Agenda presedintelui Romaniei la Washington este in continuare secreta, la doua zile dupa anuntarea oficiala a vizitei de lucru in capitala SUA. HotNews.ro prezinta cateva dintre subiectele de actualitate aflate pe agenda bilaterala, subiecte ce ar putea fi abordate in cadrul discutiilor dintre Traian Basescu si interlocutorii sai: Tratatul privind amplasarea scutului antiracheta pe teritoriul Romaniei, eliminarea vizelor pentru cetatenii romani care vor sa mearga in SUA si reluarea procedurii de achizitionare a avioanelor de lupta F-16. Reamintim ca, pana la momentul publicarii articolului, nu stim cu cine se va intalni Traian Basescu la Washington.

Agenda oficiala a vizitei prezidentiale in Statele Unite nu a fost deocamdata facuta publica, insa administratia prezidentiala a informat ca presedintele Basescu se va afla "intr-o vizita de lucru, pentru finalizarea unor acorduri bilaterale intre Romania si Statele Unite ale Americii". Aceasta este prima vizita a lui Traian Basescu in timpul mandatului actualului presedinte al SUA, Barack Obama.

Basescu s-a intalnit la Washington, in martie 2005, cu predecesorul lui Obama, George W. Bush, insa cu presdintele Obama, Traian Basescu s-a intalnit doar cu ocazia unor evenimente externe, cum a fost reuniunea de la Praga din 2010 pe tema noului tratat START de dezarmare cu Rusia.

Acordul privind amplasarea scutului antiracheta

Una dintre marile teme care este foarte posibil sa fie abordata in timpul vizitei de lucru de pe 13 septembrie a presedintelui Basescu la Washington este acordul cu SUA privind amplasarea scutului antiracheta la Deveselu, Judetul Olt.

Acordul, parafat la 7 iunie, ar putea fi semnat cu ocazia vizitei presedintelui Traian Basescu la Washington, desi in luna iulie atat ministrul roman de externe Teodor Baconschi, cat si ambasadorul SUA la Bucuresti declarau ca acordul nu va fi semnat la nivel de sef de stat.

"Motivatia principala, poate nu singura, dar principala, este semnarea acordului privind scutul antiracheta. E un lucru stiut si de noi, la comisiile de specialitate, in primul rand din partea partenerului american, ca la inceputul acestei toamne era programata semnarea acordului negociat. Ne-am intalnit si cu echipa de negociere americana, si cu cea romana la Parlament si am stat si separat la discutii, stiam aceste lucru. Cu siguranta se va semna...", a declarat presedintele Comisiei de politica externa din Senat, Titus Corlatean, la Realitatea Tv.

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, declara, pe 14 iulie, ca acordul privind scutul antiracheta va fi semnat de catre sefii diplomatiilor romana si americana, in timp ce ambasadorul american la Bucuresti, Mark Gitenstein, se declara optimist in ceea ce priveste semnarea, in acest an, a acordului privind scutul antiracheta, el spunand insa ca acesta nu va fi semnat la nivel de sefi de stat, potrivit Mediafax.

Acordul pentru amplasarea unor elemente ale sistemului american de aparare impotriva rachetelor balistice in Romania a fost parafat pe 7 iunie, la Washington, de sefii celor doua echipe de negociere, secretarul de stat Bogdan Aurescu si Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor si securitate internationala.

Implicarea Romaniei in scutul antiracheta va avea loc in etapa a 2-a a programului american. Aceasta presupune amplasarea de interceptori terestri (rachete de interceptare SM3 tip Block1B). Siteul din Romania va deveni operational din 2015. Pe 3 mai 2011, presedintele Traian Basescu a anuntat ca scutul antiracheta va fi instalat pe teritoriul Romaniei la Deveselu, in judetul Olt. Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat, la 4 februarie 2010, participarea Romaniei la acest proiect. Citeste si: Scutul antiracheta: Ce presupune el pentru Romania

Costurile legate de amplasarea sistemului antiracheta in fosta baza aeriana de la Deveselu (jud. Olt) se ridica la 400 de milioane de dolari, la care se adauga 20 de milioane de dolari anual pentru functionarea sistemului, a anuntat pe 3 mai 2011, la Slatina, un oficial american. Potrivit acestuia, banii vor fi suportati de SUA, iar amplasare sistemului nu implica niciun fel de costuri pentru Romania.

