"Gasesc utila introducerea testelor de integritate ca masura administrativa in randurile functionarilor publici. Cand zic test de integritate ma refer la simularea unei situatii reale intalnita in general in activitatea unui functionar public si vedem daca isi face sau nu datoria. Daca s-ar cunoaste despre aceste teste, ar fi deja un factor descurajant", a declarat directorul general al Directiei Generale Anticoruptie (DGA), Janica Arion-Tiganasu, in cadrul unei dezbateri referitoare la noua Strategie Nationala Anticoruptie, dezbatere organizata luni, 3 octombrie, de catre Ministerul Justitiei si Alianta pentru o Romanie Curata. Dezbaterea a vizat si aspecte referitoare la educatia anticoruptie, la transparenta institutionala si la finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale.

Janica Arion-Tiganasu, directorul DGAFoto: Hotnews

La dezbaterile de luni au luat parte secretarul de stat in Ministerul Justitiei, Alina Bica, Cornel Virgil Calinescu, director in Ministerul Justitiei, presedintele C.N.S. Cartel Alfa, Bogdan Hossu, directorul Directiei Strategii Guvernamentale in SGG, Lelia Oanta, directorul general al Directiei Generale Anticoruptie (DGA), Janica Arion-Tiganasu, fostul consilier prezidential Peter Eckstein Kovacs si reprezentanti ai unor organizatii neguvernamentale.

Cornel Virgil Calinescu, director in Ministerul Justitiei si coordonatorul strategiei anticoruptie, a precizat ca noua Strategie Nationala Anticoruptie (SNA) nu poate sa aduca noi institutii sau o legislatie noua, "dar putem pune accent pe implementare prin instrumentarul de masuri preventive care se regaseste in anexa la aceasta strategie, instrumentar care enumera toata legislatia anticoruptie in vigoare, dar deficitara in implementare".

Dezbatere privind Strategia Nationala Anticoruptie

Foto: Hotnews

"Strategia asta aduce nou o schimbare de abordare, spunem noi, pentru ca suntem obisnuiti sa asteptam rezultate de la DNA, de la ANI, asteptam ani de inchisoare, insa uitam sa ne uitam in institutiile noastre. Uitam sa dam valoare masurilor administrative, sa dam valoare activitatii corpurilor de control. Aceasta schimbare se poate tocmai prin asumarea institutiilor, a problematicii integritatii. La nivel de institutii, problematica integritatii nu este asumata mai mult de discurs public", a precizat Calinescu.

Alina Mihaela Bica, secretar de stat in Ministerul Justitiei, a spus, la randul ei, ca noua SNA va contura un mod de gandire proactiv, fata de atitudinea reactiva de pana acum.

"Primul lucru pe care l-am stabilit este ca strategia aceasta trebuie sa fie o altfel de abordare, sa puna accent pe partea de preventie, cunoastere si disciplinare, si mai putin pe partea de sanctionare si constrangere din partea statului. Nu mai vrem sa fim reactivi. Trebuie sa fim proactivi. Partea de recuperare a bunurilor provenite din savarsirea unor infractiuni, de protectie a avertizorilor de integritate, de achizitii publice trebuie sa reprezinte aspecte importante pe care sa se focalizeze actuala strategie", a declarat Alina Mihaela Bica, secretar de stat in Ministerul Justitiei.

Seful Directiei Generale Anticoruptie: Ar fi utila introducerea de teste de integritate. Daca s-ar sti de ele, ar fi deja un factor descurajant

In cadrul dezbaterii de luni de la Ministerul Justitiei de luni, 3 octombrie, s-au discutat mai multe aspecte din cadrul SNA si anume: evaluarea riscurilor si vulnerabilitatilor in cadrul institutiilor publice, despre educatia anticoruptie, despre transparenta institutionala si despre finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale.

Una dintre propunerile inaintate care a starnit o discutie mai lunga a vizat oportunitatea introducerii de teste de integritate in toata administratia publica. Propunerea a venit din partea directorului general al Directiei Generale Anticoruptie (DGA), Janica Arion-Tiganasu.

Janica Arion-Tiganasu

Foto: Hotnews

Janica Arion-Tiganasu, director general DGA:

• "Vizavi de obiectivul numarul unu, cel legat de introducerea metodologiei de evaluare a riscurilor si vulnerabilitatilor. DGA experimenteaza deja de un an de zile si a realizat acest studiu pe componentele din cadrul MAI. Am identificat la nivel de loc de munca sau compartiment care sunt riscurile si vulnerabilitatile si acum sutnem in etapa in care facem pasi pentru a limita aceste riscuri si de a elimina vulnerabilitatilor.

