Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca consideră că acţiunile politice afectează etica academică, susținând că această situaţie a culminat cu decizia Curţii Constituţionale, „care complică măsurile" ce se pot lua în privinţa plagiatelor. Universitatea clujeană amintește că abaterile de etică pot fi sancționate prin mecanismele interene ale instituțiilor academice, scrie Agerpres.

UBBFoto: Facebook

Instituţia clujeană de învăţământ superior subliniază însă şi că fiecare instituţie academică deţine, în baza autonomiei universitare, mecanisme interne de sancţionare a acestor abateri de etică pe care le poate pune în aplicare.

  • „Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca a observat cu îngrijorare acţiunile politicului care afectează etica academică, demarate cu mai mult timp în urmă, dar culminând cu recenta decizie a Curţii Constituţionale, care complică măsurile ce se pot lua în contextul plagiatului.
  • Altfel spus, în acest caz concret, în loc ca retragerea titlului de doctor în cazul unui doctorat plagiat să fie făcută în mod natural şi după bune practici academice internaţionale de instituţia care l-a acordat, iar apoi cei nemulţumiţi să se poată adresa instanţei, Curtea a stabilit că retragerea se poate face doar de către instanţă (sigur, dacă o mai sesizează cineva), complicând astfel procesul şi schimbând esenţa etică a unui astfel de demers", se arată într-un comunicat al universității clujene.

Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca a analizat cu atenţie contextul în care ne aflăm şi implicaţiile acestuia în viitor asupra mediului academic românesc şi a societăţii în general şi a discutat cu partenerii internaţionali pe marginea reacţiilor/măsurilor care se cuvin, pentru a proteja statutul mediului academic românesc în aria academică internaţională.

  • "În consecinţă, vrem să asigurăm publicul larg că orice instituţie academică, în baza autonomiei, are încă la dispoziţie, dacă doreşte, mecanisme interne de sancţionare a abaterilor de la etică, care pot merge în cazuri grave până la desfacerea disciplinară a contractului de muncă, alături de sancţionarea persoanelor şi unităţilor academice care girează abateri de la etica academică.
  • În plus, aceste mecanisme pot fi prinse în mecanismele mai generale de transparentizare şi admitere în sistemul academic", se subliniază în comunicatul instituției clujene.

UBB încurajează toate instituțiile să aplice mecanismele interne

De asemenea, UBB arată că „are aceste mecanisme în reglementările proprii şi le va amplifica" şi încurajează „toate instituţiile academice din ţară să facă acest lucru, atât ca racordare naturală la bunele practici internaţionale, cât şi ca răspuns la mişcările de forţă împotriva eticii academice şi la îndoielile proiectate în acest context asupra noastră" de mediul academic internaţional.

„Pe de altă parte, prin atitudinea constructivă pe care vrem să o avem ca motor al dezvoltării societăţii, factorul politic trebuie să ştie că poate avea în UBB un consultant serios dacă doreşte să propună cu bună credinţă soluţii europene eficiente şi onorabile în zona eticii academice, iar societatea are un actor academic dedicat nu doar dezvoltării unei societăţi moderne bazate pe cunoaştere, ci şi integrităţii academice ca model pentru o integritate dorită mai larg la nivelul societăţii. Dar pentru aceasta cu toţii trebuie să avem grijă de protejarea autonomiei şi libertăţii academice", se menţionează în comunicatul UBB.

Ce prevede decizia CCR privind plagiatele

În 8 iunie, Curtea Constituţională a stabilit că articolul din lege referitor la retragerea titlului de doctor este constituţional doar dacă se referă la cel care „nu a intrat în circuitul civil şi nu a produs efecte juridice".

  • „A admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 sunt constituţionale în măsura în care se referă la retragerea titlului de doctor care nu a intrat în circuitul civil şi nu a produs efecte juridice”, a anunțat Curtea Constituțională decizia luată cu majoritate.

Ce spune art. 170 la care se referă CCR:

(1) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educației și Cercetării, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică și management universitar sau de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan:

  • a) retragerea calității de conducător de doctorat;
  • b) retragerea titlului de doctor;
  • c) retragerea acreditării școlii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului școlii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenți-doctoranzi.

Ce reacții au fost după decizia CCR

Ce înseamnă asta? Un titlu de doctor obținut în baza unei teze de doctorat plagiate va putea fi retras doar înainte ca ministrul Educației să semneze ordinul de ministru prin care atribuie titlul de doctor. "Ce s-a plagiat până acum rămâne bun plagiat", spune jurnalista Emilia Șercan, care a dezvăluit numeroase cazuri de plagiat la nivel înalt.

Ea afirmă într-o postare pe Facebook că CCR „tocmai a amnistiat în masă toți plagiatorii din România cărora de acum înainte nu li se va mai putea retrage titlul de doctor pentru plagiat”.

Și fostul ministru al Justiției Stelian Ion a reacționat după decizia CCR, spunând că cei care și-au obținut titlul de doctor prin furt intelectual pot să stea „liniștiți”.

  • „Plagiatorii rămân cu titlul de doctor chiar dacă a fost obținut prin furt intelectual. Premierul Ciucă, de exemplu, poate sta liniștit acum.
  • „E ca și cum, dacă ai furat o mașină și ai apucat să te plimbi cu ea, o poți păstra. Nu mai contează că ai furat mașina”, a afirmat Stelian Ion.

Ultimul caz de plagiat răsunător din România a fost cel al premierului Nicoale Ciucă, fiind al treilea caz din istoria României când un prim-ministru este acuzat de furt intelectual, după Victor Ponta și Mihai Tudose.

Cine a atacat articolul din legea educației

CCR a admis o excepție de neconstituționalitate invocată de fosta judecătoare de la Înalta Curte de Casație și Justiție Corina Michaela Jîjîie, care a atacat articolul 170, alin. 1, lit. b din Legea Educației.

Fosta judecătoare de la ÎCCJ Corina Michaela Jîjîie este acuzată că a plagiat lucrarea de doctorat și a contestat la Curtea de Apel Ploiești, în contencios administrativ, decizia comisiei Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare.

În 2018, Emilia Șercan semnala că Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” a reclamat la Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare șapte persoane sub suspicinea de plagiat.

Printre cei mai cunoscuţi se numărau Daniel Andrei Moldoveanu, fost consilier de stat al președintelui Traian Băsescu și fost șef al Comunității Naționale de Informații, Toma Rus, fost şef al Direcţiei Generale de Combatere a Crimei Organizate din IGPR, și judecătoarea Corina Michaela Jîjîie, fostă șefă a Secției Penale de la Înalta Curte de Casație și Justiție.