Ridicarea vizelor pentru romani

Un alt subiect foarte delicat care va este posibil sa fie abordat este cel al ridicarii vizelor de calatorie in SUA pentru romani si intrarea Romaniei in programul Visa Waiver. Discutiile intre cele doua parti pe acest subiect dateaza de foarte mult timp, iar acordul privind amplasarea scutului antiracheta al SUA pe teritoriul Romaniei a fost vazut ca un pas important pentru relatiile romano-americane si care ar putea sa ajute la eliminarea obligativitatii vizelor de calatorie in SUA.

Cu toate acestea, ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein declara in luna iunie ca intrarea Romaniei in programul Visa Waiver ar mai dura ceva timp. Totusi, Gitenstein preciza ca o modificare legislativa sustinuta de presedintele american Barack Obama ar putea avea efecte pozitive pentru Romania. Citeste si: Ambasadorul Mark Gitenstein: Presedintele Obama propune schimbarea criteriilor de acceptare in Visa Waiver; se va lua in calcul proportia persoanelor care depasesc sederea legala, si nu rata de refuzuri

"In cadrul intalnirii de la Varsovia (Polonia), presedintele Barack Obama a propus schimbarea criteriilor pentru acceptarea in programul Visa Waiver. In prezent, cu legea actuala, pentru a intra in programul Visa Waiver elementul de baza este rata de refuzuri. Proportia de refuzuri a ofiterilor nostri de la consulat trebuie sa fie de pana la 3%. La ora actuala, rata de refuz pentru Romania este de aproape 30%", a spus pe 2 iunie, intr-o conferinta de presa, Mark Gitenstein.

Ambasadorul a insistat astfel ca, desi peste 70% dintre romanii care aplica pentru viza o si primesc, Romania trebuie sa faca mai multe eforturi pentru a reduce aceasta rata a refuzurilor.

Potrivit ambasadorului, presedintele Obama sustine acum schimbarea legislatiei, care nu va lua in calcul rata de refuzuri a vizelor, ci proportia de persoane care depasesc perioada de sedere legala pentru viza obtinuta. Si in acest caz, proportia celor care depasesc sederea legala nu ar trebui sa depaseasca 3%.

"Daca aceasta lege va trece in forma pe care o sustine presedintele Obama, ar putea sa aiba un impact pozitiv asupra participarii Romaniei la programul Visa Waiver. Insa aceasta trebuie sa treaca mai intai, si in forma pe care o sustine Obama", a subliniat in iunie Mark Gitenstein.

Procedura de achizitie a avioanelor F-16

O alta posibila tema ce ar putea fi adusa in discutiile din SUA ar putea fi achizitia de avioane F-16 pentru a inlocui batranul MiG 21 Lancer, avionul de vanatoare al Fortelor Aeriene Romane. Desi Guvernul Romaniei a suspendat in vara lui 2010 orice plan de achizitionare a 24 de avioane F-16 aflate in uz; ambasadorul Gitenstein declara in octombrie 2010 ca discutiile ar putea fi reluate "in urmatoarele sase luni".

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) a aprobat in martie 2010 propunerea MApN de achizitionare a 24 de avioane F16 in uz. Achizitionarea avioanelor F16 aprobata de CSAT costa aproximativ 1,3 miliarde dolari. Ministerul Apararii preciza la acel moment ca cele 24 de avioane aprobate de CSAT sunt varianta Block 25, revitalizate si complet echipate, iar pachetul cuprinde asistenta tehnica pentru o perioada de 3-5 ani si pachet de suport logistic, simulatoare de zbor, pregatirea personalului navigant si tehnic, transportul, adaptarea infrastructurii de la sol, munitia, armamentul, costuri administrative.

Derularea Programului Avion Multirol se inscrie in Parteneriatul strategic dintre Romania si Statele Unite ale Americii, iar optiunea pentru achizitionarea de avioane F-16 se circumscrie strategiei Statului Major al Fortelor Aeriene de realizare graduala a capabilitatilor operationale aeriene, care are ca obiectiv final intrarea in inzestrare a avionului F-35 JSF (Joint Strike Fighter). In acest sens, in cadrul strategiei sunt prevazute etapele:

• etapa initiala presupune achizitia a 24 de avioane in uz tip F-16, varianta Block 25;
• etapa intermediara presupune achizitia a inca 24 de avioane noi F-16, varianta Block 50-52;
• faza completa presupune intrarea in serviciu a 24 de avioane F-35 JSF, concomitent cu iesirea din serviciu a primului lot de avioane F-16 achizitionate initial.       

