Femei insarcinate HIV pozitive au fost plimbate de la un spital la altul, pentru ca medici din spitale publice au refuzat sa le acorde asistenta medicala la nastere. Concluzia apartine studiului "Drepturile sexuale si ale reproducerii - Cazul femeilor care traiesc cu HIV in Romania", realizat de Centrul Euroregional pentru Initiative Publice (ECPI). Datele publicate de raport arata ca numarul nou-nascutilor din mame HIV pozitive a crescut de la 76 in anul 2007, la 205 in anul 2009.

„Desi am cerut sa imi faca avort, doi doctori m-au refuzat. Un domn doctor care m-a ingrijit de cand am fost internata mi-a spus ca nu imi face avort ca ‹nu vrea sa mor pe masa lui›. Apoi acest doctor a intrat in concediu si m-a preluat o doamna doctor. I-am spus si ei ca nu vreau sa pastrez sarcina. Doamna doctor mi-a spus prima data ca nu se ocupa de persoane seropozitive si apoi, dupa ce am insistat cu rugamintea sa imi faca avort, mi-a spus ca nu face avorturi in perioada sarbatorilor pentru ca este pacat.”

Marturia apartine unei tinere de 22 de ani, cu HIV. In august 2009, ea a hotarat sa isi puna un sterilet ca sa previna sarcinile nedorite. Cu toate acestea, in decembrie 2009, a aflat ca este insarcinata de opt saptamani si a dezvoltat si o infectie din cauza steriletului. Provenita din sistemul de protectie a copilului, tanara s-a mutat la majorat intr-un complex rezidential de tip familial pentru tinerii proveniti din sistemul de protectie a copilului, impreuna cu partenerul ei, si el din acelasi sistem. "Si eu si prietenul meu am semnat un contract de inchiriere in care ne-am obligat la trei lucruri pe perioada cat stam aici: sa lucram, sa ne luam tratamentul ARV si sa nu avem copii. Pentru mine ultima conditie pune o presiune destul de mare", a povestit tanara, citata de raport.

Presata de apropierea termenului legal pana la care se putea face avort si fiind perioada sarbatorilor, tanara impreunǎ cu asistenta sociala de la complexul rezidential a mers la policlinica de stat cu plata. "Nedeclarand statutul HIV, Ioana a obtinut asistenta medicala pentru avort electiv", arata studiul.

Principalele probleme cu care se confrunta femeile cu HIV in Romania

I. Refuzarea accesului la servicii de sanatate sexuala si a reproducerii

•  

  M-au mintit ca o sa fiu supravegheata la una-doua ore. Cand am avut nevoie sa beau apa pentru ca imi era foarte sete dupa anestezie, nu mi-a dat nimeni apa. Am stat singura pana a doua zi si nu am baut apa. Am cerut unei infirmiere care a trecut pe acolo si mi-a dat. Daca nu ai bani ca sa le dai sa fii tratata bine, nu te ingrijeste nimeni. Dupa un timp, cand a venit mama cu bani si le-am dat, m-au tratat mai bine. Numai medicii de garda treceau sa ma vada, insa si acestia doar bagau capul pe usa si spuneau: ‹A, stiu, femeia cu HIV!› si plecau mai departe fara sa ma consulte sau sa-mi vorbeasca.
  

   