• Gasesc utila, pentru acest obiectiv, introducerea testelor de integritate ca masura administrativa care poate determina o anumita atitudine in societate si, mai ales, in randurile functionarilor publici - testul de integritate, ca masura prevenitva, finalizata cu o masura disciplinara, eventual la indemana managerilor.
  

• Cand zic test de integritate ma refer la simularea unei situatii reale intalnita in general in activitatea unui functionar public si vedem daca isi face sau nu datoria. Sa aplicam aceasta masura doar acolo unde intalnim vulnerabilitati, vulnerabilitati stabilite prin intermediul cetatenilor.

• Totul porneste de la semnalari de la cetateni, iar apoi noi aplicam acest test. Este practicata o astfel de masura si in tarile din UE. Numai faptul ca daca s-ar cunoaste despre aceste teste, ar fi un factor descurajant.

• Noi am implementat deja in trecut teste de integritate. Cei care le-au picat au fost inlaturati din sistem, fara sa mai ajunga pe masa unui judecator. In schimb, dupa actiunile noastre in vami, cu cei care sunt trimisi in judecata, ei nu pot fi dati afara pana la ultima decizie irevocabila a unei instante.

Seful DGA: Este mult mai ieftin pentru stat sa concedieze functionarii vulnerabili la actele de coruptie, decat sa fie intocmite dosare penale

Arion-Tiganasu a precizat ca din punct de vedere al resurselor, este mult mai ieftin pentru stat sa concedieze functionarii vulnerabili la actele de coruptie, decat sa fie intocmite dosare penale, pentru ca acestea din urma ajung in instanta, presupun costuri financiare mari, dureaza mult pana la o sentinta si nu se stie daca dosarul se termina cu vreo condamnare, timp in care functionarul ramane angajat.

Directorul DGA a mai spus ca in ultimul an peste 100 de functionari au denuntat fapte de coruptie si au refuzat sa ia mita, acesta situatie fiind urmarea directa a aplicarii acestor teste de integritate.

"Cred ca este totusi o problema la nivelul legislatiei noastre pentru ca in momentul in care un functionar, pe un astfel de test, accepta conduita nepotrivita, automat el se califica drept subiect activ intr-o infractiune asa cum este reglementat in codul penal. Poate ar trebui sa gandim o modificare legislativa in acest sens", a spus in replica secretarul de stat din Ministerul Justitiei, Alina Mihaela Bica.

Dan Mihai, avocat care ofera consultanta Aliantei pentru o Romanie Curata a declarat ca "se poate prevedea in lege o dispozitie cum ca nu constituie infractiune fapta savarsita in cadrul unui test de integritate. Nu trebuie sa intre automat in penal o persoana care este supusa unui test de integritate. Acest lucru poate fi prevazut foarte clar de legiuitor fara sa existe niciun fel de probleme. Atunci s-ar putea atrage raspunderea disciplinara a persoanei care a picat acest test de integritate".

"Cred ca ar avea un rol preventiv extraordinar aceasta masura aplicata la intreg cadrul legislativ. Foarte putini s-ar mai expune acestui risc, ma refer in special la mica coruptie. Daca intradevar vrei sa faci ceva eficient, atunci o astfel de masura este dintre cele mai importante", a mai spus avocatul Dan Mihai.

Stefan Vlaston, presedintele EDU-CER: M-as fi asteptat ca un criteriu in evaluarea si in clasificarea universitatilor sa fi fost aspectul de integritate

Un alt subiect intens abordat a fost domeniul educatiei privind anticoruptia, incepand de la exemplul personal al profesorilor in fata elevilor si terminand cu diverse materii ce ar putea fi predate in scoli si facultati si care trateaza subiectul coruptiei.

Stefan Vlaston, presedintele Asociatiei EDU-CER, membrul fondator ACR:

Stefan Vlaston

Foto: Hotnews

• In scoli exemplul personal este decisiv pentru ca la elevi nu poti sa mergi cu "sa faci ce zice popa, nu ce face popa". La copii exemplul personal al dirigintelui sau al profesorului este decisiv. E posibil sa schimbam comportamentul a unor sute de mii de cadre didactice care traiesc intr-o mentalitate ce vine din multi ani in urma? E posibil daca vom alege oameni integri la conducerea institutiilor de invatamant. Exact acum urmeaza alegerile de directori. Vor avea taria colectivele din scoala sa aleaga oameni integri? Pot parintii sa preseze sa aiba in scoala o atmosfera corecta?