Emil Boc a declarat, insa, la inceputul lunii august 2010 ca Guvernul nu dispune de bani pentru avioanele F16 (n.r. - cele 24 avioane aflate deja in uz), raspuns oferit la doar doua zile dupa expirarea termenului pana la care Romania trebuia sa achite o prima transa de bani.

Ulterior, in luna octombrie, ambasadorul SUA la Bucuresti Mark Gitenstein a declarat, la Pro TV, ca Romania a luat deciza "de natura pur economica" de a renunta la programul de achizitionare de avioane F16, deoarece SUA voiau sa vanda si nu sa finanteze vanzarea acestor aparate catre Romania.

Intrebat ce opinie are despre faptul ca Romania a renuntat la programul de achizitionare de avioane F16, Gitenstein a spus: "A fost o decizie de natura pur economica. Fortele dumneavoastra aeriene au cerut F16, iar noi le-am oferit. Noi voiam sa vindem F16, nu vroiam sa finantam vanzarea lor. Nu ne-am permis s-o facem si tinand cont de "credit rating"-ul dumneavoastra nu am dorit sa facem acest lucru. Asa stand lucrurile, Romania a luat singura decizie pe care putea s-o ia - nu a cumparat F16", a explicat ambasadorul.

Intrebat daca i s-a transmis vreo data la care Romania ar putea relua acest program, el a spus ca este o problema dificila, legata de regulile aplicabile in acest caz. "Este o intrebare complicata legata de modul in care pot fi redeschise discutiile. Teoretic este posibil, poate chiar si in cadrul cererii actuale, existente, prin extinderea acesteia. (...) Cred ca este un subiect la care sa ne uitam din nou peste sase luni pe baza "credit rate"-ului dumneavoastra", a mai spus diplomatul.

Posibile discutii privind cum va vota Romania la ONU in cazul recunoasterii statului Plestina

Totodata, exista posibilitatea ca partea americana sa deschida subiectul modului in care Romania ar vota in cadrul ONU pentru recunoasterea statului Palestina. Oficialii de la Washington au lansat un efort diplomatic major pentru a evita o confruntare ce ar putea aparea ca urmare a incercarilor palestinienilor de a obtine recunoasterea ca stat cu drepturi depline la ONU, potrivit New York Times.

Potrivit unor oficiali americani si diplomati straini, Administratia Obama a propus un plan de reluare a negocierilor directe dintre israelieni si palestinieni, pentru a incerca sa-l convinga pe presedintele Autoritatii Palestinene, Mahmoud Abbas, sa renunte la intentia de a solicita recunoasterea la ONU, in cadrul Adunarii Generale din septembrie.

Americanii i-au spus lui Abbas ca isi vor exercita dreptul de veto la orice cerere adresata Consiliului de Securitate al ONU de a recunoaste Palestina ca nou stat membru.

Washingtonul insa nu beneficiaza de sustinere suficienta pentru a bloca un posibil vot in Adunarea Generala, care sa modifice statutul palestinienilor, de la un stat "observator fara drept de vot" la o "entitate fara drept de vot". Acest lucru ar permite palestinienilor sa adere la numeroase organizatii din cadrul ONU si sa deschida procese impotriva Israelului la Tribunalul Penal International.

Investitiile americane in Romania si prezenta militarilor romani in Afganistan

Un alt subiect ar putea fi prezenta fortelor militare romanesti pe frontul din Afganistan. Presedintele Traian Basescu a dat mereu asigurari ca Romania va ramane in Afganistan pana cand obiectivele misiunii vor fi atinse. Este posibil ca acest subiect sa fie atins in contextul evenimentelor recente de anul acesta din lumea araba.

Alte teme de discutie ar putea trata situatia investitiilor americane in tara noastra, in special soarta companiilor americane care sunt deja prezente in Romania. Una dintre acestea este Bechtel, companie al carei contract pentru realizarea Autostrazii Transilvania a fost reziliat in aceasta vara de catre Ministerul Transporturilor. Bechtel mai ramane la noi sa termine deja tronsoanele pe care le-a inceput si s-a inteles cu Ministerul Transporturilor privind modul de plata al lucrarilor.

Prezenta in Romania si a unei fabrici Ford ar putea face ca partea americana sa preseze pe problemele de dezvoltare a infrastructurii. Ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein atragea atentia in 2010 asupra progreselor foarte mici in materie de infrastructura si a dat exemplul companiei Ford, care este afectata de lipsa acestei infrastructurii in Romania.