   
  Accesul femeilor care traiesc cu HIV la asistenta medicala materna, in special la asistenta medicala la nastere, nu este intotdeauna realizat in practica in aceleasi conditii cu femeile seronegative. Femeile intervievate au indicat cazuri in care unitati sanitare publice au refuzat acordarea asistentei medicale la nastere femeilor insarcinate care traiesc cu HIV.
• Refuzul acordarii asistentei medicale la nastere apare in parte din cauza fricii personalului medical de contractare a virusului HIV in timpul acordarii asistentei medicale unei femei care traieste cu HIV. "Lipsa celor necesare" pentru operatia cezariana in cazul unei femei care traieste cu HIV apare deseori mentionat ca fiind un motiv cu care personalul medical justifica refuzul.
•  Operatia cezariana la femeia care traieste cu HIV, chiar daca este programata din punctul de vedere al momentului din evolutia sarcinii cand ar trebui efectuata, are caracter de urgenta din punctul de vedere al unitatii in care trebuie efectuata - nu poate fi refuzata, facand parte din masurile obligatorii de prevenire a transmiterii HIV de la mama la copil. Cu toate ca exista aceasta obligatie legala, in marea majoritate a cazurilor in care au fost confruntate cu refuzuri, femeile au fost trimise de la spitalele municipale sau judetene la spitalele sau sectiile de obstetrica-ginecologie din localitatile care sunt centre regionale pentru monitorizarea si evaluarea infectiei HIV/SIDA.
• Unitatile sanitare publice din Romania, inclusiv sectiile si spitalele de obstetrica-ginecologie, se confrunta cu lipsa materialelor pentru asigurarea precautiunilor universale.
• Cand spitalele nu asigura materialele necesare pentru respectarea precautiunilor universale (manusi, sorturi si bluze impermeabile, masti, protectoare faciale, cizme de cauciuc), nu este cunoscuta procedura de gestionare a cazurilor de expunere la contaminarea cu HIV, HBV si HCV si nu este asigurata profilaxia post-expunere, personalul medical are retineri sau chiar refuza tratarea pacientilor care traiesc cu HIV.
• Femeile intervievate au indicat ca practica este ca, in momentul unei nasteri la o femeie care traieste cu HIV, se contacteaza spitalul de boli infectioase cel mai apropiat pentru a trimite medicamentele necesare pentru copil, de cele mai multe ori este vorba despre spitalul care o are pe femeia care traieste cu HIV in evidenta. Nu exista acorduri formale intre spitalele cu sectii de boli infectioase si spitalele cu sectii de obstetrica-ginecologie, care sa stipuleze proceduri clare si persoane responsabile. Drept consecinta, intelegerile sunt la nivel individual, expuse riscurilor de a nu mai putea fi puse in practica in cazul absentei persoanelor respective (pe motive de concediu, boala etc.).
• Femeile intervievate au relatat situatii in care din cauza statutului HIV pozitiv li s-a refuzat in sistemul public de sanatate efectuarea unui avort la care erau indreptatite conform legii.

Georgiana era in luna a saptea de sarcina cand „i s-a rupt apa”. Sotul sau a sunat la salvare. Georgiana a fost dusa la spitalul judetean cu ambulanta.

La spital, tanara nu a fost primita pentru nastere din cauza ca este HIV pozitiva, ci trimisa inapoi la spitalul din localitatea de domiciliu, la circa 100 de km distanta. Ajunsa acolo, Georgiana a fost din nou refuzata tot pentru ca avea HIV si retrimisa la spitalul judetean.

Ca urmare a intarzierii produse, Georgiana a nascut in ambulanta, pe drumul spre spitalul judetean. Nasterea a fost pe cale vaginala, ajutata de asistenta medicala de pe ambulanta.

* In scopul de a le proteja confidentialitatea, numele adevarate ale femeilor nu au fost redate in raport

La nastere, au existat cazuri in care asistenta medicala pentru femeile care traiesc cu HIV a fost refuzata sau mult ingreunata in unele unitati sanitare publice.

Asigurarea masurilor de prevenire a transmiterii de la mama la copil a infectiei HIV este obligatorie prin lege. In practica, femeile raporteaza numeroase cazuri in care aceste masuri speciale nu au fost luate, ceea ce este contrar standardelor medicale existente, precizeaza raportul.

Studiul relateaza despre cazuri in care in unitati sanitare publice au fost refuzate consulturi ginecologice, asistenta medicala post-avort sau efectuarea unui avort electiv, situatii ce pot sa conduca la netratarea unor afectiuni, recurgerea la automedicatie, metode nesigure de inducere a avortului sau nedeclararea statutului HIV in accesarea serviciilor medicale ulterioare.

II. Discriminarea pe motivul statutului HIV pozitiv

1. Segregarea

• Segregarea, o forma grava de discriminare, a fost identificata in doua forme - mutarea femeilor care traiesc cu HIV imediat dupa nasterea prin cezariana din spitalul de obstetrica-ginecologie in spitalul de boli infectioase sau separarea femeilor care traiesc cu HIV de celelalte paciente si plasarea lor singure in salon. Niciuna dintre aceste masuri nu este justificata tinand cont de modul transmiterii HIV, fiind in acelasi timp in afara standardelor medicale si a legislatiei in vigoare, precizeaza autorii raportului.