• Vara aceasta am avut un experiment cu BAC-ul. Iata ca Ministerul si Inspectoratele au putut sa organizeze un examen cat de cat corect. A fost un cutremur provenit de la o institutie in care oamenii si-au zis ca nu mai tine ca in anii trecuti. Din informatiile mele se desfasoara anchete in judetele unde s-au inregistrat procente neverosimile, vezi cazul Mehedinti. S-ar putea ca aceste anchete sa se termine cu dosare penale si anulare de teze. Ar fi un semnal nemaipomenit pentru restul din tara angrenati in astfel de examene.

• M-as fi asteptat ca un criteriu in evaluarea si in clasificarea universitatilor sa fi fost si acest aspect de integritate. Ei bine, niciun criteriu nu se referea la numarul de plagiate, de nepotisme. In continuare s-ar putea sa apara o ierarhie a liceelor, sa zicem. Nu stiu in referentialele ARCIS-ului si ARACIP-ului sa existe criterii si standarde referitoare la integritate. Si foarte rau.

• Urmeaza acum formarea initiala a cadrelor didactice cu masterate educationale. Ar fi foarte bine sa se puna filtre de acces la aceste masterate care sa tina cont de integritate. Ai fost condamnat vreodata, nu vii la un master educational. Cum sa faci tu educatie cu elevii cand dumneata nu te-ai educat pe tine insuti?

• Ar fi bine ca in cadrul acestor masterate sa fie cursuri destinate special comportamentului si integritatii.

• As vedea o disciplina la gimnaziu numita "Educatie pentru societate", iar la liceu "Educatie europeana". Sa punem accent pe comportament civic, sa punem accentul pe ierarhizarea axiologica, pe valori. Sa vorbim cu copiii despre legislatie, ce insemana sa respecti legislatia si ce inseamna sa nu o respecti, informatii despre legislatie. Astfel de discipline sa-si puna amprenta ca la iesire sa avem un tanar care sa se integreze si sa nu ia modele de pe ecran.

Razvan Bobulescu, presedintele sindicatului Alma Mater:

• Acolo unde educatie nu e, nimic nu e. Din punctul de vedere al strategiei, am dat o mare atentie cresterii Obiectivului general 2, cel cu educatia anticoruptie. Dupa parerea mea sunt doua cauze principale: lacomia si foamea. Ce facem cu foamea? Aici e mai greu de rezolvat. E greu de infierat un profesor care a luat o atentie, un parfum sau o floare.

• Legea Educatiei este una dintre legile care combat coruptia, dar e in contradictie putin cu Codul Muncii. Trebuie sa vedem cum putem sa aplicam draconic niste pedepse. Chestia asta cu prezumtia de nevinovatie ne cam impiedica. In ciuda faptului ca, de exemplu, apare un filmulet cu un profesor care a agresat sexual o studenta. Pai domnule, ce dovezi mai vrem sa ne tot plimbam prin justitie? In mod normal asta trebuie dat afara imediat din sistem.

• Educatia e totul. Exemplul personal trebuie sa-l dea fiecare profesor. Dar si studentii trebuie sa dea exemple, sa nu mai copieze.

Bogdan Hossu, presedinte Cartel Alfa: Una dintre problemele justitiei este ca inspectia judiciara este sub CSM. Ar trebui facuta complet independenta, nu politizata

Alte aspecte abordate in cadrul dezbaterii au vizat domeniul economic sau cel judiciar. Despre aceste aspecte a discutat Bogdan Hossu, presedintele Cartel Alfa.

"Problema cu coruptia are mai multe aspecte. Unul din planurile care nu este atins este problema coruptiei din sistemul economic. Discutam de functiile publice inalte care desemneaza conducatori de unitati cu caracter bugetar si care au un impact mai mare decat coruptia din sistemul educational care perverteste viitorii cetateni ai tarii", a precizat Hossu.

"A doua problema care nu se vede este neimplicarea partenerilor sociali sau a unor institutii de sesizare. Singura institutie de sesizare a ramas DNA. Dar, cu regret, DNA-ul are rapoarte care au eficienta zero. DNA nu da urmarire la sesizarile sindicatelor. Cum e posibil ca o intreprindere de stat cu caracter de monopol sa aloce 10% din bugetul propriu pentru publicitate? Ma refer la CFR. In raport cu ce? Ca nu exista alt operator privat cu care sa faca concurenta", a mai spus Hossu.

