de televiziuni. Mai e vorba de asigurarea unitatii de mesaj. Or, tocmai asta e problema: au aparut mesaje contradictorii din partea reprezentantilor institutiei.

• Spre exemplu, faptul ca abia dupa 2 zile s-a corectat afirmatia eronata a purtatorului de cuvint al INS privind CNP e clar o deficienta de comunicare.

• Cred ca a mai fost o problema si la nivelul instruirii recenzilor. Stim ca multi au trebuit inlocuiti pe ultima suta de metri si nu este clar in ce masura au primit un instructaj ca la carte.

• Daca in 1930 am avut un recensamint care a fost dat exemplu in toata Europa ca nivel de profesionalism, de data aceasta nu e cazul.

S-au temut familiile celor plecati in strainatate sa-i declare?

• Sigur, este o problema. De fapt este o problema mai generala: aceea ca unele persoane s-au temut ca declarind unele informatii ar putea suferi unele repercusiuni. Adica nu s-a inteles destul de clar ca informatiile de la recensamint nu sint utilizate in scop un alt scop de catre autoritatile statului.

• In privinta persoanelor aflate in strainatate este o informatie care se inregistreaza pentru prima data. Probabil ca este normal ca gradul de aproximare al rezultatelor obtinute sa fie mult mai mare decit la alte intrebari. Este un inceput, este un experiment la nivel european. Probabil ca la recensamintele viitoare se va ajunge la o formula mai precisa.

Care va fi populatia totala?

• Daca e vorba de populatia cu domiciliul, cu resedinta in Romania, probabil ca ea va scadea sub 20 de milioane. Stim din diverse estimari ca sint cel putin 2 milioane de romani care muncesc in UE. Or, scazind aceasta cifra din cele 21 de milioane care sint cunoscute in momentul de fata, rezulta in mod evident un numar sub 20 de milioane.

S-au temut si la acest recensamint romii sa-si declare etnia?

• Aceasta retinere a populatiei rome de a-si declara identitatea este un fenomen mai vechi. Stim ca si la recensamintul de acum 9 ani s-au declarat aproximativ 500.000 de romi, iar estimarile specialistilor tind spre cifre de cel putin trei ori mai mari.

• Ma astept in acest an sa inregistram un numar ceva mai mare de romi, deci sa scada numarul celor care au retinerea de a-si declara identitatea etnica, dar ma tem ca nu ne vom apropia nici de data aceasta de alte estimari.

• Ma astept ca la acest referendum sa de declare undeva in jur de 750.000 de romi.