2. Comportamentul discriminatoriu

• Femeile intervievate au indicat mai multe cazuri cand au fost puse in situatii umilitoare, degradante, ofensatoare, din cauza comportamentului personalului medical care cunostea statutul lor HIV pozitiv. "Femeile intervievate au aratat cum personalul medical le-a ignorat, neglijat si desconsiderat pentru ca sunt HIV pozitive si au fost tratate altfel decat celelalte paciente", potrivit studiului.

Raportul citeaza marturii ale unor femei cu HIV care sustin ca au fost "judecate, certate, apostrofate, criticate de catre personalul medical fie pentru faptul ca au ramas insarcinate, fie pentru faptul ca au ales sa pastreze sarcina".

III. Incalcarea confidentialitatii cu privire la statutul HIV pozitiv

Mi s-a incalcat confidentialitatea. O prietena a sunat la spitalul judetean ca sa afle cum ma simt si sa puna o vorba buna pentru mine pentru ca avea cunostinte la spital si aflase ca am nascut. De la spital a aflat ca am HIV. La Judetean pana si femeia de serviciu stia ca am HIV. O cumnata de-a mea a fost sunata de o cunostinta care lucreaza la Spitalul judetean care i-a comunicat ca sunt HIV pozitiva si a intrebat-o: ‹Dar nu ti-e frica sa stai cu ei in casa?›

"Femeile care traiesc cu HIV se confrunta cu situatii de incalcare a confidentialitatii prin documente sau inscrisuri emise de unitatile sanitare si prin comportamentul personalului medical", informeaza raportul realizat de Centrul Euroregional pentru Initiative Publice (ECPI).

O modalitate de incalcare a confidentialitatii consta in emiterea sau scrierea de catre unitatile sanitare a diferitelor documente sau alte inscrisuri care mentioneaza statutul HIV al persoanei, in situatii in care nu este necesara si nici legala mentionarea acestei informatii.

O alta modalitate de incalcare a confidentialitatii apare atunci cand personalul medical, prin comportamentul sau, divulga statutul HIV al persoanei, in afara cadrului legal.

IV. Violarea drepturilor omului in cazul femeilor care traiesc cu HIV

Dreptul la sanatate fizica si mentala, dreptul la viata privata si de familie, dreptul de a nu fi supus tratamentelor inumane si degradante si dreptul la egalitate si nediscriminare sunt cateva dintre drepturile omului garantate prin lege femeilor care traiesc cu HIV, dar care sunt incalcate in Romania, sustin autorii studiului.

Dreptul la sanatate

• tratamentul discriminatoriu aplicat femeilor pentru statutul lor HIV pozitiv sau refuzarea accesului lor la asistenta medicala materna, la servicii de planificare familiala sau la consult ginecologic reprezinta incalcari grave ale dreptului la sanatate.
• tratamentul discriminatoriu aplicat femeilor pentru statutul lor HIV pozitiv sau refuzarea accesului lor la asistenta medicala materna, la servicii de planificare familiala sau la consult ginecologic reprezinta incalcari grave ale dreptului la sanatate.
• refuzarea acordarii asistentei medicale la nastere, neluarea masurilor de prevenire a transmiterii HIV de la mama la copil, refuzarea accesului la consult ginecologic, refuzarea acordarii asistentei medicale de urgenta post-avort si a asistentei medicale pentru avortul electiv, pe motivul statutului HIV pozitiv, sunt comportamente care transforma serviciile de sanatate sexuala si a reproducerii in servicii inaccesibile femeilor care traiesc cu HIV, ceea ce le incalca dreptul la sanatate.
• ignorarea, neglijarea si desconsiderarea suferita in mod special de femeile care traiesc cu HIV in spitalele si sectiile de obstetrica-ginecologie din Romania reprezinta inca o violare grava a dreptului la sanatate.
• viata si sanatatea femeilor si copiilor din Romania este pusa in pericol de acordarea de servicii medicale neadecvate, nerespectarea de fiecare data a precautiunilor universale si neluarea masurilor de prevenire a transmiterii HIV de la mama la copil, precum programarea nasterii prin cezariana, limitarea timpului de membrane rupte, asigurarea tratamentului ARV pentru copilul nou-nascut, se mai arata in cercetare.

