In asteptarea americanilor, localnicii din Deveselu se pregatesc pentru cursuri de engleza, informatica si antreprenoriat. Ii asteapta pe americani cu pui la test, iar pana atunci primarul discuta cu "specialistii" despre utilitatile de la baza militara, dar si despre repararea scolilor din comuna.
Militarii americani sunt asteptati la Deveselu cu pui facut la test, preparat chiar de primarul Gheorghe Beciu, care invoca proverbe oltenesti pentru a-i goni pe samsarii de terenuri in cautare de chilipiruri imobiliare: "Domnilor, nu va aruncati ca slaba-n han!".
Deveselu, o comuna din Olt care numara in jur de 3.300 de oameni, a devenit, in numai patru luni, punctul strategic de aparare antiracheta pe harta Europei.
Sa ajungi in aceste zile la Deveselu pe drumul identificat in acte drept DN 54 este o adevarata aventura, chiar si intr-o zi de week-end, atunci cand te astepti ca traficul sa fie lejer. Si asta pentru ca lucratorii angajati de Compania Nationala de Drumuri sa reabiliteze soseaua Alexandria-Caracal-Craiova au plantat din loc in loc, pe portiuni de cativa kilometri, stalpi, stopuri, indicatoare, reusind, pe nervii soferilor, chiar blocarea cate unui sens de mers.
Dupa aproximativ doua ore de la plecarea din Craiova spre Deveselu, pe un drum pe care in mod normal nu poti pierde mai mult de o ora, apare si indicatorul care ne anunta ca am intrat in Deveselu.
Comuna are trei sate apartinatoare: Comanca, Deveselu si Cartierul Aviatorilor. Desi, dupa ultimul recensamant, in comuna traiesc peste 3.300 de persoane, sambata dimineata localitatea parea parasita. Rar se mai zarea cate un localnic.
In drum spre Primaria Deveselu, il intalnim pe Nelu, un barbat intre doua varste care-si plimba bicicleta de ghidon pe nisipul Strazii Eroilor.
"Nu am vazut niciun american si nici in comuna nu e vreunul. Ati gresit sa-i cautati aici, pentru ca unitatea este mai in spate. Intoarceti si mergeti spre Caracal, dupa care se lasa un drum in dreapta. Dar nu cred sa fie vreun soldat american acolo", ne indruma amical barbatul, care adauga: "Nu ne e frica ca vin americanii. Ba din contra. Acum ne mai baga si pe noi lumea-n seama".
La unitate insa nu ai cum sa ajungi, pentru ca drumul de acces, care are in jur de 400 de metri, este inchis cu indicatoare.
Ca sa ajungi la Primaria Deveselu trebuie sa iesi din drumul national in dreapta, pe langa monumentul eroilor. Un soclu pe care sunt inscriptionati eroii din Deveselu cazuti pe campul de lupta in Razboiul de Independenta si cele doua razboaie mondiale, incadrat de doua tunuri imense, este indicatorul rutier de care trebuie sa tii cont atunci cand vrei sa mergi la "Palatul Administrativ". Pe partea de sus a soclului, pe care sta asezat un vultur, la sectiunea "Aripi frante pe raza localitatii Deveselu" sunt trecuti si doi aviatori americani: J.W. Lowrie si Charles Jones, morti in 1944.
Pe drumul spre primarie intalnim cateva minibaruri autohtone si chioscuri de familie in care gasesti de la pasta de dinti, sapun sau hartie igienica la zahar, ulei, sare, sucuri si nelipsitele bauturi alcoolice de productie interna: votca, coniacul si romul romanesc.
La primarie, primarul Gheorghe Beciu, imbracat in tricou si blugi, ne asteapta in sala de sedinte a Consiliului Local, asa cum era stabilit, iar inainte de a incepe discutiile si a-l fotografia intreaba: "Se vad steagurile?". In spatele primarului, pe perete, doua steaguri, unul al Romaniei, altul al SUA, incadreaza stema nationala.
Primarul din Deveselu spune ca pana acum a avut trei runde de discutii cu partea americana, care are "o echipa complexa de specialisti, condusa de o femeie", iar discutiile s-au axat pe problema utilitatilor de la unitatea militara.
"S-a discutat mult despre partea de utilitati, insemnand apa, canalizare, energie electrica. Lor le convine mult mai mult sa se racordeze la utilitati de la Deveselu decat de la Caracal, pentru ca de la Caracal pana la unitate sunt opt-zece kilometri, pe cand de aici pana la posibila locatie a campusului militar este aproximativ un kilometru. Costurile sunt destul de mari, iar tot ce inseamna lucrari de racord le platesc ei", a spus primarul.
In urma discutiilor cu americanii, primarul din Deveselu a trimis scrisori catre mai multe ministere, catre premier si presedintele Basescu, in care arata ce investitii trebuie facute si ce pasi trebuie urmati: deschiderea finantarii unui PUG (plan urbanistic general) in vederea realizarii investitiilor ulterioare, inclusiv realizarea elementelor de infrastructura. Presedintele Traian Basescu a si raspuns memoriului primarului Beciu, informandu-l ca vor avea loc discutii in guvern pentru a sprijini comunitatea din Deveselu.
Primarul mai spune ca americanii s-au oferit, concret, sa modernizeze cele patru scoli si gradinite din Deveselu, un reprezentant al Ambasadei SUA cerandu-i telefonic "o nota" cu lucrarile necesare la cele doua gradinite si doua scoli din localitate.
