Furturi de telefoane mobile, furturi la bancomate, furturi de masini-acestea sunt faptele comise cel mai des de infractorii romani din Franta. O spune intr-un interviu la RFI subcomisarul de politie Catalin Chiriac, atasat de Afaceri Interne la ambasada Romaniei la Paris. In opinia sa, cifra avansata de oficialii francezi privind infractiunile comise de romani este "oarecum abstracta si nu prezinta imaginea reala a delincventei, in general".

Reporter: Franta difuzeaza cifre foarte precise ale delincventei romanesti de aici. Ofiterii de legatura detasati la Paris si/sau dvs. puteti confirma realitatea acestora?

Catalin Chiriac: In referire la aceste cifre "foarte precise", trebuie mentionat inca de la inceput faptul ca vorbim despre trei situatii distincte: statisticile relative prezentate de Politie si Jandarmerie, cele mai mediatizate si care au ca baza interpelarile zilnice cu autori romani, statisticile justitiei franceze, care au o nota concreta, fundamentate de hotararile definitive de condamnare pronuntate impotriva cetatenilor romani, respectiv statisticile din raportul anual publicat de Observatorul National al Delincventei si Raspunderii Penale (ONDRP), statistici care pot fi interpretate diferit, deoarece comaseaza statisticile politienesti si cele din justitie, respectiv declaratiile victimelor referitor la nationalitatea prezumtiva a autorilor necunoscuti.

In concluzie, subiectul cifrelor este foarte vast si dificil de interpretat, intrucat, spre deosebire de alte tari europene, legile nationale franceze si in special Comisia Nationala de Informatica si Libertati (CNIL), nu permit crearea de baze de date privind infractionalitatea avand ca si criterii de cautare cetatenia, etnia, etc.

Avand in vedere aceste restrictii, autoritatile franceze au motivat cu ocazia intalnirilor bilaterale ca cifrele prezentate au fost extrase din bazele de date apartinand Politiei si Jandarmeriei franceze "cu penseta", pentru fiecare perioada de referinta, precizandu-se ca instrumentul folosit in cazul de fata este o metoda index, folosita inca din anul 1972.

Rep.: De unde ar proveni diferentele de cifre?

C.C.: Practic, in toate sistemele nationale exista incoerente intre numarul persoanelor retinute de Politie si numarul de condamnari pronuntate in justitie. In acest sens, interpelarile autoritatilor judiciare reprezinta o cifra oarecum abstracta si nu prezinta imaginea reala a delincventei, in general, decat daca aceste fapte constatate preliminar ar fi avut si o urmare concreta in justitia franceza, printr-o solutie pronuntata definitiv de instantele de judecata. In argumentarea acestei situatii, ne raportam si la numarul de cetateni romani aflati in detentie, maxim o mie, numarul total al detinutilor din penitenciarele franceze cifrandu-se la aproximativ 60 de mii de persoane. La o prima analiza, cifrele mediatizate privind delincventa romaneasca in Franta nu ar putea fi considerate, in totalitate, ca si infractiuni constatate, ci doar fapte aflate intr-o faza de prima sesizare, iar catalogarea acestora ca infractiuni este exclusiv atributul justitiei.

Totodata, daca ne raportam doar la statistici procentuale si nu cifre individuale (persoane, recidivisti si fapte), nu putem sa avem certitudinea ca aceasta crestere semnalata nu ar fi decat o problema de forma si nu de fond.

Conform acelorasi statistici politienesti, numarul total al faptelor constatate avand ca potentiali autori cetatenii romani, raportat la numarul total de fapte constatate anual, reprezinta un procent de aproximativ 1,2%, respectiv de 6% din totalul numarului de fapte constatate si savarsite de autori straini.

Rep.: Cum evolueaza in opinia romanilor aceste statistici? Sunt in crestere, stagneaza, scad?

C.C.: Avand in vedere competentele teritoriale, autoritatile romane nu pot evalua criminalitatea de pe teritoriul altui stat, decat raportat strict la cazurile care ne sunt puse la dispozitie de autoritatile straine. In cazul de fata, cooperarea politieneasca intre cele doua tari este foarte apreciata de partea franceza, atat prin schimbul de date si informatii prin canalele consacrate, cat si prin prezenta in sanul serviciilor judiciare franceze a unui numar de 16 politisti romani.

Legat de evolutia acestor statistici privind delincventa de origine romana pe teritoriul francez, interesant este insa si punctul de vedere al Observatorului National al Delincventei si Raspunderii Penale (ONDRP), creat in anul 2003 de ministrul de Interne din acea perioada, dl. Nicolas Sarkozy, organism independent de autoritatile de Politie si Jandarmerie franceze, insa aflat inca de la infiintare in subordinea directa a ministrului francez de Interne si relativ recent trecut in subordinea directa a primului-ministru. Poate ar fi interesant de aflat si punctul de vedere al acestui organism.

Infractorii romani din Franta, implicati in mica delincventa

Rep.: Ce tip de infractori si infractiuni sunt comise de romani?

C.C.: In materie de delincventa, conform Codului Penal francez exista trei categorii de infractiuni: atingerile aduse bunurilor si aici vorbim de furturi de telefoane portabile, furturi la bancomate, furturi de masini etc., atingerile aduse persoanelor fizice prin talharii, omucideri, etc., respectiv escrocherii economice si financiare.

In ceea ce priveste infractiunile si infractorii de origine romana, conform situatiilor prezentate, se poate observa ca marea majoritate a faptelor semnalate se incadreaza in prima categorie. Practic, este vorba de mica delincventa, foarte rare fiind cazurile de talharii, avand ca autori cetatenii romani. Totusi, aceste infractiuni care pot parea insignifiante deranjeaza atat cetatenii francezi, cat si turistii straini, foarte multe plangeri fiind inregistrate impotriva minorilor romani, fata de care justitia franceza este foarte permisiva.

Rep.: Care sunt locurile cele mai "frecventate" de infractorii romani?

C.C.: Zonele aglomerate, cu precadere marile obiective turistice din regiunea pariziana sunt cele mai frecventate de infractori si aici nu vorbim doar de autorii romani. Daca vorbim despre infractori. Daca ne raportam la faptele de cersetorie, trebuie precizat ca simpla cersetorie nu este considerata infractiune, conform legislatiei franceze, decat daca se probeaza ca aceasta activitate ilegala se desfasoara in banda organizata.

• Continuarea pe www.rfi.ro