„Am fost consultata pe masa de ginecologie de un medic foarte sever care se rastea la mine. Erau de fata mai multi studenti la medicina. Nu m-a informat nimeni ca vor asista si acestia la consultul ginecologic si nu mi-a cerut nimeni permisiunea. Dupa consultatie, medicul mi-a spus: ‹De ce iti trebuie tie copil dupa cum esti cum esti? Tu maine-poimaine mori, iti mai trebuie copil!›... Dupa ce am nascut prin cezariana simteam des nevoia sa ies sa ma plimb pe culoar din cauza durerilor. Am auzit personalul medical cum discuta la cafea despre mine cu usa deschisa: ‹Ai vǎzut ce copil frumos are si ea are HIV!›

Dreptul la viata privata si de familie

• Conditionarea tratamentului medical de semnarea unei declaratii pe propria raspundere privind consecintele nasterii sau comportamentului sexual al unei femei care traieste cu HIV reprezinta o imixtiune arbitrara si ilegala in viata intima si privata a acesteia, puncteaza autorii raportului.
• Potrivit acestora, neluarea mijloacelor de prevenire a transmiterii HIV de la mama la copil, impiedicarea accesului la servicii de avort atunci cand acestea sunt legale, neeliberarea contraceptivelor sau neacordarea informatiilor in domeniul contraceptiei le pun pe femeile care traiesc cu HIV in imposibilitatea de a decide asupra propriului corp si asupra vietii lor sexuale, ceea ce le incalca dreptul la viata privata.

Dreptul de a nu fi supus tratamentelor inumane si degradante

• "Ansamblul de abuzuri prezentate in acest raport la care au fost supuse femeile care traiesc cu HIV in accesul la servicii de sanatate sexuala si a reproducerii pot atinge gradul de gravitate al unui tratament inuman si degradant", sustin autorii studiului prezentat.
• Refuzarea asistarii la nastere a unei femei pe motiv ca este HIV pozitiva, neluarea masurilor obligatorii de prevenire a transmiterii HIV de la mama la copil, testarea HIV a femeii insarcinate fara consimtamantul sau informat, urmata de lipsa consilierii adecvate pre si post testare supun femeia insarcinata care traieste cu HIV suferintelor psihice si stresului emotional in legatura cu perspectivele asupra propriei sanatati si asupra sanatatii viitorului copil nascut. Stigmatizarea si marginalizarea femeilor insarcinate care traiesc cu HIV prin segregarea lor in spitalele de boli infectioase imediat dupa nastere sau in saloane separate de celelalte paciente, prin umilirea si agresarea verbala, judecarea sau incalcarea confidentialitatii privind statutul lor HIV reprezinta tratamente degradante.
• Rezultatul acestor situatii este refuzul femeilor de a comunica statutul HIV medicului curant.  

Dreptul la egalitate si nediscriminare

• Tratamentul diferit, dezavantajos, suferit de femeile care traiesc cu HIV in Romania in accesul la servicii din specialitatea obstetrica-ginecologie constituie o incalcare flagranta a dreptului la egalitate si nediscriminare.
• Constituie discriminare pe criteriul statutului HIV pozitiv si neluarea mijloacelor de prevenire a transmiterii HIV de la mama la copil, segregarea nejustificata a femeilor care traiesc cu HIV, tratarea lor in mod umi- litor, jignitor, judecarea si criticarea lor pentru deciziile din domeniul reproducerii, ignorarea, neglijarea si deconsiderarea lor, precum si incalcarea confidentialitatii privind statutul HIV pozitiv.

Raportul contine si un set de recomandari catre Ministerul Sanatatii, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, autoritatile administratiei publice centrale si locale, asociatiile profesiilor medicale, universitatile de medicina si farmacie, conducerea unitatilor sanitare, organizatiile neguvernamentale.

Studiul precizeaza de asemenea ca persoanele care traiesc cu HIV se confrunta cu intreruperi de tratament din cauza lipsei fondurilor si a managementului defectuos al programului, iar tinerii care traiesc cu HIV au atins si depasit cu cativa ani varsta majoratului si in continuare statul roman nu a luat masurile efective pentru a garanta integrarea lor in societate si a combate in mod real stigmatizarea si discriminarea lor, inclusiv in ceea ce priveste accesul la servicii de sanatate sexuala si a reproducerii.

