Cererile de aderare a Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen vor fi respinse joi din cauza opozitiei a doua state, urmand a fi supuse arbitrajului liderilor Uniunii Europene in octombrie, au declarat miercuri surse diplomatice, care recunosc deschis ca problema este una "politica", in conditiile in care Bucurestiul si Sofia au indeplinit toate cerintele tehnice, relateaza AFP.

Ministrii de Interne din 22 de tari membre ale spatiului Schengen sunt chemati sa se pronunte asupra acestor cereri de aderare joi, in cadrul unei reuniuni la Bruxelles.

Dar Olanda si Finlanda au anuntat oficial ca se opune oricarei aderari, chiar si partiale, potrivit acestor surse, care au facut precizari dupa o reuniune a ambasadorilor tarilor din UE dedicata acestui subiect.

Or, aderarea la spatiul de libera circulatie necesita aprobarea tuturor tarilor membre.

Ministrii olandez si finlandez vor explica pozitia adoptata omologilor lor, au precizat sursele citate. Opozitia este dictata de parlamentele din aceste tari.

"Subiectul este foarte sensibil in anumite state", a recunoscut presedintia poloneza a UE.

"Polonia va face tot ce ii sta in putere pentru a gasi o solutie inainte de summitul liderilor UE din octombrie", a spus un oficial polonez.

Dar, potrivit surselor din mai multe delegatii, nicio solutie nu va fi gasita inainte de acest summit si un arbitraj al liderilor UE va fi necesar.

"Romania si Bulgaria indeplinesc toate cerintele tehnice pentru aderare si pot deveni frontiere externe ale spatiului Schengen, dar trebuie acum vazut in ce masura sunt capabile sa gestioneze aceste frontiere externe", a subliniat un diplomat european.

"Posibila aderare a Romaniei si a Bulgariei la zona Schengen (...) risca sa majoreze presiunea pe frontiera greco-turca si latura bulgara a Marii Negre poate deveni o tinta a imigratiei clandestine", avertizase in iunie Jean-Dominique Nollet, seful unitatii de analiza a Europol.

Chestiunea a devenit "politica", a recunoscut un alt diplomat. Aceasta politizare a fost denuntata de ministrul roman al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, care a deplans faptul ca guvernul olandez este "ostaticul politicii anti-europene a unui partid extremis", facand referire la Partidul pentru Libertate, miscarea de extrema dreapta a lui Geert Wilders.

Olanda si Finlanda - unde un alt partid populist si natioanlist, Adevaratii Finlandezi, se bucura de o mare simpatie - nu sunt in realitate singurele tari care se impotrivesc aderarii, ci sunt singurele care "o spun public", a marturisit un alt diplomat european.

O formula de compromis discutata in prezent, care prevede o aderare in etape, ridica si ea probleme. Ea preconizeaza o deschidere a frontierelor aeriene si maritime ale Romaniei si Bulgariei incepand cu 31 octombrie 2011, propunand ulterior luna iulie 2012 pentru frontierele terestre.

Dar Franta si Germania refuza orice angajament asupra unei date pentru deschiderea frontierelor terestre. Paris cere asteptarea raportului anual asupra coruptiei, care va fi publicat in iulie, pentru a lua o astfel de decizie, "cu scopul de a pastra deschise toate optiunile".