Presedintele Cartel Alfa a abordat apoi si problema justitiei: "Cu respect, una dintre problemele justitiei este ca inspectia judiciara este sub CSM. Ar trebui facuta complet independenta, nu politizata. Sa nu mai primim raspunsuri de genul: judecatorii se extenueaza muncind, deci pe motivul acesta nu respecta legea. Este inadmisibil ca acelasi complet de judecata, in termen de 3 saptamani, pe doua cauze identice, sa dea doua solutii contrare".

Alina Mungiu-Pippidi, presedinte SAR: Autoritatile fac mai putine rapoarte de activitate ca in urma cu 2-3 ani

Un alt aspect pe care s-a axat dezbaterea a vizat transparenta institutionala.

"Nu exista instructiuni clare pentru sectorul de stat care a ajuns sa faca rapoartele de activitate mai putine ca in urma cu 2-3 ani. In acest moment avem o majoritate de autoritati care nu fac acest raport dupa ce in 2007 60% dintre autoritati il faceau. Nu le mai fac pentru ca nu le controleaza nimeni", a declarat Alina Mungiu-Pippidi, presedinte Societatea Academica Romana (SAR).

Lelia Oanta, director in cadrul Directiei de Strategii Guvernamentale, SGG, a precizat ca reforma administrativa si lipsa de fonduri afecteaza modul in care institutiile se pot ocupa de rezolvarea problemelor de informare publica.

"Noi monitorizam legile transparentei. Suntem un departament de 5 persoane si de doi ani de zile nu avem alocati niciun leu. Fluxul de persoane din cadrul ministerelor care erau responsabile cu inaintarea rapoartelor de activitate catre noi, in urma reformei in administratia publica, au plecat majoritatea. Nu am mai avut bani de training si de seminare periodice. Pe acest fond, am incercat totusi sa ne facem activitatea pe www.publicinfo.gov.ro unde avem postat raportul nostru pe anul 2010", a spus Lelia Oanta.

"Raportul pe 2010 ne arata ca 96% din totalul solicitarilor adresate autoritatilor publice au fost rezolvate. (...) Este foarte mult de lucrat la site-urile fiecarui minister, ce sa mai vorbim de administratia locala. Nu exista de multe ori un buton de transparenta. Le-am sugerat sa le faca mult mai vizibile toate aceste informatii", a mai precizat Oanta.

Peter Eckstein Kovacs, senator: Campaniile electorale ar trebui finantate exclusiv, de la bugetul de stat

Un ultim subiect atins a fost sistemul politic ca factor de coruptie prin modul de finantare al partidelor si a campaniilor electorale.

Peter-Eckstein-Kovacs

Foto: HotNews.ro

Peter Eckstein Kovacs, senator UDMR de Cluj, fost consilier prezidential pe tema minoritatilor nationale:

• Cred ca este clar ca partidele politice sunt vazute ca cele mai corupte institutii din Romania. O problema este legea partidelor care prevede finantarea partidelor. In sine, sistemul care este acum poate sa fie si unul acceptabil. In conditiile votului uninominal, cam 70% dintre candidati nu stiu daca vor intra sau nu. Este clar ca cei care vor sa cotizeze, sa finanteze in mod substantial la partid, vor avea sanse de a accede in Parlament.

• Aici o solutie ar fi ca din sursele de finantare a partidelor sa fie scoase donatiile de la persoanele fizice si astfel, probabil, partidele ar fi mai putin vulnerabile.

• A doua problema este cea a campaniilor electorale. O sursa foarte importanta de coruptie in tara este strangerea de fonduri de catre partide pentru campanii electorale. Este de notorietate ca foarte multi conducatori de institutii care sunt pusi in functie au o sarcina de a colecta bani pentru partid.

• Presedintele Traian Basescu a avut la un moment dat o interventie care spunea ca aceste campanii ar trebui finantate in principal, eu zic chiar si exclusiv, de la bugetul de stat. Pentru ca aici ar trebui operate cateva masuri restrictive. Cate bannere poti pune intr-o comuna, cate intr-un oras. Costurile ridicate de la campaniile electorale provin de la promovarea pe media si afisajul stradal.

• As propune ca aceste cadouri electorale, in prezent permise, pixuri, brichete, sa fie interzise cu desavarsire. Acest fenomen de cumparare a votului prin diverse produse a devenit o plaga.

• Cred ca propunerea Monicai Macovei de a prevedea un termen de 48 de ore pentru a solutiona cererea de a ridica imunitatea parlamentara este o propunere corecta.

• Eu as spune o cota obligatorie de 20% dintre parlamentari sa fie avocati. Este categoria cea mai libera, care cunoaste legislatia, care isi are rostul ei foarte mare in parlament.

