Elevii cu probleme de greutate sunt, în opinia părinților, cei mai discriminați la școală, iar cei care discriminează cel mai mult sunt elevii, prin agresiuni verbale, dar și fizice, în timp ce profesorii sunt cei care discriminează cel mai puțin. Este unul dintre rezultatele unui amplu sondaj realizat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Institutul pentru Politici Publice, pentru care au fost intervievați părinți, profesori dar și reprezentanți ai Inspectoratelor Școlare.
- Sondajul CNCD - IPP a fost realizat în perioada mai - iunie 2021, telefonic. Are o marjă de eroare de +/- 4%. La baza lui sunt 611 cu părinți, 689 cu profesori de ciclu gimnazial și liceal și 131 cu reprezentanți ai Inspectoratelor Școlare Județene.
Câteva din principalele rezultate are sondajului:
Cazul părinților:
- Mai mulți părinți cred că discriminarea are loc într-o mică măsură în școli. 42% dintre părinți consideră că fenomenul discriminării în școli există într-o foarte mare măsură (36%) sau mare măsură (6%), în timp ce 46% consideră că există într-o mică măsură, iar 9% spun că nu există deloc.
- O treime dintre părinți cred că discriminarea nu este deloc o problemă
în școala unde învață copilul; 43% spun că discriminarea este într-o mică măsură o problemă în școala copilului, doar 18% considerând că este într-o mare măsură. 34% cred că discriminarea nu este deloc o problemă în școala copilului lor.
- 36% dintre părinți au spus că, din câte știu, copilul lor s-a simțit discriminat la școală; dintre aceștia, motivul invocat a fost aspectul fizic - 30%, statutul social - 27%, mediul de proveniență rural - 16%. Etnia a fost invocată de 3%.
- Care sunt elevii discriminați în viziunea părinților: 71% spun că elevii cu probleme de greutate, 69% - cei din familii sărace, 67% - elevii de etnie romă, 64% cei cu dizabilități fizice, 62% cei cu dizabilități psihice.
- Părinții spun că elevii sunt cei care discriminează mai mult, urmați de părinți și pe locul trei, de profesori.
- Potrivit părinților intervievați, profesorii sunt mult mai toleranți decât părinții.
- 91% dintre părinți spun că au discutat cu copiii lor despre discriminare. Dintre ceilalți 10%, două treimi (67%) afirmă că nu au făcut-o pentru că nu au considerat că este necesar.
Cazul profesorilor:
- Jumătate dintre profesorii intervievați spun că discriminarea nu este deloc o problemă în școală, 42% consideră că este în mică măsură, 6% în mare măsură și doar 1% în foarte mare măsură.
- În ceea ce privește categoriile de elevi discriminate în școală, profesorii au altă părere decât părinții. Despre elevii cu probleme de greutate, de asemenea considerați cei mai discriminați, 58% spun că aceștia nu sunt discriminați și doar 35% ca sunt discriminați; cei din familii sărace - 28% sunt discriminați, 65% nu sunt; cei de etnie romă - 27% sunt discriminați, 73% nu sunt.
- 52% dintre profesorii intervievați consideră că știu legislația în domeniul discriminării în mare măsură, 7% în foarte mare măsură și 37% în mică măsură.
- 71% susțin că au inclus în programul de lucru activități speciale pe acestă temă, 26% că intervin doar când apare situația critică.
Cazul reprezenanților ISJ:
- În ceea ce privește categorii de elevi discriminați la școală, cei de la ISJ intervievați consideră că elevii de etnie romă sunt cei mai disciminați - 52% spun că sunt discriminați, 46% că nu. Urmează apoi elevii cu probleme de greutate - 51% cred că sunt discriminați, apoi elevii cu dizabilități psihice - 45% cred că aceștia sunt discriminați.
- 88% dintre aceștia spun că „la angajare, profesorii nu evită zonele cu un număr ridicat de minorități”.
- factorii care condus la discriminare: 92% spun că lipsa educației, apoi lipsa contactului direct cu persoanele respective.
Concluziile autorilor sondajului
„Principalele forme de manifestare a discriminării identificate sunt: agresiuni verbale dinspre ceilalți elevi, formă ce ocupă locul întâi, agresiuni fizice dinspre ceilalți elevi și neintegrarea în colectiv. Important de observat este faptul că părinții consideră că cel puțin o anumită formă de discriminare este exercitată de profesori și se manifestă prin defavorizarea la note – 37% - și ignorarea victimelor de către profesori – 35%.
Părinții cred de asemenea că elevii discriminați sunt agresați verbal de către profesori – o treime din răspunsuri a vizat această chestiune. Interesant este că și profesorii au răspuns că o formă de manifestare a discriminării sunt ignorarea elevului de către profesor, agresiunile verbale, precum și segregarea elevilor.
Aproape jumătate – 49% - dintre profesorii intervievați consideră că discriminarea este o problemă în școală chiar dacă o mare parte dintre aceștia o percep ca fiind la nivel redus. De asemenea, un procentaj aproape egal – 39% - dintre profesori își amintesc să fi observat cazuri de discriminare cauzate chiar de profesori în interiorul proprii școli.
Există în continuare rate foarte mari de intoleranță privind anumite categorii de persoane din grupuri minoritare – romi, homosexuali, imigranți – mai ales din partea părinților - 20% dintre aceștia declarând că nu acceptă deloc persoanele cu orientare homosexuală. Aceasta homofobie și xenofobie prezentă la nivelul unor părinți și într-o mai mică (dar totuși importantă) măsură la profesori poate fi transmisă foarte ușor copiilor și elevilor.
Profesorii sunt percepuți, atât de părinți cât și de reprezentanții ISJ, a fi categoria de persoană care discriminează cel mai puțin. Acest lucru în combinație cu importanța alocată școlii drept instituția care ar trebui să fie cel mai mult implicată în combaterea incidentelor de discriminare, conferă foarte multă responsabilitate profesorilor în acest domeniu. De aceea, este îngrijorător faptul că aproape jumătate din profesorii respondenți declară că nu sunt de acord cu căsătoria dintre persoane de același sex, 28% dintre profesori sunt parțial de acord cu afirmația că maghiarii nu sunt loiali statului român și aproape 1 din 5 consideră că majoritatea romilor sunt leneși și încalcă legea.
Se recomandă ca noua Strategie națională pentru combaterea discriminării să conțină o revizuire, clarificare și actualizare (dacă este nevoie) a măsurilor existente. De asemenea, reiterăm nevoia de sesiuni de informare regulate la nivelul școlii pe tema politicilor de combatere a discriminării din cadrul școlii, cu participarea tuturor profesorilor din școală pentru a se asigura un nivel comun de cunoștințe.”
2
1