"I-am facut o nota de o pagina si jumatate, pe care am transmis-o si la Ambasada SUA, si la Ministerul Administratiei si Internelor. Dupa opinia mea, aceste lucrari depasesc 300.000 dolari pe toate cele patru unitati de invatamant", spune Gheorghe Beciu, care sustine ca cele patru unitati de invatamant din comuna au fost cuprinse intr-un program de reabilitare inca din 2007, dar, din lipsa de fonduri, lucrarile au stagnat.
Cat despre militarii americani, primarul spune ca el nu i-a vazut pana acum: "Militari americani in zona eu nu am vazut".
Dar, atunci cand vor veni, militarii americani, al caror numar poate ajunge pana la 500, vor avea campusul, cel mai probabil, in incinta bazei militare de la Deveselu.
"In luna iunie am fost sa vizitam crucisatorul Monterey, iar acolo am vazut si am inteles mai multe. Am inteles ca militarii care deservesc acest element al scutului antiracheta trebuie sa fie langa, si nu la zeci de kilometri. S-au facut speculatii ca se vor duce la Craiova, la Slatina, sa fim seriosi. Este o unitate militara de reactie rapida, iar din cate am inteles de la comandantul navei timpul de raspuns trebuie sa fie de la sase secunde la sapte minute. Este insa posibil sa ni se spuna, nu contest, ca poate vor un teren in imediata apropriere. Tot ceea ce inseamna perimetrul exterior bazei este proprietate privata", spune primarul.
Americanii vor fi primiti cu pui la test, ca doar nu vor veni la Deveselu "cu containerele de mancare".
Iar primirea va fi facuta de un "contingent" serios de 30 de localnici inclusi intr-un curs gratuit de invatare a limbii engleze, facut de o firma din Bucuresti "prietena comunei Deveselu".
"Cursul de limba engleza l-am stabilit dupa anuntul ca se va stabili aici scutul antiracheta. Noi am identificat deja si avem peste 30 de solicitanti din comuna de diverse categorii socio-profesionale, dar in special cei care nu au un loc de munca sau sunt in cautarea unui loc de munca. Am discutat cu initiatorul acestui proiect sa includem in grupul tinta trei-patru manageri de firma, incluzand aici, daca vreti, pe proprietarul unui butic sau al unui mini-market din Deveselu. Este nevoie de comunicare. Ne pregatim si pentru un curs de informatica si antreprenoriat, tot pe fonduri structurale", explica edilul.
Dupa oficializarea acordului bilateral dintre Romania si SUA au aparut si primele semnale ca investitorii se arata interesati de dezvoltarea unei afaceri la Deveselu: un proprietar de pensiune din Caracal vrea sa-si construiasca acum o pensiune si in comuna care ii asteapta pe americani. S-a hotarat dupa ce a vazut pe site-ul MAE acordul desecretizat.
Si nu lipsesc nici samsarii de terenuri, pregatiti oricand sa profite de slabiciunea localnicilor. Dar primarul spune ca ii goneste cu proverbe oltenesti: "Trebuie sa recunosc insa ca oameni au venit. Au venit la mine si de la Piatra Neamt si le-am spus categoric: ￂdomnilor, nu va aruncati ca slaba-n han si te trezesti ca nu ai putere sa duci mai departe. Nu cumparati, pentru ca nu va creste pretulￂ. Am atacat subiectul asta si pentru a-mi apara cetatenii mei. Sunt mai multumit sa vanda cu pret marit unui cetatean din Deveselu pentru ca se intorc banii la noi".
Baza aeriana de la Deveselu, construita cu sprijin sovietic in 1952, nu mai este operationala din 2002, insa are un trecut "glorios" in randul bazelor aeriene ale Romaniei, acolo aterizand, in martie '52, primele avioane MIG 15. Acolo au aterizat primele aparate MIG 15, in martie 1952, iar ulterior ele au fost inlocuite cu MIG 19. Prima escadrila de MIG-21F-13 a aterizat tot la aceasta baza, in februarie 1962. Tot ca o premiera, la baza aeriana de la Deveselu a fost facut primul zbor supersonic cu un MIG 19, in anii '60.
Baza de la Deveselu servea in anii '80 atat pentru zboruri de noapte, cat si pentru zboruri de zi, cu patru escadrile, operate de o suta de piloti. Pana in anii '90, baza a mai functionat doar pentru aparare aeriana cu o singura unitate operata pe timp de noapte. Dupa 2002, baza nu a mai fost operationala.
La aceasta baza aeriana a fost gazduit inainte de 2002 "Grupul 91 aviatie de vanatoare", la acea data fiind singura din Romania de unde erau operate zboruri cu alte avioane de vanatoare in afara MIG-urilor 21 LanceR.
Intr-un interviu acordat pentru o revista de specialitate britanica in anul 2006, comandantul Pintilie Brinzai, aflat in aceasta locatie din 1983, vorbea cu nostalgie despre trecutul acestei baze, spunand ca a fost "cea mai puternica dintre bazele aeriene din Romania" in anii '80. El mai spunea atunci ca avioanele bazei urmau sa fie vandute si ca un aparat de zbor fusese deja achizitionat de proprietarul unui restaurant din Japonia.
Baza de la Deveselu se intinde pe o suprafata de aproximativ 700 de hectare si asteapta acum americanii care vor instala elemente ale scutului antiracheta si care vor investi in acest sens 400 de milioane de dolari.
2
1