• O ultima propunere, eu cred ca la voturile din parlament ar trebui intrebate mereu daca sunt persoane in conflict de interes la votarea unei legi. Intrebat si el se va abtine in mod automat la vot.

Monica Macovei propune ca imunitatea parlamentara sa fie ridicata in maximum 48 de ore de la primirea cererii

Monica Macovei

Foto: AGERPRES

Europarlamentarul Monica Macovei (PDL) propune modificarea regulamentelor Camerei Deputatilor si Senatului astfel incat procedura de ridicare a imunitatii parlamentare sa poata fi luata de plenul camerei in maximum 48 ore de la primirea unei cereri in acest sens si fara ca parlamentarii sa analizeze probele din dosar.

Monica Macovei scrie peblogul personal ca propunerea face parte din Strategia Nationala Anticoruptie 2011-2014, aflata in prezent in dezbatere publica. Europarlamentarul PDL mai cere ca votul parlamentarilor pentru ridicarea imunitatii sa fie in mod obligatoriu la vedere, "pentru ca electoratul sa vada cum voteaza alesii si pentru a evita ascunderea raspunderii in spatele votului secret, asa cum este acum".

Monica Macovei arata ca "Potrivit practicilor altor state UE, Parlamentul trebuie doar sa se asigure ca cererea de ridicare a imunitatii nu este determinata de declaratii sau actiuni politice ale parlamentarului, adica invinuirea penala nu este una inventata, ci se bazeaza pe indicii de comitere a unei infractiuni, iar acestea rezulta (sau nu) din cererea de ridicare a imunitatii facuta de procurori; daca sunt astfel de indicii, de pilda daca se face referire la ceea ce rezulta din interceptari telefonice, filmari sau rapoarte de control, martori, etc, este suficient pentru a se lua decizia ridicarii imunitatii, pentru ca existenta acestor indicii arata ca nu este un dosar inventat din motive legate de declaratiile sau activitatea politica a parlamentarului. Atat trebuie pentru ridicarea imunitatii, restul (analiza probelor acuzarii si apararii) este treaba procurorului sau/si a judecatorului."

Europarlamentarul democrat-liberal aminteste ca "Exista un astfel de proiect de lege pe rolul Camerei Deputatilor, initiat de Sulfina Barbu, Sever Voinescu si Raluca Turcan, la care am contribuit, acum trebuie numai facute eforturi pentru a fi adoptat si apoi promovat la Senat. Acest proiect aduce normele procedurale romanesti in acord cu cele mai bune practici din state UE. Consider ca aceasta trebuie sa fie propunerea MJ in noua sa strategie, asta daca isi ia raspunderea. Se poate face si un pas mai departe, ca in Germania, unde la inceputul fiecarei sesiuni parlamentare se decide ca toate cererile de ridicare a imunitatii se aproba automat si se revizuiesc numai daca ulterior apar elemente care indica ca a fost o acuzatie inventata."

Strategia Nationala Anticoruptie 2011-2014

Ministerul Justitiei a lansat in dezbatere publica pe 13 septembrie 2011 proiectul Hotararii de Guvern privind aprobarea Strategiei Nationale Anticoruptie 2011-2014. Potrivit Ministerului, documentele au fost elaborate dupa consultari preliminare derulate de catre Ministerul Justitiei incepand cu 15 aprilie 2011 cu reprezentanti ai institutiilor publice, mediului de afaceri si societatii civile.

Strategia asigura implementarea recomandarilor formulate de Comisia Europeana (CE), incorporand totodata recomandarile specifice formulate in Evaluarea independenta privind implementarea Strategiei Nationale Anticoruptie 2005-2007 si a Strategiei Nationale Anticoruptie privind Sectoarele Vulnerabile si Administratia Publica Locala pe perioada 2008-2010 in Romania, informa pe 13 septembrie un comunicat al MJ.

"Documentul preia domeniile identificate ca prioritati la nivelul UE in Comunicarea anticoruptie a CE: recuperarea bunurilor provenite din infractiuni, protectia avertizorilor de integritate, achizitiile publice, prevenirea si combaterea coruptiei politice, protectia intereselor financiare ale UE", potrivit Ministerului.

Strategia se axeaza pe patru obiective principale, fiecare avand la randul lui alte obiective specifice. Cele patru obiective majore sunt: Prevenirea coruptiei in institutiile publice; Cresterea gradului de educatie anticoruptie si Combaterea coruptiei prin masuri administrative si penale.

Strategia Nationala Anticoruptie 2011-2014 are doua anexe: Inventarul Masurilor Preventive si Proiectul planului de actiune.

Strategia Nationala Anticoruptie 2011-2014 poate fi consultata aici.