Context

Sambata la pranz am nascut. Mi-au spus ca am o fata. Nu mi-au aratat-o. Duminica seara cand mi-am mai revenit dupa operatie am rugat asistenta sa imi aduca copilul sa il vad, dar nu mi-a adus-o. Luni seara i-am dat infirmierei 10 lei si am plans rugand-o sa imi aduca copilul. Infirmiera mi-a adus fetita sa o vad, dar nu mi-a dat-o in brate, desi celeilalte fete cu care eram in salon i-a dat copilul in brate. Abia joi mi-am mai vazut copilul. Am mers sa o inregistrez, sa o vad si sa ii dau sa manance.

Intre anii 1986 si 1991, in Romania, aproximativ 10.000 de copii au fost infectati cu HIV. Cei care au supravietuit au ajuns acum la varsta maturitatii, iar in ultimii ani a crescut in mod semnificativ numarul sarcinilor si al nasterilor in randul femeilor care traiesc cu HIV, mentioneaza autorii studiului.

Potrivit datelor publicate:

- la data 31 decembrie 2010, in Romania erau inregistrati ca pacienti in evidenta activa HIV+SIDA: 8.667 adulti (persoane peste 14 ani varsta actuala) si 249 copii (intre 0-14 ani varsta actuala).

- Dintre acestia, 4.436 sunt persoane de sex feminin cu varsta intre 14-50 de ani.

- numarul femeilor insarcinate HIV pozitive - a crescut de la 68 de femei in anul 2007, la 161 in anul 2008 si 207 in anul 2009.

- numarul de nasteri la aceasta categorie de femei: de la 66 in anul 2007, la 109 in anul 2008 si 152 in anul 2009.

- numarul nou-nascutilor din mame HIV pozitive: de la 76 in anul 2007, la 161 in anul 2008 si 205 in anul 2009.

- La nivel national, procentul copiilor nascuti din mame seropozitive care au dobandit statutul HIV pozitiv in urma transmiterii verticale a ramas relativ constant: de la 2,56% in anul 2007, la 3,73% in anul 2008, la 2,45% in anul 2009.

In anul 2010, persoanele care traiesc cu HIV reprezentau grupul cel mai discriminat din societatea romaneasca, potrivit cercetarii citate.

ECPI in colaborare cu Uniunea Nationala a Organizatiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) a realizat o serie de interviuri in profunzime cu femei care traiesc cu HIV, din zona Bucurestiului si din judetele Botosani, Calarasi, Cluj, Constanta, Dolj, Giurgiu, Iasi si Ilfov. Interviurile au fost realizate in perioada septembrie 2010-februarie 2011, perioada in care 17 femei care traiesc cu HIV au fost chestionate cu privire la accesarea serviciilor de sanatate sexuala si a reproducerii in Romania in ultimii cinci ani. Au fost intervievati si doi barbati, parteneri a doua dintre femei, "care le-au acompaniat la interviuri si au relatat perspectiva lor asupra acestor experiente comune".

"Acest raport este unul de drepturile omului, nu o cercetare sociologica cantitativa sau calitativa", precizeaza autorii.

Prevenirea transmiterii HIV de la mama la copil

• Transmiterea HIV de la mama la copil poate aparea pe parcursul sarcinii, la nastere sau prin alaptare. Fara nici o interventie medicala, riscul transmiterii HIV de la mama la copil este in jur de 20-45%.
• Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), riscul transmiterii HIV de la mama la copil poate fi redus sub 2% la populatiile care nu alapteaza si sub 5% la populatiile care alapteaza, atunci cand se respecta o serie de interventii cheie: tratament antiretroviral si/sau profilaxie antiretrovirala, in functie de incarcatura virala a femeii insarcinate, nasterea prin cezariana programata si practici sigure de hranire a copilului.
• O alta interventie esentiala pentru prevenirea transmiterii HIV de la mama la copil este administrarea tratamentului ARV femeii insarcinate pe parcursul sarcinii si postpartum si copilului imediat dupa nastere. Conform legii, acest tratament trebuie asigurat in mod gratuit pe toata perioada necesara.

Descarca de aici raportul integral