Decizia privind aderarea Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen a fost amanata pentru o data neprecizata, dupa ce presedintia poloneza a Uniunii Europene nu a supus, joi, la vot acest subiect in cadrul Consiliului Justitie si Afaceri Europene, anunta Mediafax. Informatiile privind o posibila amanare au aparut inca de joi dimineata. Practic, presedintia poloneza a UE a preferat sa amane votul pentru a evita o decizie negativa, in conditiile opozitiei Olandei si Finlandei.

Un vot negativ ar fi putut insemna reluarea unei parti semnificative a procedurii juridice cel putin la nivelul Consiliului si, posibil, si al Parlamentului European. Amanarea face posibila o eventuala reintroducere a subiectului aderarii celor doua tari pe ordinea de zi a viitorului Consiliu European, de la jumatatea lunii octombrie.

• Presedintia poloneza a UE a anuntat ca "doua state au facut imposibila adoptarea unei decizii privind Schengen".

• ''Consideram inacceptabila crearea unui precedent nefericit, in care anumite state impun conditionari si criterii suplimentare subiective, care anuleaza valoarea unor angajamente politice asumate. Motivatiile de politica interna nu ar trebui aduse la Bruxelles. Aici suntem pentru a gasi solutii de compromis'', a afirmat ministrul roman de Interne, Traian Igas, in interventia sa rostita joi in Consiliul JAI de la Bruxelles, potrivit Agerpres.

Traian Igas a aratat ca aderarea Romaniei la Spatiul Schengen este un obiectiv pentru care au fost angajate resurse umane si financiare fara precedent, cu atat mai importante cu cat ele au fost luate intr-o perioada extrem de dificila din punct de vedere economic. Romania a efectuat investitii semnificative, de ordinul miliardelor de euro, pentru securizarea frontierelor, modernizarea facilitatilor aero-portuare si a consulatelor, atat din bugetul de stat, cat si din fonduri europene, pentru cresterea gradului de securitate la frontierele externe ale Uniunii Europene, dintr-un sentiment al responsabilitatii nu doar pentru cetatenii Romaniei, ci pentru toti cetatenii europeni.

Oficialul roman a reamintit, in interventia sa, ca Romania si Bulgaria au indeplinit, in totalitate, criteriile acquis-ului Schengen si au atins un nivel foarte inalt de pregatire pentru aderarea la spatiul Schengen, asa cum s-a precizat in Concluziile Consiliului din 9 iunie. Romania lucreaza deja in logica unui stat membru Schengen si participa activ la toate activitatile intreprinse in vederea asigurarii securitatii spatiului de libertate, securitate si justitie, a subliniat Igas. Traian Igas a reamintit, de asemenea, ca aderarea Romaniei la spatiul Schengen este o obligatie derivata din Tratatul de Aderare al Romaniei la UE, obiectiv acceptat ca atare de toate statele membre cu ocazia ratificarii acestui document, si si-a exprimat convingerea ca discutiile de joi pe marginea proiectului de Decizie vor fi productive, deschise si constructive.

• ''Am acceptat propunerea de aplicare etapizata, a acquis-ului Schengen in privinta frontierelor aeriene si maritime in octombrie 2011 si ulterior cu frontierele terestre, pentru a respecta si raspunde sensibilitatilor unor state membre critice fata de extinderea Schengen'', a mai spus Igas.

Textul de compromis propus de presedintia poloneza a Consiliului UE propunea o formula de aderare in doua etape - mai intai cu granitele aeriene si maritime pana la finalul lunii octombrie a acestui an, iar in a doua faza intrarea cu frontierele terestre dupa 31 iulie 2012. Textul este era sustinut de 20 din cele 22 de state Schengen care sunt membre ale UE, exceptiile cunoscute fiind Olanda si Finlanda. Autoritatile de la Haga si Helsinki si-au exprimat oficial opozitia fata de luarea in prezent a unei decizii privind extinderea Schengen, chiar si prin aderarea partiala a Romaniei si Bulgariei.

Presa internationala a scris, joi, ca Romania si Bulgaria, care au aderat la UE in 2007, au sperat sa obtina permisiunea de a adera, in martie, la Schengen - un spatiu al calatoriei fara pasaport, ce include 400 de milioane de persoane din 22 de state din UE, plus Islanda, Norvegia si Elvetia si numit dupa localitatea din Luxemburg unde s-a semnat tratatul in 1985. Cererea celor doua tari de intrare rapida in Schengen a fost insa obstructionata, in contextul in care tari vest-europene bogate se confrunta cu probleme economice majore, ingrijorarea privind un aflux de refugiati din Africa de Nord, marcata de tulburari, si uneori cu reactia violenta impotriva sosirii unor romi din Europa Centrala si de Est.

Inspectori de la Bruxelles spun ca ambele tari sunt din punct de vedere tehnic gata sa adere la spatiu, iar Parlamentul European le-a acordat un sprijin puternic.

Franta si-a atenuat pozitia, iar acum a propus ca celor doi candidati sa li se acorde o intrare in doua etape in Schengen - permitand calatoria fara pasaport prin aeroporturile lor, anul acesta, cu perspectiva deschiderii frontierelor lor terestre in 2012. Unii analisti spun ca Germania si tari sceptice ca Suedia, Danemarca si Finlanda ar putea accepta acest compromis, dar Olanda l-a respins categoric - si nicio tara nu poate adera la spatiul Schengen fara aprobarea tuturor membrilor actuali.